20 AU, - cdderea de tensiune pe redresor, care se admite de 5..8 V; Ts - rezistenta cablurilor de alimentare gi intoarcere, Q.; Te ~Tezistenta liniilor cale gi contact, Q; R. = 0,239 (xr, + x.), Q ~ rezistenta inductiva echivalent a transformatorului de tractiune si a sistemului exterior de alimentare, care se calculeaz cu relatiile 3Uh.e 10°P, Xn a7 Determinarea curentului maxim de sarcina pe sector trebuie astfel facut, incdt cazurile de crestere maxima a acestuia, sd nu depigeasc’ limitele stabilite pentru perioada data. fn exploatare, aceste depasiri sunt limitate la 1.3 in 24 ore, pentru cazurile grele de exploatare gi sub 1, in cazurile unei circulatii la graficul caleulat. Trebuie precizat ins c&, aceste depasiri nu sunt periculoase pentra refea, ci doar produc perturbaii in circulatie din cauza unor deconectiri eronate, P&nd in prezent nu au fost elaborate metode precise de calcul ale Curentului maxim de sarcina, pe un anumit sector al rejelei de contact, datoriti att abatenilor posibile de la graficele de circulatie, edt si a multitudinia de factori care influenteaza sarcina vehiculului si conditile sale de rulare De aceea, metodele modeme de calcul ale acestuia, sunt bazate pe caleule probabilistic, care admit un numar prestabilit de declanséri false ale ‘ntrerupatorului automat de sector. Calculul presupune cunoasterea diagramei de mers, respectiv, curentul mediu absorbit de vebicul pe distanta unei interstatii medii a sectorului Diagrama de mers se objine rezolvand ecuatia de mers dv So Feo- Wo 18) mar Fe Wo (1.8) unde m_ -masa trenului; Fy - forta de tractiune, Woo- rezistena de mers, v= viteza de mers Dupa stabilirea relatici v = f(t), cunoscénd caracteristicile de cuplu M=fll) si de turatie n=f(), a motoarelor de tractiune de pe vehicul, se poate obfine diagrama din fig.1.9. Calculele se pot face grafoanalitic sau pe2 calculator. Diagrama curentului, astfel obinuta, se imparte in 1=6..10 iit fiecare avand un curent mediu parial Pe baza acestor curenti medii partiali se calculeazi curentul mediu al vehiculului, cu relafia In= (Atti Ate*....+i, At) (19) Se determina * probabilitatea —suprapue nerilor —_posibile ale curentilor —absorbiti de vehiculele din sector. Pentru aceasta, se definese evenimentele elementare ca raport dintre curentii partial. = din diagrama curentului si curentul mediu: Fig.1.9. Diagrama teoretica a curentilor medii partiali de mers _2iy Tn” AL care au probabilitaile (1.10) Ah aAt ade aL existind conditia evident ca: a) +a:-+.+a,=1 Se mai dau N -numarul de vehicule pe sector k.L..s- numarul de repetari ale evenimentelor Ai,A2, A, cu conditia k+I4..+5=N (112) Definindu-se mrimea probabilistic KAD FAS ct SA, Scare eae (1.13) probabilitatea acesteia, ludnd in considerare o distributie polinominalé, va fi Pac(Tk) = K(at e ade...a}) qa) unde coeficientul polinominal K se determina cu relatia, N! teat am Ke aaalateal-at) (115) unde: N=k+1+....cbsFunetia de probabilitate se obtine cu relatia Fx(k) = PAL) (1.16) Forma acestei fimeti este data in fig. 1.10 Numarul combinatilor posibile pentru ks, cu condita ca k+1+..+8=N, se poate determina cu relatia _(tN-D! Ne (a7) Pentru a avea un calcul suficient de precis este necesar sé ludm r suficient de mare, iar in cazul in care avem multe vehicule pe sector, calculul trebuie flicut pe calculator. Avind in vedere mirimea _probabilisticd Ike, corespunzitoare punetului R de pe diagrama din fig.1.10., curentul de sarcina Ix pe sector, vafi Futte In =Tkn #N® ly Probabilitatea de a avea IXIx este Fr, iar cea de a avea Ime Fig.1.10. Diagrama teoreticé este 1- Fr a functiei probabilistice Dac& durata circulafei in regim de varf este, atunci rnumarul declangirilor false probabile, in perioada respectivi, va fi de Dr=E0-F) (is) Deci, se poate stabili un reglaj minim al curentului de declangare, astfel ‘neat declangirile false s& mu depageasca aceasta limit prestabilitd Alegéind curentul Ik corespunzitor conditiei (1.18.) si introduedindu-l in inegalitatea (1.4.) se poate determina curentul i, de reglaj al intrerupatorului automat de protectie al sectorului dat Se di un exempla de calcul pentru cazul unui sector eu distant medie intre stafi de 480 m, parcurs de tramvaie tip Timig-2, in timp de T= 75 sec. ‘Numérul mediu de vehicule pe sector este N = 3, iar durata zilnicd a virfului de flux se admite de 10 ore Utilizind curbele caracteristice M = f(D), n = £0), pentru motorul de tractiune TN - 71 si parametri vagonului Timig-2, la care = raportul de transmisie i= 5,625; - diametral de rulare al roti D, = 686 mm;B - coeficientul de aderent& w = 0,2; -rezistenta la inaintare W = 800 daN; ~ masa trenului Q = 50.000 daN; - randamentul transmisiei 7 ~ 0,95 5 se construieste prin metoda grafoanalitic’ diagrama V = ft) din fig.1.11 utiliznd relatia (1.8,) ‘ie eee Fig.1.11. Diagrama real a curentilor medii parjali de mers Din caracteristica turatiei n = f(1) a motorului de tractiune se deduce variatia curentului i = f(t) reprezentata punctat in fig. 1.11 Intervalul de 75 s, unde este inclus si timpul de stationare in statie, se imparte in r~ 6 parti, rezultand si curenfii medii pentru acestea At, =5,5s iy =290 A, An =55s 580 A; An=4 s is= 400A; At=5 5 ig=340 A: Ap=8 s is=320 A; Ate=47 is= OA; ‘Numarul combinatiilor posibile conform relatiei 1.17. va fi = @AN-I! 643-0) NUr-D! 316-1)! Se calculeazi valoarea curentului mediu Iq al vehiculului cu relatia a9),By la= F(29005,5+58005.5+ 40004 + 3400532008 +0647)= 141,95 ix Se stabilesc valorile evenimentelor elementare cu relatia 1.10. penn OEE: As 2,395; 141,93 ee Oe “141.93 Probabilitatile acestor evenimente, dupa relatia 1.11, rezulté de 55 ay = = = 0,0733;a2 = an oe an 4 3 = > = 0,0533;a4 = ia. a. Se aleg combinatiile posibile pentru kHiméptrts=1, —ludnd valori intregi intre 0 si 3 Combinagiile posibile sunt in numar de 56. Pentru fiecare set de combinajie se caleuleazd : Ix cu relatia (1.13), Px(lx) cu relatia (1.14) tinénd cont de Fig.1.12 Diagrama real a functiei telatia (1.15) si valorile probabilistice functiei probabilistice eu relajia (1.16) si se eeegeace- construieste diagrama din fig. 1.12 ‘Admitindu-se, corespunzator literaturii de specialitate, 0 declangare falsa pe 2i, rezulta (conform relafiei 1.18.), Fx = 0,9979 Din curba Fx(lx) fig 1.12, pentru aceasta valoare, rezulti Ix = 3,5 respectiv, curentul de sarin maxim corespunzétor probabilitatii admise va fi de2s In=Neeln ela =3 © 141,93 03,5 = 1.490,26 A; iar cel de reglaj ip= 120 Ie=1.788.A Se di un exemplu de program BASIC pentru un sector cu N=5 tramvaie tip TIMIS-2, durata medie a unui parcurs fiind de TT=69 s, impartit pentru calcul in r=6 intervale. 5 OPEN "O"#1,"LK.TXT" 6 INPUT "numarul maxim de combinatii posibile =",AS:A=VAL(A$) 7 DIM I(A),K(A),PR(A) 8 INPUT "III 112,113,114,115, 9 INPUT "DT1,DT2,DT3,DT4,] ",DT1,DT2,D73,DT4,DTS,DT6 30 TT=69:N=5:M=0 40 IM=(11 #DT1-+22*DT2+113*DT3+114*DT4HI5*DTS+16*DT6TT 50 AI=T11/IM.A2=112/IM:A3=I13/IM:A4=114/IM:A5=115/IM:A6=II6/IM 60AAI=DTI/TT:AA2=DI2/TT:AA3=DT3/IT. AA4=-DT4/TT-AAS=DTS/TT: AAG=DTO/TT. 62 Y=N:GOSUB 1000:NF=FAC 65 PRINT "Al=",Al,"al=",AAL:PRINT "A2=",A2,"a2=",AA2:PRINT "A3=",A3,"a3="AA3 67 PRINT "A4=",A4,"a4=":AA4:PRINT "AS=",A5,"a5 "A6=",A6,"a6=";AAG 70 FOR L1=0 TON 80 FOR L2-0 TON 90 FOR L3=0 TON 100 FORL4=0 TON 110 FORLS=0 TON 120 FORL6~0 TON 130 IF L1+L2+L3+L4+L5+L6=N THEN M=M+1 TOM)=(L1*A1+L2# A2+L3*A3+L4*A44L5*AS+L6¥ AG)IN;PRINT "M="M:"I="51(M),L1:L2;L3;L4;L5;L6-L8=STRS(I(M)):GOSUB 500:PRINT# 1,L8:","K$;",PRS;"," 140 NEXT L6 150 NEXT LS 160 NEXTL4 170 NEXTL3 180 NEXT L2 190NEXT LI 200 GOTO 10000 111,112,113, 114,115,116 DTS,DT6 = AAS:PRINT.26 500 Y=L1:GOSUB 1000:LIF=FAC 510 Y=L2:GOSUB 1000:L21 520 Y=L3:GOSUB 1000;L3! 530 Y=L4:GOSUB 1000:L4F=I 540 Y=LS:GOSUB 1000:L51 560 _-K(M)=-NF(LIF*L2F*L3F*L4F*LSE*L6F): KS=STRS(K(M)):PRINT "K="SK(M) 570 PR(M)-K(M)*(AAI*L1#AA2°L2*AA3L3*A ASL A*AASALS *AAGL6): PRS=STRS(PR(M)):PRINT "PRS=";PRS:PRT=PRT+PR(M):PRINT “PRTOTAL=",PRT 580 RETURN 1000 FAC=1 1010 FOR X=1 TO Y 1020 FAC=FAC*X 1030 NEXT X 1040 RETURN 10000 END 15.5. PROTECTIA LA CURENTI MIC] DE SCURTCIRCUIT Ca o particularitate a retelelor de tractiune electricd, 0 prezinta Posibilitatea existentei, asa numitelor "zone moarte” in care curentii de scurtcircuit sunt sub valoarea curentului maxim de sarcind si nu provoaca declansarea intrerupaitoarelor automate de protectie a sectorului Asemenea curenti, cum s-a mai ardtat, se numesc curenti "mici” de scurteircuit Circuldnd indelungat in retea, ei pot provoca decilirea firului de contact si distrugerea mecanic’ a acestuia, sau cénd scurtcircuitul nu este direct, ci prin are electric, este posibilé distrugerea izolatorilor sau arderea lor. De aceea, cerintele de exploatare impun elaborarea unor sisteme secundare de protectie, care si formeze un sistem unitar cu protectia maximala de curent in acest scop, in practica tractiunii electrice, au gasit deja aplicabilitate sistemele de sesizare a diferenjei dintre viteza de variatie a curentului dj la Scurtcircuit si la suprasarcind, precum si sesizoarele de stare termicd a firului de contact Primul sistem, prezint& dezavantajul c, in unele cazuri, procesul tranzitoriu, la scurtcircuit indepartate si la suprasarcind bruscé este aproape ‘identic, ceea ce ingreuneaza stabilirea situatiei de avarie.7 Protectia efectivi in acest caz, este posibila mumai la parametnii minutios alesi ai instalatiei de proteotie. Protectia termicd care protejeaz direct firul de contact impotriva decdlirii, poate fi realizati in diferite variante, Una din variante este utilizarea releului termic, a cirui element sesizor este 0 bucati din firul de contact, inseriaté in circuitul liniei de alimentare a sectorului retelei de contact. Prin inciilzire, elementul sesizor se dilata si la temperatura stabilita, actioneazd un ‘microintrerupator, care da semnalul pentru deconectarea sectorulu O alti varianté poate fi realizati prin utilizarea termorezistoarelor sensibile care controleaz temperatura firului de contact, jn toate cazurile, protectia termicd realizeaz{ prelucrarea unei dependenfe determinate a curentului funejie de timp: curent - timp admis. Acest timp admis, pentru fiecare valoare a treptei de curent, reglementeaza suprainedizirea firului la temperatura limité admis, de exemplu 60° C pentra firele de contact din cupru Principiile prezentate au la baz controlul direct al temperaturii firubui de contact in momentul dat. ‘Mai comoda, ins mai imprecisa, este varianta modelarii temperaturii firului de contact cu ajutorul releelor sau al elementelor clectronice, ale ciror constante electrice de timp, corespund cu constantele termice ale firului de contact. in asemenea instalatie este greu de luat in considerare influenta unor factori extern, asupra temperaturii firului de contact ca: temperatura mediului ambiant, conditiile de transmitere a calduri, et Cea mai simpli instalatie care Iucreazi pe principiul modelarit electrice, este protectia de curent cu temporizare. Reglajele releelor de curent 1 de timp se aleg astfel incdt reglajului mic dup curent ii corespunde un reglaj ‘mare de timp. Daci timpul de trecere al treptei stabilite de curent, in sector, depaigeste durata admis, protectia actioneaz’i Precizia sistemului depinde de numdrul de trepte alese, care de obicei se alege intre 1...2. Sistemul prezinté deficienta c& nu fine cont de influenta mediului ambiant, asupra temperaturii firului de contact, in momentul action jin Timisoara, la reteaua de contact a tramvaielor, functioneaz deja o instalafie electronic de modelare, care permite urmarirea, nu discret ci continua, a star termice a firului de contact. La baza acestei instalatii este pus efectul Peltier, de absorbtie sau degajare de caldurd la jonetiunea a doud corpuri solide, cand acestea sunt traversate de un curent electric continu, Un alt sistem de protectie a "zonelor moarte” este cel cu montarea unor posturi automate de sectionare, prevaizute cu automate de protectie sau contactoare putemice, amplasate in aceste zone(fig.1.13.). In caz de8 scurtcircuit aceste automate actioneazii si creeazi, prin contactele lor, un now scurteireuit, cu un curent mult mai putemnic, la care actioneazé automatul de protectie din substatie. La disparitia cauzei care a produs scurtcircuitul din "zona moarti", automatul de protectie din postul de sectionare, revine la schema normala de protectie. Desi acest sistem suplimentar_de_protectie este simplu, nu a gasit aplicabilitate fn tractiunea electric urbana, ci doar la unele cai ferate. in cazul utilizarii contactoarelor, contactele acestora fiind strabatute de curenti mari, se pot suda si Fig.1.13, Schema de protectie lacurenti deci, pot —_—provoca mici de scurteircuit. seurteircuite stabile. De aceea, céind in exploatare se intdlnesc asemenea situatii, este bine si se reduc lungimea sectorului in cauzi, sau si se adopte alte misuri de reducere a rezistentei circuitului (majorarea sectiunii cablului de alimentare, suntarea liniilor de contact, etc.) 15.6. SCHEME DE COMANDA ALE fNTRERUPATOARELOR AUTOMATE DE PROTECTIE Pentru deconectarea refelei de contact, in caz de scurteireuite, ta tractiunea electrica, in general, se utilizeazd intrerupitoare automate care au la baza functionarii lor, protectia maximala de curent. Sistemul compar mirimea curentului ce trece ‘miarime stabilitd prin catcul denumita "curent de reglaj"" - Cand acest curent de reglaj este depasit, protectia actioneaza si are loc deconectarea sectorului protejat al liniei de contact. Ca element sesizor al intensitatii curentului, se utilizeaza, de obicei, mecanismul propriu al automatului, care practic reprezinta un releu maximal de curent. Timpul total de actionare al unor asemenea automate este foarte mic, sub 0,1 secunde, de aceea, ele se mai numese si automate ultrarapide. Ele se monteazéi in celulele de alimentare ale sectoarelor, in substatiile de tractiune electric. Dupa modul de realizare ele pot si fie electromecanice sau mai now automat cu o2» electronice. La primele contactul de intrerupere al circuitului protejat este ‘mecanic, iar la cel de al doilea este electronic prin intermediul tiristoarelor. Schemele de comanda ale acestor automate de protectie difera una de alta, dupa modul de realizare al protectiei primare, maximale de curent gi al protectiilor secundare utilizate. Pentru garantarea sigurantei in functionare a automatelor, schema de comand trebuie si aibé in componenta sa numai elemente cu fiabilitate ridicatd, iar instalatia de automatizare trebuie si imbine in mod unitar toate protectile prevazute. Practic, ea trebuie s& asigure urmatoarele functii - deconectarea sigur a sectorului la curenti mici de scurtcircuit prin ‘una din protectiile secundare; Protectia termicd a firului de contact in cazul unor suprasarcini mari si de durata, ~ reanclansarea automati a intrerupétorului la declangiri eronate i scurtcircuite trecdtoare, - blocarea reanclansérii intrerupatorului daca scurtcircuitul mu a fost inkaturat Instalatiile modeme de comanda ale intrerupitoarelor automate sunt previzute cu dispozitive electrice de reanclangare automat repetat’, care pennit restabilirea alimentrii normale cu energie electric& a sectorului, pe care au avut loc scurteircuitele de scurta duraté sau suprasarcini, Instalatia de automatizare permite realizarea RAR cu numér limitat de reanclansiri, de obicei 2..3, si cu periodicitate variabila. La valori mari ale curentului de scurtcircuit, cand actioneazi si protectia la impuls de curent, are loc blocarea comenzilor si RAR nu se mai produce. Deblocarea se face numai de cdtre personalul de interventie. Pentru protectia intrerupatorului automat, de a mu fi conectat pe scurteircuite neinlaturate din reea, schema este prevazuti cu dispozitiv de verificare a starii de izolagie a liniei inainte de prima reanclansare automata. Daca starea de avarie nu a fost inlaturata, are loc blocarea schemei RAR. La noi in fara, pentru protectia retelelor de contact ale tramvaiclor si troleibuzelor la scurtcircuite, se utilizeaza intrerupatoare automate ultrarapide de fabricatie "Electroaparataj" Bucuresti si automate importate de la firme stréine ca: EAW din fosta R.D.G., ZSE - Praga, din Cehia gi in mod cu totul restrdns, automate de fabricatie AEG din Germania. Caracteristicile tehnice ale acestor fntrerup&toare automate sunt prezentate in tabela 1.2.TABELA 1.2 Tipat te Pe] trem | Freee | Comet | ate | tie ‘necro cee | then r ur | ae dese tor | rupere peers ms via a | xa | Amuee Hecarosparaay | 100 | nos | aseasw | 2 | 12 | 100 | 20 cart raw roo | 1250 | vasoaww | 0 | 2 | 10 | 28 7se-Pam | 1300 | so | onswo | 30 | o | sow | 2.3 AEG. rao | 1200 | 00.2800 | a0 | 4 | 100 | 5 (nV. RAPD 100 | in fig.1.14. este prezentaté schema bloc de comandi a intrerupatorului automat de 1.250 A tip Electroaparataj ‘Automatul, cu toate circuitele de comand si executie aferente, asiguid —_urmatoarele functi ~cuplarea gi [ime Ge decuplarea manual. §i a prin telecomanda; -protectia maximald de curent a sectorului la curenti =| mari de scurtcircuit, -protectia la Sel cameos curenti mici de scurt- i circuit,a declangatorului seteo[ coe Ole wae one | -protectia. la suprasarcini de durati, denumita si protectie fir contact sau termica, ~ reanclansarea automati _repelata, RAR, a intrerupatorului cu testarea stirii de izolatie a liniei si blocarea lui in caz cd regimul de avarie persista. La aparitia unui curent pe sector, mai mare decat curentul de reglaj al automatului, releul maximal din blocul I di comanda blocului 4 pentru declangarea intrerupatorului blocului 7. in acelasi timp, blocul 1, da Fig. 1.14, Schema bloc de comanda a intrerupatorului tip EA - 1250 Aa comand blocului 5 care conjine automatica RAR. Dispozitivul RAR, primind comanda, intra in funetiune timp de maxim 1 minut, ficénd incercarea liniei de 3 oni la interval de 20 secunde. Dac in urma uneia din cele trei inceredri, linia este gisit cu o rezistenti mai mare decat cea minim’ admis’, atunci se di comanda blocului 6, de reanclansare a intrerupatorului la blocul 7 in cazul cénd, la una din cele trei incerc&ri linia este gasita cu o rezistent mai mic’ decat valoarea minima admis, blocul 5 nu da comanda blocului 6 pentru reanclangare ci il blocheazi electric si semnalizeaza “linie in seurteireuit". La cresterea brusc a curentului pe sector, cu o valoare mare a lui di/dt, inira in functiune blocul 2 care confine un montaj electronic (declansator de panta) si di comanda blocului 4 de decuplare a automatului blocului 7, Simultan se d’ comanda dispozitivului RAR, blocul 5, care intra in functiue timp de maxim un minut si face verificarea liniei la intervale de 20 secunde. in functie de starea izolatiei liniei, di comenzile necesare Fig.1.15 Schema L.A - 1250 A.Protectia firului de contact, la incilzire, actioneaz& prin releul termic, blocul 3, in cazul aparitiei unui curent mare de durata. Acest releu este comandat cu un semnal, luat de pe o bucatd de fir contact, inseriata in circuitul de alimentare al sectorului si di comanda de declangare a automatului blocului 7, prin blocul 3. Dupd ce intrerupatorul a declansat, releul termic se rdceste si deschide contactul su de lucru si readuce automatul in stare de functionare, Schema desfaguraté de functionare a intrerupatorului este prezentata in fig. 1.15. in fig.1.16. este prezentati in schema bloc de comanda a intrerupatorului automat de 1.200 A, de tip EAW Schema nu este prevazut cu protectia la impuls de curent dl/dt, in rest are aceleasi functii ca si in schema intrerupatorului tip electroaparataj de 1.250 A. Constructiv ins este realizatd diferit. La aparitia pe sector a unui curent mai mare decét cel de reglaj al intrerupatorului, acesta este sesizat la blocul | care di comanda blocului 3 pentru declansare si intrerupitorul automat, bloc 6, declanseaz. Simultan se da comanda blocului 4 de RAR, care intra in functiune si verifica starea de izolatie a liniei de 3 ori la intervale de 20 secunde. Daca la una din =a incercari rejeaua este A gisiti in stare bund din pss punct de vedere al — izolatiei, se di comanda pies el de reanclangare a = a intrerupatorului, blocul 5. see of compan Dacd dupa cele trei incercari linia este gisitd cu o rezistenta mai micd decat—_valoarea Fig.1.16. Schema bloc 1A. tip AW. minima stabilit, automatul se blocheaz in stare declangatii si semnalizeaza "linie in scurteircuit™. Protectia firului de contact se comandi de catre blocul 2, care are un ampermetra al cérui ac indicator, comanda in deplasarea sa obturarea a doua fotodiode. Fotodiodele sunt montate in circuitul a doud relee de supraveghere MIN si MAX. Dac& una din diode, sau amfndoud sunt obturate releele MIN si MAX, nu mai primesc alimentare si prin contactele normal inchise alimenteaz& un releu care dupa un timp prestabilit daB comand blocului 3 pentru declansarea intrerupatorului, blocul 6. Dupa racirea releului, automatul poate fi reanclansat. Fig. 1.17. Schema 1A. EAV - 1200 A Schema desfigurati, de functionare a intrerupitorului este prezentata in fig. 1.17 Interes practic prezint sistemul de protectie termic& a firului de contact cu urmarirea continua a variatiei temperaturit acestuia in functie de temperatura mediului ambiant si de factorii atmosferici, prezentat in fig.1.18. Prin aceasta se creazi posibilitatea utilizarii optime a sectiunii cablurilor de alimentare si a firului de contact. Sistemul se bazeazii pe efectul Peltier, de absorbtie sau dezajare de cdlduri la jonctiunea a dou’ corpuri metalice, strabatute de un curent electric continu. EI functionazé automat avand la bazi doi parameti temperatura mediului ambiant si valoarea curentului din sector Curentul de pe sector, sesizat cu ajutorul transformatorului de masura 4, alimenteaza un grup de rezistente de incalzire situate in blocul 6. Cantitatea de caldura degajati de acestea este proportional’ cu curentul sectorului. Sonda, sesizoare a temperaturii mediului ambiant, situatd in blocul 2, este menfinuta la o temperatura constant, mai mare34 decat a mediului ambiant, cu ajutorul intrerupatorului electronic de temperatura, blocul 1, comandat de termistorul T; inglobat in sonda... ae Fig 1.18. Schema protectiei termice a firului de contact Blocul 1, pe lénga mentinerea sondei la temperatura constant, mai asigura $i comanda de alimentare a blocului 3 al elementului Peltier, astfel atét timp cat temperatura sondei este sub limita de temperatura data de termistorul T, blocul este alimentat in curent continu, provocdnd racirea grupului rezistentelor de incalzire din blocul 6. Dac temperatura mediului ambiant este mai mare decit temperatura constanta, la care este menfinutd sonda, elementul Peltier nu ‘mai actioneaza. Dac& curentul de sector se mentine la © valoare mare timp indelungat, cantitatea de cAlduri degajati de grupul rezistentelor de incdlzire nu mai este absorbita total de elementul Peltier. Aceasta, conduce la cresterea temperaturii termistorului Ts, situat in blocul 6, care comanda pornirea motorasului de actionare a unui rele temporizator si care la randul siu dupa un timp prestabilit, de obicei 20 secunde, comanda declansarea intrerupdtorului automat. Deci, cu cat temperatura mediului ambiant este mai scdzutd, valoarea curentului la care intervine aceasta protectie creste si invers. Pe plan mondial se inregistreaza tendinta de crestere a ponderii substatiilor de tractiune urbani de mic& putere cu35 tiristori (2900 KW) si introducerea sistemelor electronice de automatizare. Pe baza aceasta, relativ recent, in Germania a apairut 0 conceptie noud de schemi electric pentru substatii, care elimina protectia prin intrerupatoare ultrarapide Noul principiu consté in faptul cA sistemele de protectie a sectoarelor, transmit comanda la dispozitivul de blocare al redresorului (blocarea tiristoarelor), care rmane blocat, fractiuni de secunda, pana cénd este deschis separatorul de plecare al sectorului cu avarie, dupa care redresorul reintrd in functiune 1.6. PROTECTIA RETELEI iMPOTRIVA DESCARCARILOR BLECTRICE Rejeaua de tractiune electricd are 0 intindere mare pe vatra oragului, extinzdnduse si in cartiere periferice, unde indltimea constructiilor nu asigurit ecranarea impotriva descircirilor clectrice atmosferice Aceste descdrciri lectrice prin trdsnete, prezinti un pericol mare pentru refea, substafii si Vehiculele electrice, putind provoca avarierea sau incendierea lor. Pentru prevenirea acestor situatii, refeaua se protejeazi prin descarcatoare cu rezistenti variabilA sau eclatoare cu coame. Coamele | ale eclatorului, de obicei, se confectioneaza din bucati de fir de contact. Un com se monteaz pe izolatorul 3 si se leaga cu firul de contact prin conductorul 2 izolat, cu o sectiune de 25 mm? din cupru. Celalalt com nu se izoleazi fati de stilp si se leag& la prizi de pamant, in cazul liniilor de troleibuz, sau la sinele citi de rulare, prin sma san cablu de otel 4. Fig 1.19. Eclator cu coame.36 Coamele montate pe suportul special 5 se fixeaz pe véirful unui stalp din retea (fig.1.19.), Distanta dintre coame se regleazi la 4..5 m in interiorul orasului, unde in apropierea liniilor sunt cladiri suficient de inalte, hu. se monteaza descdrcétoare. Pe liniile de la penferie si care tree pe strizi cu clidiri joase, in fiecare sector de retea, se monteazai cel putin un descarcaitor in practicd se recomand utilizarea eclatoarelor cu coame, care au ‘marele avantaj cA spafiul in care are loc descircarea, este vizibil si starea sa poate fi verificati de pe autotum, in cadrul reviziilor planificate, sau dupa furtuni cu descérear electrice putemice Fig. 1.20 Eclator cu rezistenti variabila in fig. 1.20. este prezentat montajul pe stalp a unui eclator cu rezistenta variabild de tip VB 0,6/2,5/6 ce se utilizeaz la vagoanele de tramvai pentru protectia impotriva supratensiunilor din refea. Acest dispozitiv de protectie se fabricd si in tard cu parametni tehnici prevazuti de STAS E. 7377-66