Principiul de functionare a instalatiilor de energoalimentare

modernizate, dintr-o Substatie de Tractiune Electrica de pe

culoarul IV Pan-European

1
 Cuprins

1) Consideratii generale

2) Descrierea partii constructive a unei substatii de tractiune modernizate;

Principiul de functionare a instalalatiilor de energoalimentare
2.1.- Instalatii de 110 kV
2.2.- Instalatii de 27,5kV
2.3.- Servicii auxiliare de c.a. si c.c.

3) Structura sistemului de comanda si control

3.1.- Niveluri de operare
3.2.- Comanda la nivelul statiei si la distanta

4) Sistemul de supraveghere video, detectie, semnalizare si alarmare

5) Concluzii

6) Bibliografie

1. Consideratii generale

2
 Instalatiile de energoalimentare aferente magistralei feroviare Bucuresti-Constanta
functioneaza din anii 1973-1978.
In constructia veche, substatiile de tractiune electrica au fost realizate cu
echipamente primare de exterior, atit pe partea de 110 kV, cit si pe partea de 25kV.
Aceste echipamente utilizau ca izolatie si mediu de stingere uleiul electroizolant, fiind
depasite din punct de vedere moral si scoase din fabricatie de peste 10 ani.
Circuitele secundare ale substatiilor au fost realizate cu relee electromagnetice, atit pe
partea de comanda si semnalizare, cit si pe partea de protectie si automatizare, ceea ce a
creat in perioda de exploatare dificultati in asigurarea regalajelor necesare.
Serviciile auxiliare de curent continuu furnizau tensiunea de comanda -48Vcc- obtinuta
de la o baterie de acumulatoare cu plumb in constructie clasica, nivel de tensiune ce crea
dificultati la actionarea aparatajului indepartat.

2. Descrierea partii constructive a unei substatii de tractiune

modernizate; Principiul de functionare a instalatiilor de energoalimentare

In urma modernizarii Substatiile de tractiune dispun de echipamente moderne si

fiabile, integrate intr-o solutie bazata pe tehnologia celulelor de medie tensiune de
interior, a automatelor programabile si a releelor de protectie numerice.
Pentru realizarea circuitelor primare si secundare s-a adoptat o schema electrica
unificata.
In fig. 1. este prezentata pentru exemplificare schema electrica monofilara a
instalatiilor de energoalimentare din Substatia de Tractiune Electrica Ciulnita, dupa
modernizare.

3
Fig​.1 Schema electrica monofilara a instalatiilor de energoalimentare din Substatia de
tractiune electrica Ciulnita, dupa modernizare

4
 2.1. Instalatiile de 110kV
Circuitele primare aferente partii de 110kV din cadrul substatiei de tractiune sunt
echipate cu aparataj primar de tip exterior (intreruptoarele de putere au ca mediu de
stingerea a arcului electric gaz SF6) , grupate pe celule functionale astfel:
-celule de linie,
-celuele de bare,
-celule de transformator
Aceste celule sunt echipate in functie de rolul functional cu:
-separator bipolar de exterior 123kV, 1600A, actionat electric cu CLP;

Fig.2 Separator bipolar de exterior

- intreruptor bipolar de exterior cu izolatie in SF6, 145kV, 4000A,40kA

;
Fig.3 Intreruptor bipolar de exterior 110kV

5
 - transformator de curent de exterior, 123kV, 200/5/5/5A,cls.0,2/5P,30VA

​Fig.4 CESU 110kV

- transformator de tensiune capacitiv de exterior

123kV,110/√3//0,1/√3//0,1 kV, 50 VA, cls.0,2/3P;

Fig.5 TECU 110kV

- descarcator ZnO de exterior, 96kV, 10kA;

Schema circuitelor primare de 110kV si de 25kV este modernizata prin
sectionarea logitudinala a barelor respective cu cite doua separatoare.
Circuitele secundare sunt realizate sub forma unei arhitecturi de sistem de
teleconducere deschis si distribuit, cu realizarea distribuita a functiilor SCADA.

6
 Aceste circuitele montate exclusiv in interior, realizeaza: coordonarea si corectitudinea
functionarii protectiilor, interblocajele,comanda si semnalizarea pozitiei de stare a
apratajului primar, precum si masurarea tuturor parametrilor electrici si neelectrici ai
acestuia.
Semnalele transmise la/de la echipamentele din proces sunt preluate prin
intermediul unor cabluri de comanda si semnalizare de tip multiconductor din cupru, cu
manta de protectie.
Protectia instalatiilor de 110kV este asigurata cu dispozitive, realizate cu automate
programabile si relee numerice de protectie ce pot indeplini mai multe functii conform
rolului functional al fiecarei celule.
Astfel protectiile (la maxima si minima tensiune) ale celulei de bara 110 kV si
protectiile celulei trafo (diferentiala, directionala, maximala de curent cu bocaj de
minima tensiune, homopolara, gaze si la defect al aparatajului de comutatie primara) au
fost implementate pe dispozitive SIPROTEC 7UT61, 7SJ62, respectiv SIPROTEC
6MD66.
De asemenea pe panoul local al fiecarei celule trafo sunt monitorizati si vizualizati
in timp real parametrii electrici de functionare ai transformatorului de
putere (tensiune, curent, putere,etc,)

Fig.6 Panou local celula de tranformator

2.2. Instalatii de 27,5 kV
Circuitele primare aferente partii de 27,5 kV din cadrul substatiei de tractiune
modernizate sunt echipate cu aparataj de exterior si de interior (intreruptoarele de putere
au ca mediu de stingere a arcului electric vidul, sau gaz SF6), grupate pe celule
functionale astfel:
7
 - celule transformator;
- celule fider.
Aparatajul primar de tip interior este amplasat in celule capsulate, izolate in gaz
SF6, montate [Link] cu gaz sunt izolate intre ele si in raport cu mediul
inconjurator, fiecare dintre acestea dispunand de un sistem propriu de evacuare a
suprapresiunii, care in cazul unui incident nu afecteaza restul
instalatiilor .Controlul presiunii este asigurat prin sonde manometrice functionind
independent pe fiecare sectie de bare, compartiment al intreruptorului sau compartiment
al separatorului tripozitional.

Fig.6 Celulele capsulate de 27,5kV

Atit celulele trafo cit si celule fider de 27,5kV sunt echipate in functie de rolul
functional cu:
-separator intrare trafo, monopolar de exterior 27,5kV, 1250A, actionat
electric cu CLP;

8
 Fig.8 Separator monopolar de exterior cu CLP
-separator monopolar de interior 27,5kV, 1250A, actionat electric,cu CLP;
-intreruptor monopolar de interior cu izolatie in SF6, 27,5kV, 1250A, 12,5kA;
-transformator de curent de interior , 600/1A protectie si masura

Fig​.9 Intreruptor,separator,transformatoare de masurare de tensiune si curent de interior

- transformator de tensiune de interior sau exterior 27,5kV,25/0,1//0,1 kV

- descarcator ZnO de exterior, 36kV, 10kA;
- separator de iesire fider de exterior, monopolar fara CLP, 1250A,
actionat electric.
Dispunerea fiecarui intreruptor din interiorul celulelor capsulate, permite ca in
cazul unei inspectii a mecanismului de actionare, acest intreruptor sa poata fi demontat

9
si remontat, pe durata operatiei respective , barele raminind in functiune, iar siguranta
personalului nefiind afectata.
Legatura intre celulele de interior si echipamentele exterioare de iesire ale
fiderilor de alimentare, este realizata in cablu de medie tensiune.
Fiecare celula fider este prevazuta cu tranformator de masura de tensiune
27,5/0,1kV de exterior si descarcator ZnO, 36kV ​.

[Link] iesire fider Fig.11 Transformatoarele de

tensiune si injectia in LC

Si circuitele secundare aferente partii de 27,5kV, sunt realizate sub forma

aceleiasi arhitecturi de sistem de teleconducere deschis si distribuit, cu realizarea
distribuita a functiilor SCADA pe unitati functionale.
Astfel atit protectiile (de distanta, maximala de curent), cit si automatizarile
(RAR, DRRI) sunt asigurate de dispozitivul​ ​SIPROTEC 6ST63​ ​montat pe panoul local
al fiecarei celule fider.

Totodata dispozitivul furnizeaza atit valoarea curentului de scurtcircuit, cit si pozitia

kilometrica a defectului aparut fata de punctul de injectie al fiderului, informatii care
sunt acesibile de pe panoul de comanda local in momentul declansarii.

10
 Fig.12 Panou local celula fider 27,5kV

2​.​3 Serviciile auxiliare de c.a, c.c.

Serviciile auxiliare de curent alternativ cuprind:
-sursa de baza –post de transformare trifazat 20/0,4kV,63kV
-sursa de rezerva –post de tranformare monofazat 27,5/0,23kV-25kVA
alimentat din bara de 27,5kV a substatiei de tractiune.

11
Fig.13 Conectarea TSI 27,5/0,23kV din celula de intrare de tranformator 27,5kV
In camera de comanda a substatiei se afla montate:
-un panou de servicii auxiliare de curent alternativ, care realizeaza si functia de
anclansare automata a rezervei (AAR);
Serviciile auxiliare de curent continuu cuprind:
-un panou de servicii auxiliare de curent continuu, pentru asigurarea alimentarii
barei de tensiune de 110V c.c.;
-2 redresori 230Vc.a/110Vcc-63A ;
-o baterie de acumulatori 110Vcc.-150Ah .

Fig.14 Panourile de servicii c.a si servicii c.c.

12
 [Link] sistemului de comanda si control al substatiei

Sistemul de comanda si control al ST Ciulnita cuprinde urmatoarele elemente:

-Controlerul (comanda) statiei Simatic S7-400
-Interfata om-masina a statiei, Simatic Panel PC cu ecran tactil

Fig.15
Panoul de
comanda
al

Substatiei, ecranul tactil

-Comunicare Profibus prin fibra optica

-Dispozitive de protectie si comanda Siprotec aferente instalatiei de comutatie de
medie tenisune
-Dispozitive de protectie si comanda Siprotec aferente instalatiei de comutatie de
inalta tensiune
-Dispozitive de masurare aferente instalatiei de distributie de inalta tensiune

Arhitectura sistemul de comanda si control al ST Ciulnita este prezentata in figura 16 :

13
Fig.16 Interconectarea celulelor din ST

3.1 Nivelurile de operare

Substatia poate fi comandata din mai multe locatii in functie de nivelul de operare
selectat ,conform urmatoarei scheme de reprezentare :

Fig.17 Nivelurile de operare din ST

14
 Distingem astfel trei niveluri de operare predefinite:
1.-comanda de rezerva care se poate face pe doua cai:
-comanda mecanica sau electromecanica direct de la aparatajul
de comutatie;
-comanda locala de la dispozitivul Siprotec
2.-comanda la nivel de substatie, de la panoul HMI
3.-comanda de la distanta, prin intermediul sistemului SCADA
Nivelurile de operare nu sunt interdependente, prin urmare comanda statiei este
posibila in absenta sistemului SCADA, iar comanda locala este posibila in absenta
controlerului statiei sau a interefetei om-masina a statiei.
Comenzile transmise de la niveluri de operare mai inalte decat nivelul curent nu sunt
acceptate; de exemplu, daca un fider este setat pentru „comanda locala”, comenzile de la
Interfata om-masina a statiei sau de la sistemul SCADA prin „comanda la distanta” vor
fi respinse.
3.2Comanda la nivelul statiei si comanda la distanta
Comutatorul situat pe dulapul de comanda al statiei se utilizeaza pentru a autoriza
nivelurile de operare „Statie”(comanda la nivelul statiei) si „La distanta”(SCADA)
Cand comutatorul este setat pe nivelul de operare „Statie” se transmite un semnal
centrului de comanda solicitandu-se permisiunea pentru comanda locala. Daca
permisiunea este acordata, operatorul din centrul de comanda transmite un semnal
dulapului de comanda al statiei ,iar modul de functionare „Statie” va fi activat.
Comutatorul trebuie mutat in pozitia „SCADA” pentru a permite operarea de la centrul
de comanda.

Fig.18 Comutarea dintre niveluri de operare

3.3 Comanda si monitorizarea la nivelul dispozitivului de protectie
Panoul frontal al unui dispozitiv Siprotec cu afisare grafica se prezinta astfel​.

15
Fig.19 Descrierea dispozitivului de comanda local

Comanda pentru manevrarea unui echipament:

16
Fig.20 Executarea manevrei de la panoul local.

3.4 Functionarea si monitorizarea la nivelul Panoului de comanda al

statiei

17
 Functiile de comanda-control la nivelul statiei sunt realizate prin intermediul
dispozitivului modular Simatic [Link] pentru controlul statiei si comenzile
SCADA catre echipamentele de comutatie,semnalele de verificare si indicatiile vor fi
controlate si supravegheate de catre controlerul statiei.
Principalele sarcini ale controlerului statiei le constituie realizarea legaturii dintre
sistemul SCADA si aparatajul de comutatie, precum si legatura dintre interfata
om-masina a statiei si aparatajul de comutatie.
Prezentarea generala a panoului tactil
In partea superioara sunt reprezentate informatiile titlu referitoare la:
-starea nivelului de operare activ
-starea comunicarii dintr Interfata om-masina a statiei si controlerul statiei
-numele statiei
-butonul pentru comutarea la ecranul de ajutor
-data si ora
-linia de evenimete pentru afisarea ultimului eveniment
In partea inferioara gasim tastele reprezentative pentru ecranele statiei:
-pagina de start
-vedere generala
-servicii auxiliare
-sistem mesaje
-diagnoza

Fig.21 Pagina de start al panoului tactil

18
Ecranul ajutor- ofera informatii in legatura cu semnalizarile afisate pe celelalte ecrane.
Explica simbolurile utilizate si semnificatia [Link] disponibil in titlul fiecarui
ecran al Interfetei om-masina.

Fig.22 Ecranul de ajutor

Ecranul vedere generala- ofera o vedere generala a substatiei de tractiune

electrica. Imaginea cuprinde pricipalele echipamente de comutatie precum si
informatiile de baza privind [Link] acest ecran se face comanda pentru manevrarea
echipmanetelor de [Link] pe acest ecran sunt indicate principalele valori ale
curentului, precum si starile „blocat” sau „alarma”.

Fig.22 Ecranul Vedere generala

19
Din ecranul „Vedere Generala” se poate ajunge la ecranul cu informatii detaliat „Fider
Inalta tensiune” si „Fider MedieTensiune” care furnizeaza individiual detaliile despre
echipamentul de comutatie si fac posibila totodata manevrarea tuturor echipamentelor cu
motor​.

Fig.23 Ecranul Fider IT si Fider MT

Ecranul de Servicii auxiliare-furnizeaza informatii detaliate asupra serviciilor auxiliare

aferente statiei.

Fig.23 Ecranul Servicii Proprii

Ecranul Diagnoza-afiseaza structura de automatizare a statiei si modalitatea de
comunicare intre componentele [Link] colorate indica starea comunicarii dintre
diferitele componente. Verde= starea „O.K.” ; Rosu=starea „defect​”
20
 Fig.24 Ecranul Diagnoza
Ecranul Sistem Mesaje
Interfata HMI prevede un sistem integrat de
prelucrare si inregistrare a evenimentelor.
Controlerul statiei inregistreaza
evenimentele in baza de date , incluzand
numarul unic al fiecarui​ ​eveniment, data si
ora producerii precum si starea
[Link] om-masina completeaza
detaliile fiecarui eveniment cu
informatie-text predefinita, originea acestuia si clasificarea evenimentelor si el afiseaza
in lista de [Link] mesaj paote fi indentificat in funcit e de numarul unic
[Link] doua liste de evenimente gestionate de catre sistemul de evenimente.
-Lista de evenimente- prezinta toate evenimentele active in prezent
-Arhiva-memorie tampon de evenimente stocata pe hard-disk PC

Fig.25 Ecranul Sistem Mesaje

Selectarea mesajelor dorite se realizeaza usor prin comutarea [Link] multe
butoane si deci mai multe criterii de [Link] selectoare sunt dispuse in grupuri:
Panouri si echipamente,numarul evenimentelor,data si ora, tipul de evenimente​.

21
3.4.1 Operarea echipamentelor de comutatie
Operarea unui echipament se realizeaza in trei pasi cu conditia ca operatiile dorite sa fie
disponibile, cu alte cuvinte trebuie ca intreblocajele existente sa permita efectuarea
manevrelor respective.

1)Selectarea dispozitivului

2)Selectati comanda
dorita, iar comanda selectata
va fi afisata sub forma text

22
 3)Confirmati comanda selectata​.

[Link] de supraveghere video, detectie, detectie, semnalizare si

alarmare la efractie si incendiu.
Sistemul de securitate este unul de tip intergrat ,cumuland funcii de control acces,
antiefractie, antiincendiu, supraveghere video, inclusiv alte tipuri de sisteme ce
functioaneaza in incinta substatiei de tractiune(iluminatul de urgenta, climatizarea
cladirii unde se afla celulele si blocul de comanda), acoperind astfel totalitatea
atributiilor de securizare si organizare functionala a procesului de energoalimentare in
conditii de siguranta. Perimetrul substatiei de tractiune este protejat impotriva efractiei
prin intermediul unor senzori de miscare cu raze in infrarosu.
In cladire sunt montate in fiecare incapere, detectoare de fum impotriva
incendiilor.
Toate informatiile de la senzorii de protectie impotriva efractie si incendiului sunt
colectate si transmise la postul central [Link] video este asigurata cu
ajutorul a 6 camere amplasate astfel incat sa acopere eficient zonele cu aparataj si zonele
de acces. Informatiile sunt inregistrate intr-un receiver, conectat in permanenta cu
dispecerul.
[Link]
Introducerea noilor tehnologii in cadrul subsatiilor de tractiune electrica, are un puternic
impact pozitiv asupra metodologiei de lucru si alinierea la standardele impuse de
comunitatea europeana.
23
Este importat de amintit multimea de avantaje pe care acestea le aduc in exploatare:
-reducerea spatiului de amplasare a echipamentelor
-fiabilitate ridicata a echipamentelor;
-flexibilitate mare in adoptarea schemelor de alimentare;
-disponibilitate crescuta a substatiei in ceea ce priveste alimentarea LC in
parametrii optimi
-timpi de actionare ai aparatajului de comutatie mult mai mici;
-reducerea probabilitatii de aparitie a accidentelor de munca;
-reducerea semnificativa a erorilor umane in privinta manevrarii aparatelor
de comutatie;
-monitorizarea permanenta a perimetrului curtii exterioare cat si in interiorul
cladirii;
-reducerea poluarii;
-diminuarea semnificativa a aparitiei si extinderii incendiilor;
-alinierea personalului la noile standarde de instruire si familiarizarea cu
tehnica;
Sigur ca de fiecare data cand apare un element de noutate, care schimba intr-un fel sau
altul ordinea lucrurilor de pana atunci, sunt prezente nu doar beneficii ci si dezavantaje:
-investitie mare;
-dependenta de firma constructoare de echipamente in cazul nefunctionarii
acestora;
[Link]

1) Contructia, exploatarea si intretinerea instalatiilor fixe de tractiune electrica –

[Link] Onea, Editura ASAB,2004
2) Proiect tehnic de modernizare a substatie de tractiune electrica PALAS –
Balfour Beatty, 2010
3) Proiect tehnic de modernizare a substatiei de tractiune electrica CIULNITA-
Siemens, 2009

24