Sunteți pe pagina 1din 13

UNIVERSITATEA PETROL-GAZE, PLOIEŞTI

FACULTATEA: ȘTIINȚE ECONOMICE

SPECIALIZARE: ADMINISTRAREA AFACERILOR ÎN INDUSTRIA DE PETROL ȘI GAZE

TEMA NR.2

Riscuri de accidente în industria de petrol şi gaze

Student: Neagu Andreea

Grupa:51704
1
Anul:I

Cuprins
1.Introducere...............................................................................................................................................2
2.Tipuri de accidente...................................................................................................................................3
3.Riscuri......................................................................................................................................................3
Concluzie...................................................................................................................................................12
BIBLIOGRAFIE.......................................................................................................................................13

2
1.Introducere

Managementul riscului a focalizat o mare perioadă de timp spre sectorul asigurărilor. În


realitate, pe lângă riscurile pure distingem riscurile speculative generate de actul conducerii.
Revenind asupra vulnerabilităţii companiilor, tot mai mulţi specialişti consideră că gestiunea şi
costul acesteia reprezintă una dintre cele mai grave probleme ale societăţii industriale. Aceasta
este funcţia concentrării, dimensiunii, interdependenţei, tehnologiei, precum şi a evoluţiei
sociale.
Indiferent de sfera în care activează managerii, riscul este noțiune invariantă a preocupărilor
lor. Astfel, cei din sfera comercială se confruntă cu riscul de învechire al produselor, concurenţial
sau al preţului, cel din domeniul financiar – cu riscul de faliment, valutar, de incapacitate de
plată, ş.a., în sfera socială – riscul de conflict, de epidemie, ş.a. iar în sfera producţiei – riscul de
avarie, incendiu, calitate, ş.a.
Din punct de vedere istoric, noţiunea de risc a fost abordată la început sub aspectul riscului
întreprinzătorului fără a detalia elementele constitutive ale acestuia: poluarea, vulnerabilitatea
sistemelor complexe şi catastrofele legate de obiectele produse de om. Aceste componente atât
prin cauze cât şi prin dimensiuni, au cunoscut o evoluţie distinctă în urma dezvoltării tehnologiei
bazată pe exploatarea cunoaşterii ştiinţifice. În ultimii ani, o pondere mare o au cheltuielile cu
asigurarea riscurilor informatice generate de:
 accidente, furtuni, sabotaje sau proasta funcţionare
 erori de stocare şi transmitere a informaţiilor
 greve, plecarea personalului din informatică, ş.a.

3
2.Tipuri de accidente

Principalele tipuri de accidente sunt următoarele:


 accident uşor – eveniment care are drept consecinţă leziuni superficiale care necesită
numai acordarea primelor îngrijiri medicale şi a antrenat incapacitate de muncă cu o durată
mai mică de 3 zile;
 accident colectiv – accidentul în care au fost accidentate cel puţin 3 persoane, în acelaşi
timp şi din aceleaşi cauze, în cadrul aceluiaşi eveniment;
 accident de muncă de circulaţie – accident survenit în timpul circulaţiei pe drumurile
publice sau generat de traficul rutier, dacă persoana vătămată se află în îndeplinirea
îndatoririlor de serviciu;
 accident de muncă de traseu: accident survenit în timpul şi pe traseul normal al
deplasării de la locul de muncă la domiciliu şi invers şi care a antrenat vătămarea sau decesul.
Dacă accidentul, în sens general, reprezintă un eveniment imprevizibil care întrerupe mersul
normal al lucrurilor și care poate conduce la avarie, rănire sau chiar moarte, accidentul de muncă
este asociat întotdeauna unui proces de muncă și implică în mod obligatoriu lucrătorul.

3.Riscuri

În industria de petrol și gaze există 3 tipuri de riscuri:


 Riscuri pentru lucrători
 Riscuri pentru populație
4
 Riscuri pentru mediu înconjurător

Riscuri pentru lucrători

Analizele întreprinse de International Labour Organization (ILO) referitor la condiţiile de


muncă, securitatea şi sănătatea lucrătorilor implicaţi în procesele de forare şi extracţie a
petrolului și a gazului natural, au arătat implicaţiile faptului că, de regulă, sunt activităţi care se
desfăşoară în climate şi condiţii meteorologice foarte variate, mergând de la jungla tropicală şi
deşert până la banchiza arctică, zone continentale, Marea Nordului.
Din acest motiv, printre principalele riscuri profesionale legate de prospectarea şi producţia
de gaz sunt bolile datorate expunerii la elemente climaterice şi geografice, stresului provocat de
deplasările de durată pe mare sau pe terenuri dificile, ca şi accidentele de muncă. Există şi riscul
de probleme psihice, datorită izolării locurilor de prospectare – producţie şi depărtării lor de
sediul de bază, ca şi de perioadele lungi de muncă. În cazul platformelor marine apar şi alte
riscuri, cum sunt cele specifice scufundării la adâncime, răul de mare, expunerea la condiţii
meteorologice extrem de dure ş.a. De altfel, în acest din urmă caz, riscurile sunt numeroase fie că
se lucrează, fie că operatorii se află în pauză. Pot să apară numeroase probleme: iritabilitate,
consum excesiv de alcool, tutun, medicamente, insomnie.
Studiile epidemiologice au arătat că printre cele mai frecvente boli întâlnite la sondori sunt
periartrita umerilor şi omoplaţilor, epicondilite humerale, artroza vertebrelor cervicale,
polinevrite la nivelul membrelor superioare. Ei sunt afectaţi şi de expunerea la zgomot şi vibraţii.
Un grup de lucru al Marcogaz – Asociaţia Tehnică a Industriei Europene a Gazului Natural, a
elaborat o listă interesantă de pericole potenţiale pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor din
acest domeniu. Fiecare risc este definit, aşa cum se poate vedea în Tabelul 1.

Tabelul 1: Pericole specifice în industria gazului natural

Pericole potenţiale Definiţie


1. Riscuri mecanice

5
1.1 Mişcări neprotejate ale părţilor Părţile în mişcare accesibile ale maşinilor, dispozitivelor şi
maşinilor instalaţiilor pot să prezinte un risc când nu sunt ecranate
1.2. Suprafeţe periculoase Suprafeţe rugoase, fierbinţi, reci, tăietoare ale
instrumentelor, maşinilor sau ale încăperilor
1.3 Manipulări mecanice Mişcarea palanelor, a podurilor rulante sau a macaralelor
1.4 Recipiente sub presiune Defectarea recipientelor sub presiune datorită umplerii
incorecte, creşterii presiunii
1.5 Proiectare de materiale Eliberarea energiei cinetice prin proiectarea de praf, gaz,
aerosoli sau solide
1.6 Mişcări de teren Mişcări de sol datorate săpării incorecte a şanţurilor,
cutremurelor de pământ sau curenţilor de apă
2. Riscuri electrice
2.1 Curent Electrocutare datorată protecţiei insuficiente împotriva
curentului obişnuit sau a suprasarcinilor
2.2 Arcuri electrice Electrocutare datorită arcului electric de comutaţie, provocat
de proiectarea incorectă a instalaţiei sau de uzura
instrumentelor
2.3 Sarcină electrostatică Electrocutare datorită arcului electric al sarcinilor
electrostatice (împământare insuficientă)
3. Agenţi chimici periculoşi
3.1 Gaze Riscuri pentru securitate şi sănătate datorate naturii gazelor
(iritante, toxice)
3.2 Vapori Riscuri pentru securitate şi sănătate datorate naturii vaporilor
(iritanţi, toxici)
3.3 Fum/pulberi/aerosoli Riscuri pentru securitate şi sănătate datorate naturii fumului,
pulberii, aerosolilor (iritanţi, toxici)
3.4 Fluide Riscuri pentru securitate şi sănătate datorate naturii fluidelor
(iritante, toxice)
3.5 Azbest Mezoteliom, cancer, azbestoză datorată inhalării fibrelor de

6
asbest
3.6 Alte materiale solide Riscuri pentru securitate şi sănătate datorate naturii altor
materiale solide (iritante, toxice)
3.7 Reacţii necontrolate Emisii, foc sau explozii datorită reacţiilor necontrolate ale
materialelor
4. Circulaţie în trafic
4.1 În timpul muncii Riscuri datorită circulaţiei în timpul muncii (inclusiv rond)
4.2 Traseul domiciliu – loc de Riscuri datorită circulaţiei pe traseul casă – loc de muncă
muncă
5. Incendiu şi explozie
5.1 Risc de aprindere lichide, gaze Pericol de incendiu datorită prezenţei materialelor
sau solide inflamabile
5.2 Atmosferă explozivă Pericol de explozie în zone cu posibilitate de formare de
atmosfere explozive
5.3 Explozivi Explozie datorită prezenţei explozivilor
5.4 Risc de incendiu în clădire Pericol de incendiu în clădiri
6. Riscuri termice
6.1 Contact cu medii fierbinţi Risc de arsură datorită contactului cu suprafeţe fierbinţi
6.2 Contact cu medii reci Risc de arsură datorită contactului cu suprafeţe reci
7. Riscuri fizice
7.1 Zgomot Pierderea capacităţii auditive datorită zgomotului
7.2 Ultrasunete Pierderea capacităţii auditive datorită zgomotului cu
frecvenţă mai mare de 20000 Hz
7.3 Vibraţii Riscuri pentru sănătate datorită vibraţiilor transmise
întregului corp şi/sau sistemului mână – braţ
7.4 Radiaţii neionizante Riscuri pentru sănătate datorate radiaţiilor infraroşii, vizibile,
UV
7.5 Radiaţii ionizante Riscuri pentru sănătate datorate radiaţiei particulelor: alpha,

7
beta, neutroni, protoni
7.6 Câmpuri electromagnetice Riscuri pentru sănătate datorate câmpurilor electromagnetice
(gamma, radiaţii X)
7.7 Lucru cu sub/suprapresiune Riscuri datorate presiunii mari a echipamentelor
8. Mediul de la locul de muncă
8.1 Climat Disconfort datorită temperaturii, umidităţii sau curenţilor de
aer
8.2 Iluminat Prea multă sau prea puţină lumină raportat la sarcina de
muncă
8.3 Zgomot de fond Disconfort datorită zgomotului excesiv în raport cu sarcina
de muncă
8.4 Viruşi, bacterii şi fungi Riscuri pentru sănătate datorită microorganismelor
9. Aspecte de ergonomie
9.1 Efort dinamic mare Riscuri pentru sănătate la ridicarea şi transportul
încărcăturilor grele
9.2 Efort dinamic al unor părţi ale Sarcini repetitive executate cu părţi ale aparatului muscular
corpului (degete, braţe); pot provoca TMS
9.3 Efort static Disconfort şi/sau riscuri pentru sănătate datorită posturii în
timpul muncii
9.4 Spaţii înguste Riscuri datorită lucrului în spaţii înguste (atmosferă,
accesibilitate, evacuare, alegerea echipamentului)
9.5 Muncă de birou Birouri ergonomice
9.6 Designul locului de muncă Riscuri datorate concepţiei locului de muncă (riscuri
ergonomice)
10. Informaţii şi utilizare agravantă
10.1 Fluxul de informaţii
10.2 Cantitatea de informaţii

8
10.3 Utilizare agravantă a Riscuri datorită folosirii de instrumente cu defecte de
instrumentelor proiectare sau în medii neprielnice (inclusiv spaţii înguste)
11. Căderi
11.1 Alunecări, împiedicări Pericol de alunecare şi/sau împiedicare
11.2 Cădere de la înălţime Pericol datorat lucrului la înălţime fără protecţii
12. Alte riscuri
12.1 Echipament individual de Riscul nepurtării echipamentului de protecţie individuală sau
protecţie al lipsei de echipament adecvat
12.2 Iritarea pielii Riscuri pentru sănătate datorită contactului cu mediul
Din analiza acestei liste, ca şi a instalaţiilor de suprafaţă rezultă că o parte dintre riscurile
pentru securitatea şi sănătatea lucrătorilor se datorează echipamentelor de muncă folosite.

Riscuri pentru populaţie (accidente majore)

Atunci când se forează, dar şi în cursul exploatării (extracţie şi tratare), există întotdeauna
riscul de erupţie a gazului sau a vaporilor, urmată de explozie și incendiu(o combustie care se
dezvoltă fără control în timp și spațiu).
Elemenetele necesare pentru declanșarea unui incendiu sunt:conbustibilul,oxidantul și sursa de
energie.
Fazele principale ale unui incendiu sunt:inițierea,dezvoltarea,dezvoltarea rapidă ,extinderea
generală și descreșterea.
Principala manifestare a unei explozii este creșterea brutală a presiunii care provoacă un efect de
suflu și o undă de presiune,acompaniată cu flăcări și de căldură.Efectele unei explozii se
combină întotdeauna cu o degajare de căldură,iar volumul flăcărilor poate fi de zece ori mai mare
decât volumul atmosferic explozibil inițial . Conținutul minim,în procente de gaze în aer, la care
se produce explozia se numește limita inferioară de explozie,iar conținutul maxim se numește
limita superioară de explozie.Sub limita inferioară ,explozia nu poate să aibă loc.
Elemente care pot să conducă la accidente majore constau în:
 Producerea unui accident tehnologic care are ca efect scurgeri de gaze naturale ce
conduc la incendii sau explozii;
 Acțiunea persoanelor neautorizate ;
9
 O calamitate naturală generată de activitatea seismică sau de fenomene
meteorologice grave.

Riscuri pentru mediul înconjurător

În sectorul producţiei de petrol şi gaze naturale (dat fiind că o parte din gazul natural
însoţeşte zăcămintele de petrol, riscurile sunt analizate pe ansamblu), principalele surse de
poluare a aerului, apei sau a solului sunt:

 deversările de petrol sau scurgerile de gaz pe pământ sau în mare;

 eliberarea în atmosferă a hidrogenului sulfurat prezent în petrol şi în gaz;

 contaminarea apei sau a solului cu produse chimice din noroiul de foraj;

 produsele de combustie emise în cursul incendiilor puţurilor de petrol.

Efectele potenţiale asupra sănătăţii publice ale inhalării particulelor de fum provenit de la
incendiile marilor câmpuri petrolifere sunt tratate cu din ce în ce mai multă seriozitate după
incendierea puţurilor de petrol din Kuweit în timpul războiului din Golf din 1991.
În România, analiza efectuată de organismele abilitate în domeniul protecţiei mediului a
evidenţiat sursele potenţiale de poluare pentru industria petrolului şi gazelor naturale prezentate
în Tabelul 2:

Tabelul 2: Surse potenţiale de poluare în cazul exploatării zăcămintelor de ţiţei şi gaze

Sursă potenţială de Cauze potenţiale Factor de mediu afectat


poluare
 erupţii;
 sol;
Sonde extracţie ţiţei şi
 incendii;
gaze  ape freatice şi de
 deversări accidentale de ţiţei şi apă de suprafaţă.
zăcământ din beciul sondei.
 fenomene de coroziune şi uzură ce  sol;
Sonde şi staţii de injecţie
conduc la fisurarea instalaţiilor şi deversări  ape freatice şi de
apă de zăcământ
accidentale de apă de zăcământ. suprafaţă.

10
 incendii;

 deversări accidentale de ţiţei şi apă de


 sol;
Parcuri de rezervoare şi zăcământ la vehiculare;
separatoare  ape freatice şi de
 spargeri, fisurări decantoare ;
suprafaţă.
 depozitări necontrolate de deşeuri solide
sau şlam.

Conducte de amestec şi  fenomene de coroziune, uzură, ce conduc  sol;


de pompare ţiţei, apă de la fisuri, spargeri şi deversări accidentale  ape freatice şi de
zăcământ de ţiţei şi apă de zăcământ. suprafaţă.

 incendii;

 deversări accidentale de ţiţei şi apă de


zăcământ la vehiculare;

 fenomene de coroziune şi uzură ce


 sol;
Staţie de tratare şi depozit conduc la fisuri şi spargeri ale instalaţiilor
ţiţei  ape freatice şi de
şi la deversări accidentale;
suprafaţă.
 spargeri sau fisurări ale decantoarelor
şi rezervoarelor;

 depozitări necontrolate de deşeuri


solide sau şlam.

 incendii;
Staţii comprimare,  spargeri, fisurări ale instalaţiilor ce  sol;
uscare, măsură şi predare conduc la deversări de apă de zăcământ;  ape freatice şi de
gaze
 depozitări necontrolate de deşeuri suprafaţă.
solide.
Depozit şlam  degradarea construcţiei ce conduce la  sol;
infiltraţii de apă de zăcământ în sol;  ape freatice şi de

11
 depozitări necontrolate de şlam. suprafaţă.

Concluzie

În concluzie, riscurile din industria de petrol si gaze există pentru lucrători (accidente de
muncă), pentru populaţia din localităţile învecinate (accidente majore), dar şi pentru mediul
înconjurător, cel mai important risc este cel de incendiu şi/sau explozie, sursa generatoare
principală fiind chiar materia primă exploatată – gazul vehiculat/conţinut.
Adeseori activitatile sociale si economice ale unor grupari umane pot fi tulburate de efecte
tragice ale unor fenomene naturale. In plus, unele activitati umane scapate de sub control pot
avea urmari dezastruoase asupra unor colectivitati de oameni. Se pot produce in acest fel
dereglari distructive si brutale ale unui sistem, a unei anumite situatii prestabilite. Aparute de
regula, in mod brusc, prin surprindere, aceste dereglari pot fi urmate de crearea unui numar mare
de victime omenesti, a unui volum mare de distrugeri de bunuri si valori materiale.

12
BIBLIOGRAFIE:
1. https://www.petrom.com/portal/01/petrom.com
2. Elena Druică,Universitatea Bucureşti-Economia si Managementul riscului
3. Chapman C., Ward S., Project Risk Management: Processes, Techniques and
Insights, Kindle Edition,1997
4. Walewski J., Gibson G. Jr , International project risk assessment: methods,
procedures and critical factors, Center construction industry studies, Rep 31, Univ. of
Texas at Austin, 2003

13