Tema 2.

Organizarea activităţii de audit financiar în Republica

Moldova

1. Locul auditului în structura sistemului de

control financiar
2. Reglementarea juridică a activităţii de
audit
3. Certificarea activităţii profesionale de
audit financiar
4. Supravegherea activităţii de audit
financiar
 
Locul auditului în structura sistemului
de control financiar

În Republica Moldova s-a stabilit următoarea structură a

controlului financiar:
 Controlul financiar de stat
 Controlul independent
 Controlul financiar propriu
Locul auditului în structura sistemului
de control financiar

La rândul său controlul financiar de stat include:

 Control al legislativului, care se exercită prin
intermediul:
 Curţii de Conturi și Centrului Naţional Anticorupţie.
 Control al executivului, care se exercită prin
intermediul:
- Ministerului Finanţelor.
Locul auditului în structura sistemului
de control financiar

Ministerul Finanţelor organizează controlul financiar

prin intermediul:
 Serviciului Fiscal de Stat;
 Serviciului Vamal;
 Inspecţiei Financiare.
Locul auditului în structura sistemului
de control financiar

 Controlul financiar independent se exercită de către

companiile de audit sau auditori, care activează de sine
stătător în baza Legii privind auditul situațiilor financiare.
 Controlul financiar propriu (intern) se organizează de
entităţile economice cu scopul verificării activităţii
sistemelor existente la entitate. Este înfăptuit de către
comisia de cenzori, secţia auditului intern. Totodată
auditul intern poate fi exercitat şi de către companiile de
audit în bază de contract.
Reglementarea juridică a activităţii de
audit

Reglementarea activităţii de audit în R.M. se efectuiază în următoarele

nivele:
 reglementarea de stat, care include:
▪ asigurarea normativă – acte normative obligatorii prin intermediul
cărora statul influinţează dezvoltarea auditului şi determină rolul lui în
economie;
▪ certificarea.
 reglementarea efectuată de societăţile de audit – norme interne
elaborate în baza standardelor de audit, altor acte normative
(angajamente, contracte, rapoarte de audit, metodica de exercitare a
auditului etc.)
Reglementarea juridică a activităţii de
audit

În prezent reglementarea de stat a activităţii de audit în R.M. include:

 Legea privind auditul situațiilor financiare nr.271 din 15.12.2017;
 Standardele Internaţionale de Audit (ISA);
 Note internaționale de practică privind auditul;
 Codul etic al profesioniştilor contabili (Codul etic);
 Alte acte normative din domeniul auditului (Norme de pregătire
profesională a stagiarilor în activitatea de audit, Normele de
recunoaştere a certificatelor internaţionale de calificare în domeniul
contabilităţii şi auditului, Regulamentul de activitate al Consiliului de
supraveghere publică a auditului
 etc.).
Reglementarea juridică a activităţii de
audit

Activitatea de audit fiind o activitate antreprenorială, nu

poate fi în afara reglementării legislaţiei cu privire la
antreprenoriat şi a legislaţiei fiscale, cum ar fi
următoarele acte:
 Legea cu privire la activitatea de antreprenoriat şi
întreprinderi nr. 845-XII din 03.01.92;
 Codul fiscal;
 Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul
respectiv etc.
Reglementarea juridică a activităţii de
audit

Legea privind auditul situațiilor financiare nr.271

din 15.12.2017
Prezenta lege stabilește cadrul juridic privind organizarea auditului
de către entitățile de audit, reglementează exercitarea profesiei de
auditor, supravegherea auditului, precum și cerințele specifice
auditului entităților de interes public.
Structura legii este examinată împreună cu studenții la
http://cspa.md/
Reglementarea juridică a activităţii de
audit

 În lege sunt nominalizate principiile fundamentale

ale activităţii de audit, care sunt:
    a) integritate;
    b) obiectivitate;
    c) competenţă profesională şi atenția cuvenită;
    d) confidenţialitate;
    e) comportamentul profesional.
   
Reglementarea juridică a activităţii de
audit

Conform Legii privind auditul situațiilor financiare, auditul se exercită de

către societăţile de audit şi auditorii întreprinzători individuali.
 Societatea de audit poate fi constituită sub formă de societate cu
răspundere limitată (SRL) sau de societate pe acţiuni. Cea mai mare
parte a valorii aporturilor la capitalui social al societăţii de audit
trebuie să aparţină:
▪ în cazul SRL – auditorilor;
▪ în cazul societăţii pe acţiuni – societăţilor de audit rezidente sau
nerezidente.
Auditorul poate activa în calitate de salariat al societăţii de audit sau de
auditor întreprinzător individual.
Reglementarea juridică a activităţii de
audit

 Normele şi recomandările practice cu privire la activitatea de audit

sunt descrise de către Standardele Internaţionale de Audit (ISA), care
îndeplinesc funcţia documentelor normative de bază a activităţii
respective.
 În ele este stipulată succesiunea exercitării auditului, procedurile
esenţiale de audit şi aprecierea rezultatelor auditului.
(de expus şi analizat nomenclatorul ISA)
 Standardele date sunt aplicate pe teritoriul R.M. începând cu 1
ianuarie 2012. (de expus cum a fost anterior)
 la momentul actual mai mult de 100 de ţări ale lumii utilizează sau
sunt în proces de aprobare a ISA.
Reglementarea juridică a activităţii de
audit

Procesul de elaborare a ISA constă din următoarele etape:

 Studierea şi consultarea. La această etapă se pune sarcina de a cerceta şi consulta
problemele majore, este elaborat proiectul standardelor.
 Dezbaterea transparentă. Proiectul standardului se include pe ordinea zilei al
Consiliului pentru Standarde de Audit şi Asigurare al IFAC cu scopul de a lua
hotărârea despre publicarea lui pentru consultarea cu publicul.
 Publicarea proiectului pentru discuţii ample. Proiectul standardului este publicat
pe site-ul Consiliului şi este destinat pentru discuţii ample. Perioada discuţiilor
constituie nu mai puţin 100 de zile.
 Examinarea observaţiilor şi propunerilor obţinute pe parcursul discutării acestuia.
 Aprobarea standardului. Apobarea proiectelor standardelor are loc cu votul a
două treimi din membrii Consiliului.
Reglementarea juridică a activităţii de
audit

Pentru a fi mai bine înţelese, structura standardelor

este unificată şi conţine următoarele capitole:
1. Introducere;
2. Obiectivele generale ale auditorului;
3. Definiţii;
4. Dispoziții;
5. Materiale privind aplicarea şi alte materiale
explicative.
Reglementarea juridică a activităţii de
audit

 În „Introducere” se reflectă domeniul de aplicare al standardului, de asemenea

data intrării acestuia în vigoare.
 În capitolul „Obiectivele generale ale auditorului” sunt indicate obiectivele pe
care trebuie să le atingă auditorul, utilizând standardul respectiv.
 În capitolul „Definiţii” sunt prezentate definiţiile şi terminologia utilizată în
standard.
 În dependenţă de conţinutul fiecărui standard, în capitolul „Dispoziții” sunt
reflectate anumite cerinţe pentru efectuarea auditului în conformitate standardul
dat. Spre exemplu, în capitolul respectiv al SIA 210 „Convenirea asupra termenilor
misiunilor de audit” sunt prezentate condiţiile preliminare pentru o misiune de
audit, convenirea asupra termenilor misiunilor de audit etc.
 Capitolul „Materiale privind aplicarea şi alte materiale explicative” este
destinat explicării celor mai complicate momente ale standardului.
Reglementarea juridică a activităţii de
audit

Tipologia misiunilor de audit

 Toate misiunile (angajamentele) care pot fi realizate de un auditor conform ISA se împart în:
- misiuni (angajamente) de audit si asigurare asupra situatiilor financiare ale unei entitãti
considerate misiuni de audit, de bazã, care sunt reglementate de Standardele Internationale
de Audit (ISA);
- misiuni de revizuire asupra situatiilor financiare ale unei entitãti, reglementate prin
Standardele Internationale privind Angajamentele de Revizuire (ISRE);
 - misiuni privind alte angajamente de asigurare reglementate prin Standardele
Internationale privind Angajamentele de Asigurare (ISAE);
- misiuni conexe de audit, reglementate prin Standardele Internationale de Misiuni Conexe
(ISRS).
(misiuni de examinare a informatiilor financiare pe baza de proceduri convenite; misiuni de
compilare a informatiilor financiare).
Certificarea activităţii profesionale de
audit financiar

Din cauza responsabilităţii înalte a auditorului faţă de

investitorii particulari, societate şi organele de stat,
urmează a fi garantat, că în activitatea de audit sunt
încadraţi numai profesionişti.
Organele de stat stabilesc anumite reguli, care urmează
să reglementeze accesul la exercitarea activităţii de audit
şi să asigure calitatea înaltă a lucrului auditorului.
Condiţiile spre admitere constau în susţinerea
examenului de calificare (certificarea).
Certificarea activităţii profesionale de
audit financiar

 La examinare sunt admise persoanele  care, la data depunerii cererii

de admitere, întrunesc următoarele cerinţe:
    a) dețin diplomă de studii superioare în domeniul economic sau în
cel juridic;
    b) au  vechime în muncă de cel puţin 3 ani în domeniul economic sau
în cel juridic, dintre care cel puțin 2 ani în calitate de stagiar în audit;
    c) nu au antecedente penale;
    d) posedă limba română.
  Sunt admise la examen persoanele fizice care au o vechime în
muncă de cel puțin 15 ani în domeniul economic sau în cel juridic
(fără a efectua stagierea în audit).
Certificarea activităţii profesionale de
audit financiar

 Examenul constă în probe scrise la următoarele discipline:

    a) auditul:
    – cerinţele legislative în domeniul auditului;
    – standardele de audit;
    – standardele de control al calităţii;
    – Codul etic;
    b) contabilitatea financiară:
    – principiile şi bazele contabilităţii;
    – cerinţele legislative privind contabilitatea și raportarea financiară;
    – standardele de contabilitate;
    c) contabilitatea managerială:
    – contabilitatea costurilor;
    – principiile de bază ale gestionării entității;
    d) managementul financiar:
    – analiza financiară;
    – gestionarea riscurilor şi controlul intern;
    – economia afacerilor, economia generală şi financiară;
    – matematica şi statistica;
    e) dreptul:
    – legislaţia muncii, a asigurărilor sociale şi medicale;
    – legislaţia fiscală, civilă şi comercială;
    – legislaţia privind insolvabilitatea şi procedurile similare;
    f) gestiunea tehnologiilor informaţionale şi a sistemelor computerizate.
Certificarea activităţii profesionale de
audit financiar

 În urma examinării se emite un certificat de calificare al auditorului pentru auditul general

pe un termen nelimitat (de expus cum era mai înainte).
 În afară de certificatul pentru auditul general se mai emit:
- certificat de calificare pentru auditul instituţiilor financiare;
- certificat de calificare pentru auditul participanților profesioniști la piața asigurărilor;
- certificat de calificare pentru auditul participanților profesioniști la piața valorilor
mobiliare;
- certificat de calificare pentru auditul asociațiilor de economii și împrumut.
 Pentru obţinerea certificatelor mai sus nominalizate, pretendenţii susţin examene şi
primesc certificatele de calificare corespunzătoare la organele abilitate respective (Banca
Naţională a Moldovei, Comisia Naţională a Pieţei Financiare) numai după susţinerea
examenului şi primirea certificatului pentru auditul general.
 Pentru evidenţa eliberării certificatelor de calificare se întocmeşte Registrul de stat al
auditorilor şi se actualizează în funcţie de modificările intervenite.
Certificarea activităţii profesionale de
audit financiar

 Legislaţia prevede că certificatul de calificare al auditorului

poate fi retras de către Consiliul de supraveghere publică a
auditului în cazul, în care:
- certificatul a fost obținut pe bază de documente false ori au
fost depistate date neautentice în documentele prezentate;
- titularul certificatului a fost recunoscut vinovat de comiterea
cu intenție a unei infracțiuni;
- tularului certificatului i s-au aplicat măsuri disciplinare în
baza art. 42 alin. (2) lit. e).
Certificarea activităţii profesionale de
audit financiar

 Tipurile de măsuri disciplinare şi modul de aplicare

        Auditorilor și entităților de audit li se aplică următoarele măsuri disciplinare:

    a) avertisment scris;
    b) mustrare scrisă;
    c) declararea raportului auditorului ca fiind necorespunzător cerințelor prezentei legi și
standardelor de audit;
    d) suspendarea activității entității de audit sau a auditorului pentru efectuarea auditului pe
o perioadă cuprinsă între 1 și 3 ani;
    e) retragerea certificatului de calificare al auditorului;
    f) radierea entității de audit din Registrul public al entităților de audit.
  
Certificarea activităţii profesionale de
audit financiar

   Entităților de audit și auditorilor li se aplică măsuri disciplinare în urma:

    a) efectuării auditului concomitent cu alte servicii de audit art. 21 alin. (7) (le-am studiat în tema
precedentă)l;
    b) comiterii încălcărilor în procesul efectuării auditului, inclusiv a lipsei probelor de audit pentru
emiterea concluziilor pe care se bazează opinia auditorului;
    c) nerespectării prevederilor art. 8
√ Entitatea de audit poate fi constituită sub formă de societate cu răspundere limitată sau societate pe
acțiuni. Peste 50% din capitalul social al entităţii de audit aparţin auditorilor şi/sau entităţilor de audit
rezidente sau nerezidente.
√Administratorul entităţii de audit este un auditor. Majoritatea membrilor organului executiv al entității de
audit trebuie să fie reprezentată de auditori.
    d) neachitării plăților și a cotizațiilor; 
    e) constatării unor neconformități în urma efectuării controlului extern al calității;
    f) încălcării cerințelor de instruire profesională continuă ;
    - altele (neprezentării raportului privind transparența şi a raportului privind respectarea procedurilor de
control al calității auditului; neplasării pe pagina web oficială proprie a raportului privind transparenţa;
neprezentării informației prevăzute în lege (art. 7 alin. (4) și art. 10 alin. (4))
Certificarea activităţii profesionale de
audit financiar

  La aplicarea măsurilor disciplinare se ține cont de gravitatea și durata

încălcării, de circumstanțele în care a fost comisă încălcarea și gradul de
răspundere a persoanei, de activitatea și comportamentul anterior al
auditorului sau al entității de audit, inclusiv de existența unor încălcări
anterioare.
 Activitatea auditorului se suspendă de către Consiliu în cazul în care acesta:
    a) deţine o funcţie publică incompatibilă cu efectuarea auditului,
conform legislaţiei;
    b) depune o cerere de suspendare a activităţii sale – de la data depunerii
acesteia sau de la o dată ulterioară indicată în cerere;
    c) are aplicată măsura disciplinară prevăzută sub forma de suspendare a
activității.
Certificarea activităţii profesionale de
audit financiar

 Conform OMF nr.48 din 31.03.2010 au fost aprobate Normele de recunoaştere a

certificatelor internaţionale de calificare în domeniul contabilităţii şi auditului. Drept
cretificat internaţional de calificare în domeniul contabilităţii şi auditului se recunoaşte
documentul confirmativ (certificate, adeverinţă, diplomă) reeşind din practica
internaţională, care atestă susţinerea examenelor conform programului pentru obţinerea
calificării respective. Lista certificatelor cu recunoaştere internaţională se stabileşte ţinând
cont de examenele susţinute conform disciplinelor pentru certificare internaţională care
corespund celor stabilite pentru obţinerea calităţii de auditor pentru auditul general.
Tipurile certificatelor de calificare care sunt recunoscute conform normelor date:
 1. Autorizarea auditorilor statutari în ţările membre ale UE;
 2. ACCA;
 3. DipIFR;
 4. CIPA, CAP. (de explicat împreună cu materialul din raportul privind piața serviciilor de
audit)
 Supravegherea activităţii de audit
financiar

 În conformitate cu Legea privind auditul situațiilor

financiare a fost înfiinţat Consiliul de supraveghere
publică a auditului.
 Consiliul este o instituție publică autonomă, cu statut de
persoană juridică, responsabilă pentru supravegherea publică a
auditului.
 Toți auditorii și toate entitățile de audit constituie obiectul
supravegherii publice.
    
 Supravegherea activităţii de audit
financiar

 Consiliul îndeplinește următoarele funcții:

    a) de înregistrare a stagiarilor și de monitorizare a stagiului;
    b) de certificare și de înregistrare a auditorilor;
    c) de înregistrare a entităților de audit;
    d) de monitorizare a instruirii profesionale continue;
    e) de asigurare a calității auditului;
    f) de investigare și de aplicare a măsurilor disciplinare
auditorilor și entităților de audit;
    g) de elaborare și de aprobare a actelor normative în
vederea exercitării funcției de supraveghere publică.
 Supravegherea activităţii de audit
financiar

 Atribuții:

    - elaborează recomandări pentru ameliorarea sistemului de instruire profesională continuă a auditorilor;
    - organizează procesul de certificare a auditorilor;
    - stabileşte cerinţe minime pentru executarea programului de pregătire a stagiarului în audit;
    - examinează solicitările aferente supravegherii publice a auditului, inclusiv privind calitatea efectuării
auditului;
    - adoptă decizii privind aplicarea măsurilor disciplinare auditorilor şi entităților de audit;
    - supraveghează şi controlează activitatea stagiarilor în audit, auditorilor și entităților de audit;
    - elaborează acte normative în vederea exercitării funcției de supraveghere publică;
    - ține Registrul public al auditorilor şi Registrul public al entităţilor de audit;
    - ţine, în modul stabilit, şi plasează pe pagina web oficială a Consiliului lista organizaţiilor şi a instituţiilor
de instruire profesională continuă a auditorilor;
    - efectuează controlul extern al calității auditului;
    - colaborează cu Ministerul Finanțelor, cu alte autorități publice și cu asociațiile profesionale;
    - colaborează cu autoritățile internaționale de supraveghere publică a auditului.