Simpozionul Naţional de

Informatică, Automatizări şi Telecomunicaţii

în Energetică
2016 Sinaia, 26-28 Octombrie 2016

SIMULAREA CONVERTOARELOR AC-AC UTILIZÂND MEDIUL

SIMULINK-MATLAB
Dr.ing. Marcel Nicola, Dr.ing. Dumitru Sacerdoțianu, Drd.ing. Marian Duță, Ing. Claudiu-Ionel Nicola,
ICMET Craiova, Bdul DECEBAL nr.118A, tel. 40351 404888, fax. +40351 404890,
e-mail: marcel_nicola@icmet.ro

Summary: In this article we will tackle the arhitecture and the control of a AC-DC-AC PWM Converter. Simulations
were carried out in MATLAB/Simulink environment, highlighting both characteristics obtained by simulation compared
to those of data sheet for the switching basic element IGBT, and also the control structures and regulators for an
application where de value of THD must be lower.

1. INTRODUCERE. S-au efectuat simulări în care s-au pus în evidență

Dezvoltarea sistemelor de acţionare electrică, a
înregistrat în ultimii ani o dinamică deosebită, corelată
atât cu progresele tehnologice în domeniul producerii
elementelor semiconductoare de comutatie cât şi cu
noile topologii ale schemelor de acţionare.
Acționările electrice sunt echipamente complexe
menite să asigure alimentarea şi comanda optimală a
elementelor de execuţie din cadrul proceselor
tehnologice [1-3].
Deasemenea, în ultimii ani s-au dezvoltat și
aplicat strategii, concepte și echipamente di n domeniul
Micro SMART GRID, care se bazează pe un
management evoluat al rețelei, pe algoritmi de control
evoluați, dar și pe “elemente de execuție” de tipul
filtrelor active și STATIC VAR Generator, care să
asigure implementarea strategiei generale atât în
nodurile locale cât și în ansamblul rețelei.
Deși strategiile de control și obiectivele sunt
diferite în cazul elementelor enumerate mai sus,
topologiile acționărilor electrice și filtrelor active sunt
realizate direct sau indirect în jurul convertoarelor
statice care conțin: redresoare, filtre, invertoare,
regulatoare, generatoare PWM, etc.
Pentru a studia comportamentul sistemului
complex înainte de construirea propriu-zisă, în etapa
de proiectare se efctuează o serie de simulări
numerice. Iterații de t ipul trial and error sunt necesare
pentru a evita greșelile grosiere de proiectare, dar și
pentru a surprinde o serie de efecte și fenomene
complexe, chiar dacă in mediu simulat, care să
conveargă către o finalitate pozitivă a întregului
proiect.
Deși exi stă o serie de medii de simulare
specializate pentru sistemele complexe enumerate mai
sus, un mediu de simulare deosebit de util dar și
complex pentru o serie de aplicații, este mediul
MATLAB/Simulink [4,5].
Astfel în această lucrare este prezentată simularea
în MATLAB/Simulink a unui convertor AC-DC-AC
folosind o tehnică PWM.
arhitectura convertorului și structurile de comandă
care permit alimentarea cu tensiune filtrată și
stabilizată a unui consumator de 45kW.
Simulările au urmat linia de la simplu la
complex, pornind de la simularea caracteristicilor de
funcționare ale unui element de comutație de tip
IGBT, pentru a pune în evidență atât elemente
calitative cât și cantitative cu privire la comportarea
dinamică globală a convertorului în funcție de
parametrii de acord ai elementelor componente (de
exemplu filtrele).
O analiză a componentelor armonice poate
constitui un criteriu suplimentar privind calitatea
tensiunii de alimentare a sarcinii, care poate fi una
“sensibilă” (de exemplu calculatoarele din camera de
comandă a unui obiectiv energetic).
2. SIMULAREA CARACTERISTICILOR DE
FUNCȚIONARE ALE UNUI ELEMENT DE
COMUTAȚIE DE TIP IGBT
O schemă de bază implementată in Simulink
pentru studiul IGBT-urilor, dar adaptată pentru
aplicația noastră este prezentată în figura 2.1.
Parametrizarea caracteristicilor de funcționare
pentru un IGBT din invertor, folosind mediul
MATLAB este prezentată în figura 2.2.
Caracteristicile de funcționare la temperatura
joncțiunii de 25°C și respectiv 125°C pentru diverse
valori alte tensiunii de grilă-emitor pentru IGBT-urile
din invertoare sunt prezentate, folosind Simulink-ul, în
figurile 2.3 și 2.4.
Se constată o bună concordanță între
caracteristicile obținute prin simular e și cele date în
catalogul firmei producătoare Infineon, fapt ce
validează într-o prima aproximație simulările
ulterioare care se bazează pe modelul IGBT din
Simulink [5].
Deși nu este prezentat în această lucrare, un studiu
asemănător s-a realizat și pen tru caracteristicile
diodelor din puntea redresoare.
 Simpozionul Naţional de
Informatică, Automatizări şi Telecomunicaţii
în Energetică
2016 Sinaia, 26-28 Octombrie 2016

Fig. 2.3. Caracteristici de funcționare IGBT-uri din

invertorul principal la 25 °C, simulare Simulink.

Fig. 2.1. Schema bloc Simulink pentru simulare ș i

parametrizare IGBT.

Fig. 2.4. Caracteristici de funcționare IGBT -uri din

invertorul principal la 125 °C, simulare Simulink.

3. SIMULAREA CARACTERISTICILOR DE
FUNCȚIONARE ALE CONVERTORULUI AC-
AC

In simulările următoare se va urmări

comportamentul în timp al ansamblului AC-DC-AC
PWM Convertor prin mărimile: tensiunea redresată,
tensiunea între fazele invertorului, tensiunea filtrată și
curenți i prin IGBT-uri în cazul în care în schemă este
prezent un invertor care alimentează o sarcină de
45kW.
Modelul din figura 3.1 se apropie de sistemul real
al unui comvertor CA-CA, și conține următoarele
Fig. 2.2. Parametrizare caracteristici de funcționare ale
blocuri componente [5]:
unui IGBT, in Matlab.
• redresor trifazat;
 Simpozionul Naţional de
Informatică, Automatizări şi Telecomunicaţii
în Energetică
2016 Sinaia, 26-28 Octombrie 2016
• circuit de filtrare intermediar (L=0,2 mH,
C=8600 µF);
• invertor trifazat;
• filtru de ieșire (L=2 mH, 3kvar);
• sarcină: 45kW;
• regulator de tensiune;
• generator PWM;
• blocuri de referință, măsură și afișare.
Schema generală de control a tensiunii este
prezentată în figura 3.2, și este realizată în jurul unui
regulator discret PI. Adițional în schemă sunt prezente
sistemele de transformare directe și inverse din 2 axe
(d-q) în 3 axe (abc), un bloc PLL și un bloc de calcul
al indicelui de modulație.
Ieșirea regulatorului de tensiune constituie intrare
în generatorul PWM, care va genera pentru ciclul
următor (datorită blocului de întârziere 1/z)
impulsurile de comutație ale IGBT-urilor din invertor.
Generatorul PWM utilizează o purtătoare de 2kHz.
Fig. 3.1. Schema block Simulink pentru simulare
convertor PWM AC-DC-AC.
Fig. 3.2. Schema generală a regulatorului de tensiune.
Acordarea regulatorului de tip PI s-a făcut pornind
de la parametrii și modelele discrete implementate în
Simulink (figura 3.3). Discretizarea modelului
continuu (descris în variabila complexă s) pentru un
regulator PI se face cu substituția Tustin:
(3.1)
în care T este perioada de eșantionare (în acest
exemplu T=2µs), iar z este variabila complexă care
caracterizează sistemul discretizat.
Forma continuă clasică in domeniul s a
regulatorului PI este:
1
H ( s )  K R (1  ) (3.2)
Ti s
și de aici avem echivalența cu implementarea din
Simulink:
K
K p  K R , Ki  R (3.3)
Ti
Fig. 3.3. Implementarea discretă în Simulink
a regulatorului PI.
Parametrii care au fost variați au fost: pentru
regulatorul de viteză Kp și Ki, iar pentru filtre valorile
L și C.
Pentru vizualizare se folosesc elemente de măsură
și afișoare specifice mediului Simulink, pentru a
surprinde fenomenele de interes din modelele
simulate.
Pentru rezultatele prezentate în continuare, timpul
de simulare este de 100ms (5 perioade), Kp=0.4,
Ki=500, valorile filtrelor sunt cele prezentate anterior.
Rezultatele simulărilor pentru tensiunea redresată,
tensiunea între fazele invertorului și tensiunea filtrată
sunt prezentate în figura 3.4, iar pentru curenții prin
IGBT-urile 1 și 2 , rezultatele simulărilor sunt
prezentate în figura 3.5.
In fig. 3.6 este prezentată o analiză FFT a
tensiunii pe sarcină (pe ultimele 2 perioade din cele 5
ale simulării), din care se remarcă o filtrare bună, în
care THD = 2,29%, dar și prezența armonicilor
multiplu de 2kHz (datorate frecvenței purtătoarei), dar
atenuate corespunzător.
 Simpozionul Naţional de
Informatică, Automatizări şi Telecomunicaţii
în Energetică
2016 Sinaia, 26-28 Octombrie 2016
Fig. 3.4. Tensiunea redresată, tensiunea între fazele
invertorului și tensiunea filtrată .
Fig. 3.5. Curenții prin IGBT -urile 1 și 2 .
Fig. 3.6. Analiză FFT a tensiunii pe sarcină.
In urma unui număr relativ mare de simulări se
poate realiza acordarea optimă a regulatoarelor și
filtrelor pentru a obține evoluții în timp satisfăcătoare
a tensiunii pe sarcină și un spectru armonic bun.
Este evident că acordarea regulatoarelor din DSP
(din implementarea reală) va fi puțin diferită de cea
obținută prin simulare, datorită faptului că simulările
nu pot surprinde absolut toate modurile și dinamicile
din realitate, dar tabloul calitativ se păstrează cu
siguranță, iar rezultatele bune obținute în simulări și
implementarea unor algoritmi în DSP care urmează
linia celor din Simulink constituie garanția că și
modelul real va funcționa cu rezultate bune.
4. CONCLUZII
In acest articol a fost abordată simularea unui
convertor PWM AC-DC-AC.
Au fost realizate simulări în mediul
MATLAB/Simulink și au fost evidențiate atât
caracteristicile obținute prin simulare comparativ cu
cele din paginile de catalog ale elementului de
comutație de bază de tip IGBT, cât și structurile de
control, regulatoarele și filtrele pentru un convertor
AC-AC trifazat pentru o sarcină de 45 kW.
In lucrările viitoare apare în mod natural problema
abordării unor strategii de control vectoriale mai
complexe din cadrul filtrelor active, STATIC VAR
Generator, SMART MICROGRID, etc.
In toate aceste abordări este evident rolul mediului
de simulare care permite surprinderea cu o bună
precizie a fenomenelor, cu riscuri și costuri minime.
MULȚUMIRI
Această lucrare a fost realizată în cadrul
programului Parteneriate, axa prioritară - PN II,
dezvoltată cu suportul MEN - UEFISCDI, proiect nr.
PN-II-PT-PCCA-2013-4-0157.
BIBLIOGRAFIE
[1].- Gelen A.L., Ayasun S.- Realization of power
electronic converter based DC motor speed control
methods using MATLAB/Simulink. Int. Journal on
Engineering Education, Vol. 25, No. 1, pp. 33-41,
2009.
[2].- Rodriguez J., Cortes P.- Predictive control of
power converters and electrical drives. John Wiley &
Sons, Ltd., Publication, 2012.
[3].-Oleschuk V., Grandi G.- Algorithms,
schemes and techniques of space-vector modulation
for dual-inverter systems with symmetrical multilevel
phase voltage. International Review on Modelling
and Simulations (IREMOS), vol. 5, no. 5, pp. 1877-
1866, 2012.
[4].-Mohammed O.A., Abed N.Y., Ganu S.C.-
Real-time simulations of electrical machine drives
with hardware-in-the-loop. in Proc. IEEE Power
Engineering Society General Meeting, pp. 1-6, 2007.
[5].- SimPowerSystem (n.d.)- [Online]. Available:
http://www.mathworks .com/products/simpower/
model-examples.html