PROIECT

FIABILITATEA INSTALTIILOR ELECTROENERGETICE

SIRB VICTOR-DANIEL
AN IV ISEE, GRUPA 2.2
  Introducere in lucrare
Lucrarea adordeaza doua teme ce au ca punct de inceput sitemul proiectat la disciplina SEE1.
Prima parte, in care trebuie expusa comparatia intre doua softuri de modelare, PowerWorld si
DigSilent, si a doua, analiza fiabilitatii schemei modelate in DigSilent.

 PARTEA I
Pentru incept am construit in programul DigSilent schema sitemului modelat deja in
PowerWorld, in etapa 4, din proiectul de la SEE1. Ca prim pas in executarea schemei au fost
figurate nodurile sistemului, urmate de interconectarea lor prin linii electrice si transformatoare
(si autotrasformatoare la trecerea de la un nivel de tensiune la altul). Mai apoi au fost figurate
grupurile gereratoare si consumatorii (inclusiv consumul propiu tehnologic al generatoarelor),
rezultat schema:
O imagine si asupra sistemului din PowerWorld se poate vedea mai jos:

Mai departe am introdus parametrii elementelor de circuit (puteri, tensiuni, lungimi de

linii, reglajele excitatie generatoarelor) asa cum se regasesc in PowerWorld.
La o prima rulare a programului am constatat ca tensiunile nodale nu corespund cu cele
din sitemul Power World, acestea fiind mult mai mari depasind limita superioara a benzii
admisibile. De mentionat este ca petnru trensformatoare nu au fost introduse inca numarul de
ploturi si reglajele acestora.

 Exemple de teniuni care nu se incadreaza in limite:

  Am introdus compensatoare la fel ca in schema din Power World in nodul C6 si C4:

Am adus tensiunile in benzi reducand tensiunea de excitatie de la 1.05 la centralele termo la 1.00 si la
centralele hidro de la 1.09 la 1.00. la fel si in partea de tdee la centrala solara de la 1.06 la 1.
 Exemple de teniuni care se incadreaza in limite, dupa reglaj:

 Finalizarea circulatiei de puteri a fost incheiata in 4 iteratii.

 Exista si unele avertizari, programul semnaland ca au fost incalcate limitele de reactiv a
unor generatoare.
Putem concluziona ca prin aceste incercari si modificari aduse sistemului construit in
DigSilent ca exista diferente intre cele doua programe de analiza.
Rapoartele oferite de program:

Acest prin raport extras ne comunica urmatoarele date depre sistemul analizat:
- Sistemul contine: - 39 noduri
- - 19 linii
- - 21 masini sincrone (generatoare)
- - 11 consumatori
- Puterea activa generata in sistem este 1362.02 MW si cea reactiva 730.35 MVAr;
- Puterea activa consumata in sistem este 1325 MW si cea reactiva 517 MVAr;
- Pierderile de putere activa in sistem sunt de 37.01 MW si de reactiva 213.35 MVAr
(reactiv inductiv);
- Puterea intalata este 1835.33
Puterea generata este mai mica decat cea instalata, deoarece cei 1362.02 MW sunt suficienti
pentru a coperi consumul cat si pierderile de energie
  Alt raport furnizat de program este cel al tensiunilor din nodurile sitemului:

Aceste valori arata faptul ca tensiunea nominala a nodurilor este depasita, dar valorile tensiunilor
sunt corecte, deoarece programul nu cunoaste limitele benzilor admisibile.
Pentru a pregati sistemul sa poata fi analizat si din punct de vedere fiabilistic am continuat prin a
introduce in schema relee de curent si tranformatoare de curent.
 Pentru grupurile generatoare termo (din nodurile G2 si G3) am ales relee de curent de la
ABB de tip CO modelul CO9_183A805A05

 Pentru nodul cu generare distribuita (nodul cu centrala fotovoltaica) am ales releu de

curent de la ABB de tip CO modelul CO9_183A805A05
  Pentru grupurile generatoare hidro (nodurile G1 si G4) am ales relee de curent de la
ABB de tip CO modelul CO9_183A805A05

Mai departe, din cauza numarului mare de protectii necesare, pentru celelalte elemente de
circuit (transformatoare, linii si autotransformatoare) am utilizat acelasi tip de releu si
transformator de curent, mai exact modelul de la ABB de tip CO modelul CO9_183A805A05
In cele ce au urmat am calculat cu ajutorul indicatorilor de fiabilitate (rata de defectare si
intensitatea de defectare) parametrii necesari a fi introdusi in DigSilent si anume, failure
frequnecy si repair duration.
Pentru ca programul sa calculeze fiabilitatea sistemului trebuie reglate din nou tensiuniile si aduse in
banda admisibila, pentru a ne disparea aceste erori.

Pentru a regla tensiunile trebuie sa reglam ploturile la transformatoare si autotransformatoare

  Dupa reglarea tensiunii din ploturi, la rularea calculului indicatorilor de fiabilitate, apare o nua
eroare:

Pentru a rezolva aceasta eroare se apasa clik drepta pe un consumator, se selecteaza Define-Feeder, iar
la Load Flow se alege putera activa si puterea reactiva.
 Dupa reglarea tensiunilor din ploturi si rezolvarea erorii indicatorii de fiabilitate sunt urmatorii:

 Au rezultat 15 indici care au următoarele înțelesuri: Media frecvenței de întrerupere a

sistemului; Media duratei de întrerupere a consumatorilor; Durata medie de înterupere a
sistemului; Durata medie de înreruperi a consumatorilor; Media disponibilității serviciilor; Media
indisponibilității serviciilor; Energie ce nu este furnizată; Media energiei nefurnizate; Indicele
mediei de reducere a consumatorilor; Costul de întrerupere estimat; Rata de întrerupere a
alimentării ; Rezerva de energie; Media frecvenței de întreruperi a sistemului; Media duratei
de întreruperi în sistem; Indicele medie momentană a frecvenței de întrerupere;
 Durata medie de înreruperi a consumatorilor este de 380.66 de ore , aceasta find o durata
foarte mare.
 Media disponibilității serviciilor este de 92.15% pe perioada unui an, iar Media indisponibilității
serviciilor este de 7.84%, timp in care consumatorii nu sunt alimentati
 Energie ce nu este furnizată are valoarea de 381775.349 MWh/a.
 Media duratei de întreruperi în sistem este de 288.13 h/a
 In concluzie sistemul este fiabil intrucat este functiona mai bine de 90% pe perioada unui an.