?1.Notiuni generala privind energia. Energia- activitate, miscare.

Forme de energie cunoscute: en mecanica; en termica; en electrica; energia interna etc. Energia interna se defineste ca fiind suma tuturor energiilor de miscare a moleculelor care formeaza sistemul spre deosebire de energia.. care se poate transforma una in alata, en int prezinta particularitatea ca nu se poate transforma decat .. in alta forma de energie. En se poate clasifica in :en ordonate, neordonate. Legea conservari energiei- intr-un camp pot fi f conservative en mec ramande ct in tot parcursul miscarii. Def Transformarea- orice schimbare a starii care trece un sistem; -Proces- o succesiune continua de stari care de o serie de treansf care asculta de aceeasi ec functionala... 2.Bilantul energetic. BE- un doc tehnic de comparatie intre suma cantitati de energie care intra intr-un contur de bilant dinainte stabilit si suma cantitati de energie care iese din acel contur, raportata la o unit de referinta expresa(timp de productie, ciclu tehnologic etc.). Contur de bilant- cadru limita al sist fizic sau suprafata inchisa care include limetele fata de intrariile si iesirele de energie. Bilanta energetica- un bilant energ simplificat care la iesire pune in evidenta, repartitia energ intre diverse consumatori, iar la inttrare energ se defalca pe tipurii de purtatori de energie. Echipament: agregatul in care se defineste un proces tehnologic elementar. Instalatie/ linie tehnologica= sist rezultat prin conectarea functionala a mai multor echip., cu scopul de cand de desfasurare a unui proces tehnologic complex. Sectie- unitatea administrativ organizatorica care uneste una sau mai multe sectii. 3.Scopul si rolul BE. Scopul:-gasirea cailor rationale si tehnice si ec de utilizare resurselor energ; -evidintierea influientelor receproce a proceselor energ si tehnologice; -algerea strategiei energ si a repercursiunilor ec pe care le poate avea atrategia aleasa. Rolul: ->proiectarea obiectivelor noi sau reconstruirea acelor existente pt: -fundamentul alegerii purtatoriilor de energ; -det cantitati a resurselor energ secundare; -preliminarea consumatorilor specifici de energ; ->imbunatatirea procesului de exploatare a echip.prin: -det cantitativa aconsumatorilor uitele si a pierderilor; fundam tehnica economica privind reducerea max a pierdderilor si marirea randamentului de utilizare; -obtinerea unor date reale pt fundam. unor norme de consum. ->Omologarea si receptia utilajelor de prod transferat si distributiei. Se face prin: -stabilirea indicatorilor de consum si a randamentului energiei; - compararea indic. calitativi realizati cu cei proiectati. 4.Clasificarea BE. ->Dupa calitatea fluxului de energie din procese: -BE cantitative se lucra cu cantitati de en intrate si iesite; -BE calitative cand se i-au in considerare purtatorii de energie(apa, abur, apa calda, apa fierbinte). ->Dupa tipul purtatorilor de energie: -BE electric cand se i-a in considerare en elect; -bilantul termic; -bilanturi de combustibil; -bil de are comprimat; -bil pe alte materiale; -bil de masa care sunt asociate bilanturilor energetice. -> Dupa formrle sau purtatorilor de energie: -simple, complexe . ->Dupa conturul intern al conturului avem: echipamente; -instalatii; - sectie; -uzina; -interprindere ->Dupa perioada care se efectueaza bilantul: -bilanturi oarecare; -bil pe o perioada calandaristica; -bil pe cicluri de functionare; -bil pe unit de produse realizate in timp; ->Dupa carac procesului de prad: -bil de baza de prod de

baza; -BE secundare. ->Dupa gradul de incarcare a sist analizat: -bil de sarcinas carac; -bil la sarcinii partial semnif procesului. ->Dupa continutul si etapa de elaborare: - bilant de proiectare; -bil de anologare si receptie; -bol pt un moment dat. 5.Principi generale privind elaborarea BE. Bilantul de proiectare: -se elaboreaza de catre unit de proiectant respectiv de cercetareproiectare. Bilant de omologare: -se elaboreaza de catre unit proiectant. Are drept scop sa conf realizarea efectiva a param energ si tehnologici din proiect si sa valideze param nominali ai proiectului. Bilant de receptie:- sw elaboreaza de catre unit benificiare al ab de investitii, inpreuna cu cele de proiectare si constructii- montaj care au coloborat la realizare obiectiv. Bilantul real: -se elab de catre unit benificiare ale ab de investitii pe baza masuritorilor si a calculelor analitice la diferite momente de timp din perioada exploatarii .Astfel: -la nivelul de echip si instalati la fiecare 5 ani si ori de cate ori acestea au suferit modificari functionale sau constructive; -la nivelul de sectie, uzina si intrep la 5 ani. Bilantul optimizat: se elab de fiecare data cand se elab bilantul real. Acesta poate fi: - bil simple electro si termo energ la echip si instit ce au un consum min avand de 300GJ; -bil totale la nivelul sectiei uzini si intrep. 6.Expresiile matematice globale ale BE. Exp generala a unui BE se stabileste pornind de la principiul conservarii energiei in forma sa cea mai simpla ec de bilant se poatte scrie: Wi=We. In general pt orice forma de energ se poate scrie: W=E+A. E-exergie este cantitatea de energie dintr-o anumita forma de energie care pt o stare data a mediului ambiant, in conditiile de reversibilitate totala a proceselor, se poate transforma intr-o alta forma de energie, prin efectuarea de lucru mecanic sau schimb de caldura; A-anargie care nu se poate transforma. Nu toate formele de energ contin ambele relatii.: Ei+ Ai= Ee+ Ae => Ei- Ae= Ee- Ai. {E=Ei- Ee si A=Ae- Ai < = > E=A. Atat E cat si A definesc marimea ireversibilitati transformarii energiei. Grad de ireversibilitate al transf se noteaza cu , si este dat de relatia: => ex%= E/A*100 7.Bilant si randament energetic. Permite evaluare cantitativa a evolutiei unui sistem intr-un interval de timp dat dpdv energetic. Ec de bilant Wi=We ; Wi= Wefi+Wg ; ; We= Wu+Wp+Wf => Wefi+ Wg = Wu+Wp+Wf- rep ec generala de bilantenergetic cantitativ. Obs: 1.Deoarece stabilirea , Wu implica un anumit grad de subiectivitate din partea celui care exec bilantul in PE 902/1986 este definita energia utila intr-un proces tehnologic in functie de natura acestuia: -> in procese de fata Wu- pt act mec este echiv lucrului mec de arbore; -pt act elect, este dif dintre energia abs de retea si suma pierderilor. ->in procesele termice energ utila este: -caldura necesara pt incalzirea , topirea, vaporizarea, uscarea, materialelor dupa caz pana la atingerea param ceruti de procesul tehnologic; -caldura din resurse energ secundare. 2.Componente pierderi de energ Wp acestea se def conform PE astfel: - pierderi de caldura in gazele de ardere; - caldura pierduta prin suprafetele echip; -caldura evacuata de proces de catre agentii de racire; -cal pierduta prin evaporarea. Pierderi de energ elect: -pri efect Joul-Lenz; - curenti turbinari; -histerezis in dielectric. Pierderi mecanice: - prin frecarea maselor in miscare si ventilatie;. Fiecare din aceste cat de pierderi dupa cauzelor generale: -pierderi date imperfectiunelor constructive ale echip folosite -pierderi date intretinerii defectuoase, neefectuarea la timp o separatiiilor; -pierderii date exploatarii necorespunzatoare a utilajelor; -

pierderi date functionarii in gol a instal.; 3.Energia intrate in contur Wi .Energia chimica a combustibililor. Energ dezvoltata de reactiile externe. Caldura sensibila a mat prime. Caldura introdusa de agenti termici. Caldura continuta in resursele energ regenerabile. Energia elect absorbita direct de procese. Energia elect sau mecanica consumata prin intermidiul utilitatilor aferente procesului. 8.Bilantul si randamentul exergetic. (Eefi+Aefi)+ (Eg+Ag)= (Eu+Au)+ (Ep+Ap)+ (Ef+Af) =>expresia generala a bilantului exergie anargie. Een- partea de expresie iesita di conturul de bilant analog rand energ se poate def rend exergetic a carui exp: ex= Een /Ei. 9.Forme de prezentare a BE. Diagrame. 10.Indicatori de eficienta a BE: randamentul. -Pt procese de transformare a energiei : rand energiei brute b= (Wu+ sa)/ (Wefi+ Wsa); u=Wu/Wefi -Pt procese cu consum de energie: -rand energ global g= (Wu+ Wf) / (Wefi+ Wg); -randamentul energ global intern: g.int= Wu /(Wefi +Wg); -randament economic ec=(Wu+ Wf) /Wefi ; -randamentul ec intern : ec.int=Wu/Wefi; 11.Indicatori de eficienta a BE: consumul specific de energie. Exprima eficienta ec in cazul in care energ utila nu este eventiala in cadrul bilantului. Este def ca raportul dintre energ intrata in proces si productia realizata Csp=Wi/P . Se pot def urmat indicatori de eficienta: -pt procese de transformare a energiei consumul specific brut de forma x pt prod unei energ de forma y este: cb x/y= Wx/yl+ Wy sa; Consumul specific net de energie: cn x/y= Wx/Wyl;. Pt procese cu consum final de energie: cx/y= Wx/Vy-pt o unitate din prod y. Consum specific complex total: ct x/y= Wi/Vy; 12.Bilantul electroenergetic. Un bilant energetic simplu la care se ia in considerare numai o singura forma de energie , energie electrica, care contine numai component E(exergie). BEE se elab diferentiat in functie de importanta enegiei o echip ca si de posibilitatea de efectuarea a masuratorilor pt urmat echip si instalatii: -Receptoare elect uzuale; -Elemente de retea; - instal in care se desfasoara procese energ (procese cu consum mare de energ elect). ... 13.Curba de sarcina(inclusiv clasificarea) Sarcina electrica puterea activa , reactiva sau aparuta debitata sau absorbita de un sistem tehnic, receptor de energie. Graful de sarcina ( curba de sarcina) rep care indica modificarea in timp a sarcinii unor receptoare sau a unui grup de receptoare. Curba de sarcina se stabileste prin 2 metode: - prin aparate inreg fig 1; -prin citirea periodica a aparatelor de masura, rezultand o curba de sarcina in trepte fig 2. Clasificarea curbelor de sarcina: -Dupa felulsarcinii (P, Q, S, I etc); -Dupa durata ciclului (zilnice, saptamanale, lunare etc) ; -Dupa provedienta(exponentiale: citirea ap indic la intervale e timp din 10 in 10 min sau la 30 min) tip: abt prin generalizarea curbelor de sarina specifice unor ramuri industriale. 14.Regimul de functionare a unui receptor(lucru).

Regimul de lucru este ansamblul valorilor numerice ale marimilor mecanice, electrice si termice care funct acestuia la un moment dat. Deosebim 3 regimuri de functionare: - Regimul de durata(fig1) corespunde functionari un timp indelungat fara modificari parametrilor nominali (motoare, pompe, generatoare etc ). Regimul de scurta durata fig2 la care perioadele de functionare sunt suficient de scurte, iar timpul nu ating valoarea stabilizata (macarale). Reg periodice intervenite fig3 in care perioadele de functionare alterneaza cu cele de pauza, iar durata ciclului nu depaseste 10 min. 15.Marimi caracterizate curbelor de sarcina. Pt o curba de sarcina din fig1 avem: Puterea initiala: -put nominala a receptorului mentionata pe placuta indicatoare sau in cartea tehnica cu urm precizari: -pt motoare elect E in kW inscrisa pe placuta reprezz puterea dezvoltata la arbore la tens nominala Un; -Pt alte receptoare( cuptoare, receptoare de iluminat) puterea instalata este puterea absorbita la U si f nominal; -pt transf cuptoarelor elect Pi= Sncosn; -pt receptoare cu regin de lucru intermitent Pi in reg de scurta durata indicata in cartea tehnica raportata la funct de durata DA=100% este: Pi= Puradical DA%/100. DA- durata activa a ciclului; -pt transf de sudura: P1= cosnSn, Pi= P rad DA%/100.; -pt agregate cu mai multe receptoare, Pi este suma tuturor receptoarelor care pot funct simultan. Receptoarele monofazate fixe sau stationare alimentate din reteaua trifazata intra in calcul puteri ca receptoare trifazate doar in cazul in care sunt repartizate uniform cele 3 faze. Puterea medie- puterea consumata in timp care ar det un consumde energie echiv cu cel real. Sarcina medie intr-un interval de timp: Pmed= 1/TPdT= Wa/T; Qmed= 1/T QdT= Wr/T. Puterea maxima consumul max inregistrat pe o perioada mai mare de 15 min. Obs Orice evitare a sarcinii maxime trebuie insotita de intervalul la care se refera. Daca graficul de sarcina este trasata pe o zi din anotimpul rece atunci puterea maxima este consumul max posibil PM=PC. Puterea de varf- cea mai mare sarcina cu durata intre 1 si 10 sec; se det din curbele de sarcina ridicate cu aparate inreg. 16.Indicatori curbelor de sarcina. Acesti indicatori se pot referi la: -graficul de sarcina pe schimb; -grafic zilnic; -grafic anual. Cei mai importanti indicatori ai curbelor de sarcina sunt: -> coeficientul de cerere( kc) este def ca raportul dintre sarcina max de durata (puterea ceruta de calcul) si puterea instalata: kc=Pmax/Pi kc<1; -> coeficientul de utilizare al puterii instalate (ku): -este def ca raportul dintre puterea activa medie si puterea instalata: ku= Pmed/Pi; -> coeficientul de aplatizare (kapl): =factor de umplere: rep raportul dintre puterea medie si sarcina max intr-o perioada considerata: kapl=Pmed/Pmax; ->coef de simultaneitate (ks) =coef de participare la vf de sarcina: -rep raportul dintre sarc max de durata rezultata a tuturor receptoarelor in functiune si suma puterilor max a fiecarui receptor sau grup de receptoare componente: ks= Pmax/Pmax; ks[0.9- .95] . -> coef maxim al puteri active (kM) este def ca rapdintre sarcina de calcul Pc si sarcina medie Pmed intro perioada considerata de timp: kM= Pc/Pmed= Pc/Pi*Pi/Pmed= kc/ku; ->coef uniformizare al graficului de sarcina (p) p= Pmin/Pmax; ->coef anual de utilizare a energ elect () raportul dintre energ activa anuala si puterea medie nominala in timpul de functionare: = Wa an/ PmedTf ;-> factorul de putere ( cos) se poate det ca valoare momentana cu relatia: cos=P/ rad P2+Q2. 17.Calculul puteri active maxime.

Exista 4 met care se utilizeaxza: 1-Met consumului specific de energie- se util pt receptoare cu grafic de sarcina constanta sau cu valori reduse(sarcina max aprox egala cu sarcina medie Pmax=Pmed= CsA/T) 2-Met sarcinii specif de calcul pe unit de suprafata:- se util cand se cunosc date legate de puterea specifica pe suprafata pt aprecierea puterii globale pe intrepindere Pmax=P0S; 3-Met coef de cerere: Pmax=kcPi; 4-Met formulei binare: Pmax= aPnx +bPn . 18.Calculul puteri active medi. Exista 4 met care se utilizeaza: 1.Metcoef de utilizare Pmed=kuPi; 2.Met coef anual de utilizare a energ electrice: Pmed= Wa an/( Tf); 3.Met coef de maxim Pmed= Pc/kM; 4.Met consumului specific de energie Pmed= CsA/T 19.Calculul puteri reactive maxime(Qmax). Puterea reactiva este preluata in cea mai mare parte de la masinile asincrone si depinde in primul rand de cos (factorul de putere) al acestora. Puterea reactiva max necesara unui grup masini asincrone se poate def in functie de puterea activa maxima; Qmax=Pmax tgmax ; tgmax=radical(1/cos2max-1). 20.Determinarea energiei electrice- active Wa . Se face prin 3 met: 1.Cunoscand comsumul specific Cs pe unit de produs si prod planif. A intrun an de zile Wo an= CsA; 2.Cunoscand Pmax si durata de utilizare a ei: Wo an= PmaxTup ; 3.In cazul in care intreprinde este pe schimburi energ activa anuala se calc cu ajutorul gradurilor de incarcare a schimburilor si a duratei anuale a fiecarui schimb. Wa an= P1( T1+ T22+ T33) C1C2. P1- puterea medie a schimbului cel mai incarcat, T1,T2,T3- durata celor 3 schimburi; 2, 3rapoartele dintre put act med a celorlalte 2 schimburi fata de schimbul cel mai incarcat; c1- coef care tine seama de act suplimentara (1-1,5); c2- -||- de oscilatiile lunare ale prod (0,8-0,9) 21.Detterminarea energiei electreice reactive Wr. Se face prin 3 met: 1.Daca se cunoaste puterea react max si timpul de utilizare al ei: Wr an =QmaxTuQ ; 2.Daca se cunoaste energia activa anuala si cos: Wr an =Wa antg; 3.Daca se cunosc puterile reactive pe schimburi : Wr an= Q1 (T1+T22+T23)c1c2. In cazul in care exista instal de compensarea( bat de condensator pt calculul energ act vehiculate in amonte de locul compensari(Wrs) se tine seama si de energ prod in bat de condesatoare Wrs=Wr mec-Wrc). 22.Pierderi de energie electrica in elementele de retea: metoda integrari grafice. Met integrarii grafice se considera ca se cunoaste variatia in timp a lui I se pot aproxima ariile de sub curba lui I prin dreptunghiuri si prin trapeze. Pt aproximarea cu dreptunghi val integrali va fi suma din I2 t I2dt = I2t= T/m Ii2; I2dt = T/2n (I02+ In2+ 2It2) in care: Ii= val medie a crt coresp intervalului de timp ,i ; It= val crt la momentul t; n= nr de intervale. 23.Pierderi de energie electrica in elemente in retea: met crt mediu patratic. 3RIc2T= 3RI2dt; Ic= radical(1/T I2dt); I2dt= Imed2 P T; In practica, acest crt mediu patratic se calc cu coef curbei de sarcina kf, Imedp= kfImed; I2dt= kf2I2med= T. 24.Pierderide energ in liniile electrice.

-Prin efect Coroana; -in izolatii; -prin efecte termice. Se det prin 3 metode: 1-Daca se utilizeaza met integrarii grafice: Wa= 3R T/n Ii2; Wa= 1,5R T/n (I02+ In2+ 2It2). 2-Daca se util met crt patratic: Wa= 3R kf2 Imed2T; Wa= 3R kf2 (Smed/Un)2. 3-Daca se util med timpului de pierderi. Wa= 3R Imax2; . Wa= R (Imax/U)2 . 25.Pierderi in transformatoare si bobine de reactanta. BR.Se calc cu rel de la linii rez si reactanta fiind det din datele de catalog. R= P%/100* Un/ (radical(3) In); X= X%/100* Un/(rad3 In). TE.-pierderi mers in gol; -pierderi in sarcina( cat si react) Pt en act: Wa =Wa o +Wa s; -P energ react: : Wt= Wr o +Wr s Din catalog se cunosc: -pierderi in Fe nominal [kW]; -pierderi in Cu cu sarcina nominala [kW]; -curentul de mers in gol procentual 10%; -tens de scc procentuala Din i0% se det energ reactiva ce corespunde magnetizari miezului Usc%. qFe n= i0%/ 100Sn. 26.Bilantul de energie termica : ec generala pana la rel 11. 27).Calitatea energiei. Calitatea energiei electrice trebuie asigurata in toate regimurile de functionare dintr-un nodal SEN trebuie asigurata atat dpdv al consumatorului cat si a producatorului. ... 1).28.Parametri de calitate a energiei electrice : aspecte generale. Parametri de calitate a energiei electrice sunt: -variatiile de tensiune ; -deformarea undei de tensiune; -nesemetria sist trifazat de tensiune si curent; -var de frecventa. Problema care se pune este de a stabelei abaterile ale parametrilor de calitate pt fiecare caz in parte si care ar fi masurile de evitare a iesiri valorilor din parametri admisibili. Principali parametri de calcul a energiei electrice a consumatoriilor sunt tensiunea si frecventa. Exista 3 cond de baza pt asigurarea val nominale ale tensiuni si frecventei: 1-puterea activa efectiv disponibila in centralele electrice trebuie sa poata acoperi in orice moment sarcina activa si pierderi deputeri in retelele la tensiuni si frecvente nominale.; 2-puterea reactiva a generatoarelor si a compesatoarelor sincrone trebuie sa fie suficienta pt o acoperi integral sarcina reactiva a sistemului si pierderi de putere reactiva in retelele la tens si frecventa nominala; 3- repartitia in sistem a surselor de putere react trebuie facut a.i. sa se evite circulatia egalizatoare de putere reactiva pe liniile elect de transport. Nerespectarea condiitiei 1 face inposibila mentinerea unei frecvente nominale: -defecitul de putere react implica scaderea frecventei, excedentului de putere react implica cresterea frecventei. Nesemetria cond 2 face imposibilmentinerea unei tensiuni nominale: -defecitul de putere react implica scadereatensiuni, excedentul de putere react implica cresterea tensiuni. Daca se incarca cu prea multa react se dimensioneaza capacitatea de transport a liniilor electrice. Nesemetria cond 3 duce la defecientul locale la puterea reactiva ceea ce face imposibila mentinerea tensiuni nominale in retea. 2)29.Variatii de tensiune( var lente de tens si fluctuatii si golul de tensiune. Var de tens Nivelul de tensiune in nodurile electrice este determinate de circulatia de putere reactiva iar defasajul intre tens nodurilor este det de circulatia de put act. Dpdv al modului de producere variatiilor de tensiune se pot clasifica in : variatia lenta; --fluctuatii de tensiune; goluri de tensiune. Variatii lente: Pot fi periodice sau ciclu zilnic sau saptamanal dar pot fi si aleatoare. Cauze:- conectarea, deconectarea unor consumatori importanti sau a unor elemente

de retea. Fluctuatii de tensiune: Se ddefenesc ca fiind variatii de tens cu caracter repetetiv ciclic sau aleatoriu care au loc cu un gradient U/P>1%. Cauze: funct unor consumatori cu socuri de putere reactiva( ascensoare, frigidere, pompe, lacomotive electrice, cuptoare cu arc electric, etc). Goluri de tensiune: este def ca var neg a valori eficace a tens avand o aplitudine intre (20100)% Un si o durata de cel mult 3 sec. Cauze: Defecte din retea eliminate din instalatiile de automatizare ( AAR sau RAR). 3)30.Deformarea undei de tensiune ( regimul de forma). Cauza unor regimuri sinusoidale o constituie elementele neliniare de retea : redresoare, cuptoare cu arc electric, unele tipuri de aparate de sudura etc. Metoda de studiu a acestor regimuri este analiza armonica adica descompunerea undei reale de tens sau curent in componente sinusoidale: una la frecventa 50 Hz numita fundamentala si celelalta comp la frecventa superioare multipli intregi a frecventei de baza aceste se numesc armonice superioare sau componente armonice. Cu ajutorul componentelor armonice efectul deformat al receptoarelor asupra undei de tensiune poate fi pus in evidenta cu ajutorul urmatoarelor indicatorii: -rezidul deformat : reprezinta unda care se optine ddin unda data prin suprimarea undei fundamentale: Ub=radical( Uk)= rad( U-U12); -coeficientul de distorsiune: rep raportul dintre val efective ale rezidului deformat si ale fundamentalei: u= UD/U1*100[%]; -nivelul armoniciilor: este dat de raportul dintre valoarea efectiva a armonici considerata si fundamentului: u=Uk/U1*100 [%] . 4)31.Nesemetria sistemelor trifazate de tens si curent. Un regim trifazat simetric de marimi sinosidale (U sau I) este acel sistem in care fazorii reprezentativi sunt egali in modul si defazati subcesivi de 120 electrice. Daca si impedanta este egala intre 3 faze reteaua se numeste simetrice si echilibrata. Regimurile nesimetrice sunt caract prin aparitia unor componente de secventa inversa sau homopolara. Cauze: Sarcini monofazate importante ( transport ferovial lectrivicat in c.a.),receptoare trifazate de tip cuptoare cu arcelectric. Pt carac reg nesimetrice se utilizeaza urm indicatori: -coef de nesemetrie a tens: rep raportul dintre componenta de secventa inversa si tens nominala a fazei: n=Ui/Unf100 [%]; coeficientul de dezechilibru : raportul dintre componenta homopolara si Un a fazei 0=U0/Unf *100 [%]; - coef de desimetrie : este defenit ca raportul dintre componenta de secventa inversa: d= Ui/ Ud *100 [%]. 5)32.Variatiile de frecventa. In regim normal variatia de frecventa sunt datorata reglajului realizat la nivele de SEN si nu poate fi influientat prin actiuni locale. Frecventa trebuie mentinuta in limita de variatie maxima ( 49,5 50,5)Hz. 6)33.Efectele variatiilor lente de tensiune. 7)34.Efectele fluctuatiilor de tensiune. 8)35.Efectele globurilor de tensiune. 9)36.Efectele regimului deformat. 10)37.Efectele regimului nesemetrice.

11)38.Efectele variatiilor de frecventa.