Bilant energetic al unei fabrici

Elaborarea şi analiza bilanţurilor energetice constituie cel mai eficient mijloc de stabilire
a măsurilor tehnic organizatorice menite să conducă la creşterea efectului util al energiei
introduse într-un sistem, la diminuarea consumurilor specifice de energie pe produs.
Modelele matematice pentru realizarea bilanţurilor energetice au la bază principiul
conservării energiei. În acest sens, se defineşte mulţimea mărimilor de intrare, se calculează
pierderile din conturul de bilanţ, pe categorii de procese, se stabilesc valorile randamentelor şi
se constituie setul mărimilor de ieşire.
Clasificarea bilanţurilor energetice
Bilanţurile energetice se clasifică după următoarele criterii:
după conturul de cuprindere:
• după felul de energie:
• după natura purtătorilor de energie:
• după numărul formelor de energie:
• după felul fluxurilor de energie considerate:
Ecuatia de bilant este in principiu urmatoarea :
Q1+Q2+…+Qn = Qu+Qp1+Qp2+…+Qpm ; unde
Q1,Q2,…Qn – energia electrica, termica, etc introduse in sistem
Qu – energia utila
Qp1,Qp2,…Qpm – energia de pierderi
Etapele bilantului energetic
1. Bilanţul de proiect
Bilanţul de proiect trebuie să reprezinte soluţia optimă, corespunzătoare condiţiilor tehnico-

economice cele mai avantajoase realizabile în stadiul actual al tehnicii.

2. Bilanţul de omologare

Bilanţul de omologare validează concordanţa valorilor obţinute prin măsurători de omologare cu

cele de proiect
 3. Bilanţul de recepţie

Bilanţul de recepţie se elaborează la punerea în funcţiune a unui echipament (instalaţie) în

condiţiile concrete de exploatare. Se vor utiliza curbele de corecţie date de fabricant pentru
evaluarea abaterilor parametrilor reali de la valorile nominale

4. Bilanţul real

Bilanţul real se referă la situaţia în care se găseşte, la un moment dat, un echipament

(instalaţie), punând în evidenţă abaterile valorilor parametrilor reali de la valorile de referinţă
stabilite în bilanţul de recepţie, cauzele şi soluţionarea acestora. Abaterile rezultate reprezintă fie
erori de întreţinere şi exploatare, fie uzură.

5. Bilanţul optimizat

Bilanţul optimizat se elaborează de fiecare dată când se elaborează şi bilanţul real. El ia în

considerare efectul implementării măsurilor de creştere a eficienţei identificate prin analiza
bilanţului real.

6. Bilanţul complex

Reprezintă cumularea celor două categorii de bilanţuri simple menţionate, aplicate aceleiaşi
instalaţii, în aceeaşi perioadă de timp. El comportă transformarea în aceeaşi unitate de măsură a
energiei.

Masuri de reducere a consumului de energie/ imbunatatire a indicatorilor de

performanta energetica

a) Imbunatatirea activitatii de mentenanta, prin includerea unor indicatori de eficienta

energetica in programarea activitatii de mentenanta
b) Imbunatatirea incadrarii in curba de sarcina prin includerea de indicatori de eficienta
energetica in procesul de programare a productiei sau in elaborarea tehnologiilor de
fabricatie. Cum ar fi:

-evitarea functionarii la tariful de varf de sarcina

-utilizarea tarifelor de gol de sarcina
-evitarea functionarii la sarcini partiale a utilajelor cee ace conduce la cresterea
consumului specific
-evitarea pornirilor/opririlor nejustificate

c) utilizarea sistemelor de cogenerare de mica putere in acoperirea varfului de sarcina

termica sau electrica
Masuri de reducere a consumului de energie electrica la iluminatul cladirilor

a) Inlocuirea surselor de iluminat, exemple:

-inlocuirea lampilor cu incandescenta cu lampi fluorescente compacte
-inlocuirea tuburilor T12 cu T8
-inlocuirea lampilor cu vapori de mercur
-ilocuirea stalpilor de iluminat clasici cu stalpi prevazuti cu panouri fotovoltaice

b) Reducerea voltajului lampilor cu arc