4

ANALIZA CIRCUITELOR ELECTRONICE DE PUTERE CU

AJUTORUL SIMULATORULUI DEDICAT PSIM

1. OBIECTUL APLICAŢIEI
Aplicaţia are ca scop introducerea în modalităţile de analiză şi proiectare cu
ajutorul simulatorului dedicat pentru sisteme electronice de putere, PSIM.

2. INTRODUCERE ÎN PSIM:
PSIM cuprinde un pachet de programe conceput pentru simularea funcționării
sistemelor electronice de putere. Dintre caracteristicile și avantajele oferite de PSIM
menționăm: aborarea sistemică a circuitelor electronice de putere, viteza mare de
simulare datorată modelării simplificate a unor componente și a algoritmilor folosiți,
finalizarea simulării chiar și pentru sisteme complexe, interfaţa utilizator prietenoasă,
interconectivitatea cu alte medii de simulare (MATLAB & Simulink, SPICE,
JMAG), simularea în același sistem a circuitelor de putere (surse, convertoare,
sarcini) și a celor de reglare (analogică și digitală), prezența modelelor pentru
multiple componente specifice sistemelor de putere (mașini electrice, panouri solare,
turbine eoliene, acumulatori, etc.) posibilitatea existenței mai multor puncte de masă
în același circuit, deci izolarea electrică între circuitele de putere și cele de reglare,
identificarea automată a circuitelor de putere și a celor de reglare, multiplele
posibilități de realizarea circuitelor de reglare (analogice, digitale, descrierea prin
formule matematice, transformări specifice, definirea în domeniul timp sau frecvență,
descriere prin cod C), posibilitatea rulării continue a simulării cu modificarea
parametrilor pe parcurs și vizualizarea formelor de undă din circuit pe măsură ce
avansează simularea, generare automată de cod pentru implementare în unele sisteme
fizice (microcontrollere), simulare interactivă cu medii hardware, continua dezvoltare
realizată de producător.

Mediul integrat de simulare PSIM este constituit la bază din editorul de

circuite, simulatorul propriu-zis și programul de vizualizare și procesare a rezultatelor
simulării, așa cum este prezentat în figura 4.1.

PSIM Simulator SIMVIEW

PSIM Schematic
(Simulator de circuit electronic (Vizualizarea şi procesarea
(Editor schematic de circuit,
de putere, ieșire: *.smv sau formelor de undă, intrare:
intrare: *.psimsch)
*.txt) *.smv sau *.txt)

Fig. 4.1. Componentele de bază ale PSIM

45
2.1. Structura circuitului:
Un sistem sau circuit electronic de putere este reprezentat în PSIM prin
componente aparținînd celor 4 tipuri funcționale de bază, intercorelate precum
urmează:

Circuit de putere
(surse, convertoare, sarcini, etc.)

Comanda Traductoare
Comutatoarelor

Circuit de reglare (control)

(analogic / digital)

Fig. 4.2. Structura funcțională a elementelor de circuit în PSIM

Circuitul de putere este constituit din surse de energie, dispozitive comutatoare,

grupuri RLC, sarcini de diverse tipuri, etc. Circuitul de control poate folosi pe lângă
componentele electronice uzuale analogice şi digitale, blocuri cu funcţii de transfer
definite în domeniile s sau z, componente neliniare (cum ar fi multiplicatoare şi
divizoare), blocuri de calcul, transformate uzuale, controlere PID, etc. Senzorii
măsoară tensiunile, curenţii, cuplul și turația din sistemul de putere şi transmit
valorile către circuitul de reglare, cu izolare electrică. Acesta prelucrează semnalele
de intrare și generează impulsurile de comandă, care sunt transmise apoi
comutatoarelor de putere prin intermediul unor circuite de comandă a comutatoarelor.
Așa cum sunt deja incluse în setul de componente PSIM, acestea pot fi controllere
On-Off, controllere PWM tabelare sau controllere de unghi de comutație (alpha-
controllers).

2.2. Module adiționale

Programul încorporează, pe lângă elementele unui simulator clasic,
următoarele module specializate:
• Motor Drive: modul de acţionări electrice cu modele predefinite ale diverselor
maşini electrice și sarcini mecanice.
• Digital Control: modul de reglare digitală cu elemente discrete cum ar fi
blocuri de eşantionare şi memorare, funcţii de transfer în domeniul z, blocuri
de cuantizare, filtre digitale, analiza sistemelor digitale de reglare
• Thermal Module: permite calculul pierderilor în dispozitivele semiconductoare
și în bobine fără a încetini semnificativ timpul de simulare.

46
 • Renewable Energy Module: Panouri fotovoltaice, turbine eoliene, modele
pentru acumulatori și ultra-capacitoare.
• SPICE Module: permite cosimularea cu SPICE sau LTspice.
• SimCoder3 Module: funcție pentru generare automată de cod.
• F2833x și F2803x Target: Elemente de librărie pentru generarea automată de
cod pentru DSP-uri din seria TI 2833x/2803x și altele.
• PIL Module: Interfață între PSIM și procesoare DSP TI pentru simulări cu
procesare hardware în timp real (PIL – processor in the loop)
• MagCoupler Module: asigură interfaţa între PSIM şi programul de analiză a
câmpului electromagnetic JMAG, pentru cosimulare
• HEV Design Suite: Modele pentru proiectarea vehiculelor electrice hibride
• ModCoupler Modules: Interfață pentru cosimulare cu ModelSim (cod VHDL
sau cod Verilog).
• Motor Control Design Suite: Modele predefinite pentru comanda PMSM.

În plus este asigurată legătura cu CosiMate, care permite cosimularea cu

variate platforme software, cum ar fi Matlab/Simulink, ModelSim, Saber, Inventor
ș.a. De asemenea PSIM poate apela programul SmartCtrl pentru proiectarea buclelor
de reglare.
Menționăm aici și capacitatea de simulare interactivă oferită de PSIM, cu
ajutorul căreia se pot modifica valorile parametrilor din circuit şi vedea evoluţia
tensiunilor şi curenţilor odată cu desfășurarea simulării, asemenea răspunsului unui
modul de test fizic.

2.3. Posibile erori la simulare

Erori și alte probleme care pot apare la simulare:
• PSIM folosește un pas fix de simulare și acesta trebuie ales conform cu tipul
semnalelor analizate. Factorii care limitează pasul de simulare pot fi perioada
de comutație, lățimea impulsurilor, fenomene tranzitorii rapide. Se recomandă
ca pasul de simulare să fie cu cel puțin un ordin de mărime mai mic decât
durata minimă a proceselor enumerate mai sus.
• La simularea circuitelor digitale, PSIM nu ține cont de întârzierea în
transmiterea semnalelor. Dacă e necesar, trebuie introdus în circuit și elementul
Time Delay Block.
• Circuitul de putere este descris prin elementele sale discrete și circuitele de
reglare sunt reprezentate prin diagrame bloc. Cele două categorii nu se pot
amesteca. Componente de putere, cum ar fi ramuri RLC, comutatoare,
transformatoare, inductanțe cuplate, surse de curent, surse flotante de tensiune
și toate tipurile de surse comandate nu sunt permise în circuitele de reglare.
Similar, componentele circuitului de reglare, cum ar fi porți logice, controllere
PI, tabele și alte blocuri funcționale nu sunt permise în circuitul de putere.

47
 Un element traductor trebuie introdus în conexiunea dintre circuitul de putere
și intrarea în circuitul de reglare. De asemenea, ieșirile circuitului de reglare se
conectează la circuitul de putere printr-o interfață reglare-putere.
În PSIM circuitele de putere și cele de reglare sunt rezolvate separat. Cele două
pot avea puncte de masă separate. Există o întârziere de un pas de simulare între
soluțiile circuitelor de putere și digitale.
• La efectuarea unei analize FFT (calculul armonicilor) asigurați-vă că formele
de undă au atins regimul staționar și că durata selectată pentru calcul este un
multiplu al perioadei fundamentalei. Analiza FFT se realizează numai pentru
porțiunea afișată pe ecran a formei de undă. Rezultatele FFT sunt discrete și ele
sunt determinate de intervalul de timp dintre două date consecutive Dt (care
este egal cu pasul de simulare time step înmulțit cu pasul de afișare print step)
și de intervalul selectat din forma de undă Tsel. De exemplu, dacă cerem
calculul FFT pentru o undă de frecvență 1 kHz, selectată pe ecran pe o durată
Tsel = 1 ms și la un interval de calcul al datelor de Dt =10 us, atunci pasul de
incrementare a frecvenței va fi Df = 1/ Tsel = 1 kHz și frecvența maximă va fi
fmax = 1/(2 Dt) = 50 kHz.
• Dacă rezultatele simulărilor prezintă discontinuități (schimbări bruște) ale
curenților prin inductanțe sau ale tensiunilor pe condensatoare, acestea ar putea
fi cauzate de întreruperea căii pentru curentul prin inductanțe sau scurt-
circuitul condensatoarelor (sau prezența buclelor de surse de tensiune și
capacități). În acest caz verificați topologia circuitului, semnalele de comandă
și dacă este necesar introduceți timpi morți în comutare pentru a evita
deschiderea circuitului sau scurt-circuite. Dacă se specifică un curent inițial
printr-o bobină, atunci stările inițiale ale comutatoarelor trebuie stabilite astfel
încât să se asigure o cale de curgere a respectivului curent. Altfel, curentul va fi
forțat să pornească din zero.
• Dacă formele de undă sunt incoerente sau rezoluția este proastă, micșorați
pasul de simulare time step sau pasul de afișare print step.Analizele de tip AC
(în frecvență) pot returna rezultate eronate dacă amplitudinea sursei de semnal
nu este adaptată atenuărilor din circuit. Principiul unei analize ac constă în
injecţia unui semnal mic de excitaţie şi acelaşi semnal, de aceeaşi frecvenţă dar
de altă amplitudine, e extras la ieşire. Pentru a obţine rezultate corecte,
amplitudinea semnalului de excitaţie trebuie să fie destul de mică pentru ca
perturbaţia să rămână în regiunea liniară şi trebuie să fie suficient de mare ca
semnalul de ieşire să nu fie afectat de erori numerice. În general, un sistem
fizic are atenuare slabă la frecvenţe joase şi atenuare mare la frecvenţe înalte,
deci pentru a obține rezultate corecte este uneori necesară creșterea
amplitudinii semnalului de excitație pe măsură ce crește frecvența acestuia.

48
3. DESFĂŞURAREA APLICAŢIEI:
Vom analiza cu ajutorul PSIM câteva circuite electronice de putere fundamentale.

3.1. Analiza redresorului monalternanţă

Pentru familiarizare, începem cu un circuit simplu, un redresor monoalternanţă:
§ Deschideţi programul PSIM și apoi un nou circuit din meniul File / New.
§ Plasați pe foaie de lucru toate componentele redresorului și interconectați-le ca
în figura 4.3.

Fig. 4.3. Redresor monofazat monoalternanță

§ Toate componentele se găsesc în meniul Elements şi în submeniurile sale.

Componentele uzuale se găsesc şi în bara de jos, de unde pot fi selectate direct.
§ Faceţi click pe componente pentru a le selecta. Click-dreapta pentru a le roti.
Interconectaţi componentele prin elementul wire (bara de sus). Plasați simbolul
de masă. Faceţi dublu-click pe componentă pentru a introduce valorile. Tot aici
determinaţi dacă se vor afişa sau nu valorile şi denumirile componentelor.
§ Alegeţi pentru sursa de alimentare valorile corespunzătoare amplitudinii și
frecvenței prezente în rețeaua de alimentare rezidențială din România. Alegeți
valoarea rezistenței de sarcină astfel încât curentul prin ea să nu depășească 5
A.
§ Pentru salvarea și vizualizarea rezultatelor este necesară şi introducerea

sondelor de tensiune în punctele unde ne interesează sp vizualizăm ulerior

simulării valoarea tensiunii și a ampermetrelor pe ramurile unde vrem

49
 să vizualizăm curentul. Tensiunea va fi calculată față de masă. Punctul de pe
ampermetru marchează terminalul de intrare al curentului.
§ Înainte de a începe simularea, selectaţi Simulation Control din meniul
Simulate şi plasaţi simbolul ceasului într-un loc convenabil pe ecran. Apoi
setaţi parametri simulării. Pasul de simulare (time step) va fi ales de ordinul us
și timpul de simulare (total time) va cuprinde 5 perioade ale tensiunii de
alimentare. Închideţi fereastra Simulation Control.
§ Selectați Simulate, Run Simulation sau apăsaţi F8 pe tastatură sau butonul Run
Simulation din bara de sus. La sfârşitul simulării fereastra SIMVIEW se va
deschide automat. Dacă nu se deschide, apăsaţi Alt+F8.
§ Folositi meniul Screen și reprezentați tensiunea de intrare, cea de ieșire și
curentul.

Fig. 4.4. Formele de undă ale tensiunilor de alimentare, tensiunea redresată și

curentul prin circuit

§ Exploraţi opţiunile disponibile de zoom, cursor, selecţie interval de

reprezentare pe axe, calcul valoare efectivă (rms).
§ Realizați calculul FFT. Pentru reprezentarea pe ecran a întregii forme de undă,
cât sunt pasul de incrementare a frecvenței Df și frecvența maximă fmax (pentru
pasul și durata de simulare alese)? Măsurați valorile componentei continue și a
primelor 5 armonici ale curentului.
§ Selectați spre vizualizare numai tensiunea pe sarcină și curentul. Apăsați
butonul P pentru a calcula puterea activă (real power) consumată.
§ Introduceți înaintea sarcinii elementul Wattmeter/kWh meter. Consultați meniul
Help pentru a înțelege ce calcule realizeză acest element. Rulați simularea pe
200 ms și afișați puterea activă consumată. Comparați cu cea obținută la
punctul anterior. Apoi afișați și explicați rezultatul calculului kWh.

50
3.2. Redresor monoalternanţă comandat

Fig. 4.5. Redresor monoalternanță comandat

Realizaţi circuitul din figura 4.5, în care distingem cele patru blocuri de bază:
§ Circuitul de putere
- Sursa de tensiune alternativă Valim 220 Vef, 50 Hz,
- Tiristorul THY1
- Rezistenţa de sarcină Rsarc 10 Ohm,
- Masa circuitului de putere
§ Senzori
- Senzorul de tensiune Vsens, care citeşte valoarea tensiunii de alimentare
şi realizează separaţia dintre circuitul de putere şi circuitul de reglare.
§ Circuit de reglare
- Comparatorul COMP1 va genera semnal de sincronizare (high) pe durata
alternanţei pozitive a tensiunii de alimentare.
§ Comanda comutatoarelor
- Alpha controller ACTRL1: Din meniul Elements/Other/Switch
Controllers/. Este folosit pentru controlul unghiului de comandă în cazul
tiristoarelor. (Puteți afla detalii legate de orice componantă din
meniul HELP.) Făcând dublu-click pe simbol se setează doi parametri:
Frecvenţa cu care se dau impulsurile de comandă şi durata semnalului
de comandă (în grade electrice). Controlerul are trei intrări:
§ Valoarea unghiului de comandă alpha (centru jos)
§ Semnal de sincronizare (stânga jos)
§ Semnal enable/disable (dreapta) pentru întregul controler.

51
 Tranziţia semnalului de sincronizare de la low (0) la high (1) marchează
momentul de referinţă de la care se calculează unghiul de comutaţie alpha. Un semnal
de comandă va fi generat la ieşirea controlerului cu o întârziere de alpha grade.
- Sursă de tensiune continuă Vunghi: valoarea sursei (în V) semnifică exact
valoarea unghiului alpha (exprimat numeric în grade electrice).
- Sursă de tensiune treaptă VSTEP1, activă din momentul t=0.
- Ieşirea controlerului alpha este conectată prin intermediul etichetei (label)
la poarta tiristorului.
- Simboluri de masă. Atenţie: deşi simbolul de masă arată aici la fel ca la
circuitul de putere, simulatorul ştie să separe și să rezolve separat
circuitele de comandă şi cel de putere, deci punctele de masă ale celor
două circuite nu au același potențial electric.
§ În circuit mai avem:
- Două voltmetre și un ampermetru.
- Două etichete (Label)care se plasează pentru a nu încărca schema cu
conductori.

§ Setaţi alpha = 30 grade. Obţineţi formele de undă:

Fig. 4.6. Tensiunea de alimentare, tensiune și curentul prin sarcină pentru unghi de comandă de 30
de grade electrice

§ Setaţi alpha = 90 grade, alpha = 120 grade. Ce modificări apar în formele de

undă de la ieşire?

52
 § Schimbaţi sarcina rezistivă (R=10 Ohm) cu o sarcină rezistiv-inductivă (R-L),
de valoare R=10 Ohm, L=10 mH. Ce observaţi în urma simulării, pentru
fiecare din cele 3 unghiuri de comandă? Când se închide tiristorul? De ce?
§ Vizualizați și tensiunea pe inductanță. Cât este valoarea medie a acesteia?
§ Vizualizați pe un singur ecran tensiunea de intrare și curentul. Calculați
factorul de putere la intrare (PF) (Acesta este raportul dintre puterea activă (P)
și cea aparentă (S) la intrare și este o măsură a defazajului dintre tensiune și
curent)
§ Calculați FFT a curentului. Determinați valorile componentei continue și a
primelor 7 armonici.
§ Care este valoarea efectivă (rms) a curentului prin circuit?

3.3. Convertor Buck

Convertorul de tip Buck este un convertor c.c.-c.c. coborâtor de tensiune. Vom
analiza în continuare un convertor Buck în buclă deschisă (fără circuit de reglare), cu
următorii parametri:
§ Circuitul de putere: Sursă de tensiune continuă Vdc=12V, comutator realizat
cu IGBT cu diodă în antiparalel, dioda D1, L=0,1 mH, C=47 uF, R=5 Ohm.
§ Traductoare: nu avem, comanda realizându-se în buclă deschisă.
§ Circuit de comandă: impulsul de comandă pentru IGBT se obţine prin
intersecţia unei tensiuni triunghiulare unipolare Vtri (de frecvenţă 50 kHz şi
amplitudine 1 V) cu o tensiune continuă Vset.
§ Comanda comutatorului: Observăm că la ieşirea comparatorului apare
obligatoriu şi un On-off switch controller ON1, care face trecerea de la
circuitul de comandă la cel de putere.

Fig. 4.7. Convertor Buck comandat cu PWM

53
 Efectuăm o simulare pe o durată de 3 ms. Ce pas de simulare alegem, având în
vedere că avem în circuit o sursă de 50 kHz?
Vizualizați și verificați generarea corectă a impulsurilor de comandă: Vtri,
Vset, Vcda. (Dacă impulsurile de comandă apar trapezoidale, micșorați pasul de
simulare până când apar dreptunghiulare!)
Care este valoarea factorului de umplere D?

Fig. 4.8. Generarea impulsurilor de comandă PWM

Vizualizați tensiunea de ieșire Vo. La ce valoare se stabilizează aceasta?

Se verifică relația Vo = D * Vdc? (Această relație este valabilă numai în modul
de funcționare cu curent neîntrerupt - CCM).
Introduceți un ampermetru în circuit și vizualizați curentul prin inductanță și
impulsurile de comandă. În regim staționar, curentul este întrerupt?

Vom efectua în continuare o simulare Free run, care rulează încontinuu, fără
un timp de finalizare prestabilit. Pe parcursul simulării vom vizualiza curentul prin
inductanță și vom modifica factorul de umplere D al semnalului de comandă (cât și
alți parametri din circuit) până când găsim valoarea care determină trecerea la modul
de funcționare discontinuă (DCM) al convertorului, în care curentul atinge valoarea
zero.
În acest tip de simulare semnalele se vizualizează pe osciloscoape ce vor fi
introduse în schemă. Vom folosi un 2-channel scope, ca în figura 4.9. Pentru citirea
curentului prin inductanță folosim un traductor de curent Current Sensor și pentru

54
citirea tensiunii putem folosi un traductor de tensiune, sau, în acest caz, putem culege
direct semnalul de comandă (pentru simplificarea schemei), care va fi citit față de
punctul de masă.
Faceți dublu click pe osciloscop pentru afișarea ecranului de vizualizare și a
reglajelor pentru cele 2 canale și pentru baza de timp.
Bifați Free run din Simulation control și apoi porniți simularea. Reglați
osciloscopul astfel încât să vizualizați clar cele 2 semnale.

Fig. 4.9. Vizualizarea semnalelor în Free Run

Faceți dublu click pe valoarea 5 a rezistenței de sarcină. Va apare fereastra Run

time variable în care putem modifica valoarea și observăm imediat modificarea
formelor de undă pe osciloscop. Setați valoarea rezistenței la 20 Ohmi.
Faceți dublu click pe valoarea 0,75 a sursei Vset și modificați apoi valoarea
acesteia până când curentul prin inductanță atinge zero amperi cu valoarea sa minimă.
Care este valoarea lui D în această situație?
Variați în același fel și valoarea inductanței pentru a observa influența acesteia
asupra curentului. Salvați formele de undă pentru 3 valori diferite.
Folosiți în plus un senzor de tensiune și reprezentați pe osciloscop tensiunea de
ieșire Vo a convertorului și curentul prin inductanță. Care este valoarea tensiunii de
ieșire?
Variați din nou valoarea lui D pentru a constata influența asupra valorii
tensiunii de ieșire. Salvați formele de undă pentru următoarele valori ale lui D: 0,1;
0,3; 0,5; 0,7; 0.9.
Selectați modul de cuplare AC (în loc de DC) pentru canalul osciloscopului pe
care vizualizați tensiunea de ieșire Vo, eliminînd astfel componenta ei continuă.
Reglați sensibilitatea canalului astfel încât să devină observabil riplul tensiunii de

55
ieșire (figura 4.10). Măsurați pe osciloscop riplul (vârf la vârf) pentru valorile de 10
uF, 50 uF și 100 uF ale condensatorului.

Fig. 4.10. Vizualizarea riplului tensiunii de ieșire

56