Sunteți pe pagina 1din 8

AUTOMATIZAREA PROCESELOR ENERGETICE INDUSTRIALE

An universitar 2018-2019
Tutoveanu Mircea si Ciobanu Octavian
Managemantul Energie

Retele de curent continuu de inalta tensiune

1. Introducere.
Transportul energiei prin linii de înaltă tensiune în curent continuu (HVDC), spre
deosebire de modul de transport foarte răspândit utilizând linii de înaltă tensiune în curent
alternativ, este un procedeu de transport al energiei electrice în curent continuu sub o tensiune de
100-1000kV.
La ambele capete ale unei linii de înaltă tensiune în curent continuu se găsește câte o
stație de comutare. Stațiile, pe lângă instalațiile de reglare mai adăpostesc, în general,
redresoarele, transformatoare, bobine de amortizare și filtre de armonici. Redresoarele utilizate
pot funcționa și în mod de invertor. Din această cauză utilarea celor două stații este identică. Prin
intermediul transformatoarelor se aduce tensiunea rețelei de curent alternativ la nivelul cerut de
instalație după care se redresează rezultând curent continuu. Adesea se utilizează transformatoare
monofazate separate fizic montate pe fiecare fază cu ieșirea conectată la puntea de redresare. Ele
mai au rolul de a izola stația de tensiunea alternativă și asigură o împământare locală. În mod
obișnuit puntea de redresare conține 6 tiristoare, 2 pe fiecare dintre faze, dar în instalațiile
moderne se utilizează elemente legate în scheme de comutare în 12 pulsuri. În instalații mai
vechi s-au utilizat redresoare cu vapori de mercur având un gabarit mare și nu prezentând o
suficient de mare stabilitate, cu toate acestea la nivelul anului 2005 mai existau astfel de stații în
funcțiune. Pentru a prelua tensiuni de ordinul a peste 100kV mai multe duzine de tiristoare se
leagă în serie. Acestea trebuie să aibă un timp de comutare de ordinul microsecundelor. Mai nou
se utilizează tranzistoare bipolare cu grilă. izolată (IGBT) care pot fi comandate mai simplu și
prezintă un cost mai redus.

2. Continutul referatului.
La rețelele de curent alternative trifazice, sunt necesare cel puțin trei conductori, pe când
la cele de curent continuu doar doi conductori, sau chiar numai unul dacă se utilizează pământul
în locul unei linii. În acest fel se economisesc nu numai materialele conductorului ci și izolatori
și material de stâlp de susținere.
Curenții de pierderi reactive corespunzători capacităților și inductivităților proprii ale
liniilor impun intercalarea din loc în loc de bobine de compensare, ceea ce la liniile submarine
este imposibil. În consecință la transportul prin cabluri submarine, peste o lungime de numai
câțiva km devine o necesiate utilizarea liniilor de înaltă tensiune în curent continuu. Necesitatea
compensării energiei reactive apare și în cazul liniilor aeriene de înaltă tensiune mai lungi ceea
ce nu este cazul la liniile de înaltă tensiune în curent continuu.
AUTOMATIZAREA PROCESELOR ENERGETICE INDUSTRIALE
An universitar 2018-2019
Tutoveanu Mircea si Ciobanu Octavian
Managemantul Energie

Spre deosebire de curentul continuu, densitatea de curent nu este uniformă pe secțiunea


conductorului în cazul curentului alternativ, fiind mai mare la exterior. Rezultă că în curent
continuu, la aceeași secțiune, conductorul este mai bine utilizat. La fel în cazul cablurilor nu apar
pierderi în dielectric, ceea ce are ca urmare posibilitatea utilizării unei izolații mai puțin
pretențioase.
Pierderea de putere în cazul unei linii de de înaltă tensiune în curent continuu, la tensiuni
suficient de mari cum ar fi de exemplu modelul ipotetic al transportului energiei din nordul
Africii în Europa, în caz optimal și fără a lua în considerare pierderile în stațiile de comutare, se
cifrează la cca 3% pe 1000 km . Pe de altă parte, în cazul alimentării unei platforme de foraj
maritime cu o putere mult mai mică prin intermediul uni cablu submarin, pierderile procentuale
(relative) pe kilometru sunt comparabil mai mari datorită puterii și tensiunii mai mici.
În timp ce la liniile în curent alternativ este obligatorie o sincronizare a rețelelor
conectate, aceasta nu mai este necesară la liniile de înaltă tensiune în curent continuu. Liniile de
înaltă tensiune în curent continuu sunt uneori utilizate și ca legături intermediare între porțiunile
unei rețele sincrone foarte extinse, deoarece din cauza suprafeței mari acoperite, pot apărea
defazaje. Un exemplu de astfel de legătură o constituie linia de înaltă tensiune în curent continuu
din cadrul rețelei sincrone europene între localitățile Galatina(Italia) și Arachthos(Grecia) aflată
la o depărtare de 300 km.
În plus la linia de înaltă tensiune în curent continuu izolația nu trebuie dimensionată la o
valoare de vârf de √2 ∗ ⋃𝑛𝑜𝑚𝑖𝑛𝑎𝑙𝑎 , deoarece în curent continuu tensiunea de vârf este
aceeași cu tensiunea efectivă.

HVAC rămâne principalul mediu pentru transmisia și distribuția generală a energiei


electrice, cu toate acestea HVDC sa dovedit a fi un mijloc economic de transmitere a energiei în
aplicații diferite, incluzând

1. Transmisie pe linii aeriene de mare distanță (peste 800 km).

2. Treceri lungi de cablu submarin .

3. Interconexiuni între rețele asincrone.

Invenția supapei cu arc de mercur de înaltă tensiune a reprezentat prima etapă în


dezvoltarea sistemelor HVDC. Acest lucru a făcut posibilă integrarea legăturilor HVDC în
rețelele CA. Odată cu construirea de noi centrale de generare a energiei electrice în locații
îndepărtate de la centrele de încărcare, sunt necesare noi linii de transmisie. Există însă o
opoziție crescândă față de acceptarea lor. O alternativă este reprezentată de posibilitatea creșterii
capacității de transport a energiei electrice a liniilor de transmisie CA. Cu o dimensiune
crescândă a sistemelor interconectate, avantajele tehnice și economice se diminuează datorită
problemelor legate de fluxul de sarcină, oscilația de putere și calitatea tensiunii. De exemplu, în
sistemul UCTE inițial nivelul de tensiune de 400 kV este prea scăzut pentru schimbul de energie
AUTOMATIZAREA PROCESELOR ENERGETICE INDUSTRIALE
An universitar 2018-2019
Tutoveanu Mircea si Ciobanu Octavian
Managemantul Energie

transfrontalier și inter-zonă mare. O creștere suplimentară a transferului de putere ar duce la


probleme; prin urmare, trebuie implementate soluții avansate. Pentru a spori flexibilitatea rețelei
și pentru a îmbunătăți performanța acesteia, au fost dezvoltate două tehnologii complementare,
HVDC și FACTS (Sistemul de transmisie flexibilă CA). Sistemele HVDC au fost utilizate de
peste 50 de ani și au dobândit în ultima vreme un interes nou din cauza costurilor reduse ale
electronicii de putere și a electronicii de control îmbunătățite.

După cum se arată în figura 1, cele trei componente principale ale unui sistem HVDC
sunt stația de convertizor, mediul de transmisie și electrozii. Mediul de transmisie este sistemul
utilizat pentru transportul energiei, adică liniile aeriene sau cablurile subterane / submarine.
Componentele principale ale unei stații de convertizor sunt transformatoarele, filtrele AC și DC,
supapele convertoare, sistemul de comandă și, dacă este necesar, echipamentul de compensare a
puterii reactive .
AUTOMATIZAREA PROCESELOR ENERGETICE INDUSTRIALE
An universitar 2018-2019
Tutoveanu Mircea si Ciobanu Octavian
Managemantul Energie

Configurările de bază ale sistemelor LCC și VSC-HVDC sunt prezentate mai jos,
inclusiv detalii referitoare la componentele unice.
LCC HVDC
• Folosiți semiconductori care pot
rezista tensiunii în ambele polarități.
• Tensiunea de ieșire poate fi fie
polaritatea pentru a schimba direcția de alimentare.
• Direcția curentă nu se modificată.
• Depozitați energia inductiv.
• Folosiți semiconductori care pot
activați prin acțiunea de control.
• Oprirea și comutatia se bazează
circuitul extern.

Configurația LCC-HVDC
Fig.2 prezintă configurația unui sistem LCC-HVDC și funcția componentelor sale este
prezentată în tabelul 1.
AUTOMATIZAREA PROCESELOR ENERGETICE INDUSTRIALE
An universitar 2018-2019
Tutoveanu Mircea si Ciobanu Octavian
Managemantul Energie

Componente Functii
Convertoare LCC Inima sistemului.
Componenta principală: Valve tiristoare
Tabelul 1. Transformatoare Conectarea rețelei CA la punțile supapelor și adaptarea
nivelului de tensiune CA. Fiecare convertor are nevoie
de trei transformatoare

Filtre CA Evitați ca armonicile actuale produse pe partea CA a


convertizoarelor HVDC să intre în rețeaua CA sau cel
puțin să le reducă la un nivel adecvat.

Filtre CC Reducerea vibrațiilor la tensiunea CC. Responsabil de


interferențe apropiate de linia CC.
Ele sunt necesare atunci când mediul de transmisie este o
linie aeriană, în timp ce în cazul cablurilor subterane sau
al transmisiei spate-înapoi nu sunt necesare

Constă din două convertoare, unul controlând tensiunea


Sistem de control de curent continuu, iar celălalt curentul de curent
continuu . Coborârea combinației de tensiune și curent
dorită

Compensarea puterii Îmbunătățirea stabilității sistemului și optimizarea


reactive disponibilității energiei
AUTOMATIZAREA PROCESELOR ENERGETICE INDUSTRIALE
An universitar 2018-2019
Tutoveanu Mircea si Ciobanu Octavian
Managemantul Energie

Configurația VSC-HVDC
Configurația unui sistem tipic VSC-HVDC este prezentată în figura 3 și funcțiile componentelor
sunt descrise în Tabelul 2.
VSC HVDC
• Folosiți semiconductori care pot
trece curentul în ambele direcții .
• Polaritatea tensiunii de ieșire nu este
schimbata.
• Direcția curentă se modifică la
schimbați direcția de alimentare.
• Depozitați energia capacitive.
• Folosiți semiconductori care pot fi
activați sau dezactivați prin acțiunea de control.
• Oprirea este independentă de circuitul extern.
AUTOMATIZAREA PROCESELOR ENERGETICE INDUSTRIALE
An universitar 2018-2019
Tutoveanu Mircea si Ciobanu Octavian
Managemantul Energie

Tabelul 2.
Componente Functii
Convertoare VSC Inima sistemului - Componenta principală:
supape IGBT.
Transformatoare Adaptarea tensiunii CA la nivelul tensiunii CC

Reactorii de fază Reglarea curenților între puterea activă și cea


reactivă - Reduceți armonicile de înaltă
frecvență ale curenților de curent alternativ.

Filtre CA Aceeași funcție ca și în sistemele LCC-HVDC,


- nu este necesară o compensare a puterii
reactive. - Pe lângă armonicile de curent pe
partea CA sunt legate de frecvența PWM (Pulse
Width Modulation). - Cantitatea de filtre este
mai mică comparativ cu LCC

Condensatoare de CC Reducerea tensiunii de tensiune pe partea CC


(ca filtre CC în transmisia LCCHVDC) -
Asigurarea stocării de energie, capabilă să
controleze fluxul de energie. Dimensiunea
acestora depinde de tensiunea CC necesară
Sistem de control Controlul puterii active și reactive independent.
Se compune dintr-un controler de vector mai
rapid
AUTOMATIZAREA PROCESELOR ENERGETICE INDUSTRIALE
An universitar 2018-2019
Tutoveanu Mircea si Ciobanu Octavian
Managemantul Energie

3. Bibliografie
Renewable and Sustainable Energy Reviews
https://sari-
energy.org/oldsite/PageFiles/What_We_Do/activities/HVDC_Training/Presentations/Day_7/LC
C_vs_VSC_ALSTOM.pdf
https://www.researchgate.net/publication/224199554_The_advantages_and_disadvantages_of_us
ing_HVDC_to_interconnect_AC_networks
https://en.wikipedia.org/wiki/High-voltage_direct_current

S-ar putea să vă placă și