Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ACTIONARI HIDRAULICE SI
PNEUMATICE
- NOTE DE CURS PENTRU IDD -
CONSTANTA 2002
1
Introducere
Evolutia rapida a cerintelor si criteriilor de performanta, care se impun in constructia
utilajelor si instalatiilor portuare si navale moderne, face necesara aplicarea pe scara din ce in ce mai
larga a celor mai noi cuceriri ale stiintei si tehnologiei in acest domeniu, precum si reducerea la
minimum a ciclului cercetare-proiectare-aplicare industriala.
Unul din mijloacele larg folosite in acest sens este actionarea instalatiilor, capabila sa asigure
flexibilitatea si posibilitati practic nelimitate de desfasurae a actionarilor hidraulice si pneumatice la
cele mai diverse instalatii. Cursul pentru actionari hidraulice prezinta aspectele principale privind
bazele de calcul,constructia si functionarea elementelor si sistemelor de actionare hidraulice si
pneumatice automatizari, intr-o tratare unitara, pornind de la aparate privind transformarea,
transmiterea energiei, pana la analizarea celor mai complexe sisteme de reglare automata.
Lucrarea are trei parti: prima parte se trateaza simbolizarea, inpartea a doua sunt cursuri
pentru aparate hidraulice si pneumatice, si in final aplicatii pentru studiul sistemelor automate ce
utilizeaza calculatorul in automatizarea utilajelor portuare.
In cadrul unitar general se analizeaza in unele sectiuni ale lucrarii, aspecte specifice legate de
constructia si calculul sistemelor automate specifice industriei navale si portuare, ale caror regimuri
grele de solicitare si in general aleatoare - impun unele solutii particulare ; aceste sectiuni reliefeaza
in fapt , unitatea in diversitate a sistemelor de automatizare, ale caror baze functionale si de calcul
sunt evident comune.
In cadrul lucrarii sunt prezentate deasemenea si aspecte privind proiectarea si realizarea unor
echipamente electrohidraulice de performanta , utilizate in constructia celor mai moderne sisteme
hidraulice de reglare automata, a servocomenzilor si a robotilor industriali.
Lucrarea insereaza de asemenea in continut, experienta generala dobandita de autor in
domeniul proiectarii, executiei si incercarii sistemelor de automatizare.
Cursul pentru actionari hidraulice se adreseaza studentilor facultatii de profil mecanic,
specializarea Utilaje portuare. Instalatii si echipamente navale si Ingineriei economice precum si
specialistilor care lucreaza in domeniul proiectarii, executiei si exploatarii de aparate si sisteme
hidraulice si pneumatice.
Cursul pentru actionari hidraulice si pneumatice este realizat pe baza lucrarilor practice din
Laboratorul de actionari hidraulice si pneumatice din Universitatea “Ovidius” Constanta, Faculatea
de Inginerie Mecanica.Majoritatea lucrarilor au fost concentrate in standul funtional din laborator,
dar si pe modele functionale separate cu dimensiuni cat mai reduse. La realizarea lucrarilor sau utilizat
catalogele si prospecte de la firmelor:ATOS HYDRAULIK, ABEX AEROHYDRAULIK, ARGO
FILTER, ROBERT BOCH, BUCHER HYDRAULIK, DANFOSS, ENERGPAC, HYDAK
SYSTEM, LINDE AG, MANNESMANN REXROTH, MOOG, OILGEAR, ORIGA
PNEUMATIK, PARKER HANNIFIN , POCLAIN HYDRAULIKS, DENYSON
HYDRAULIK, FESTO PNEUMATIK etc.
AUTORUL
2
CUPRINS
C1 Aparataj pentru reglarea rezistiva a debitelor. Aplicatie:calculul parametrilor hidraulici si C1-1 ..C1-4
mecanici in functie de dimensiunile geometrice a unei rezintante hidraulice
C2 Pompe hidraulice cu disc inclinat. Aplicatie:calculul parametrilor hidraulici si mecanici in C2-1 ..C2-4
functie de dimensiunile geometrice a unei pompe hidraulice cu disc inclinat.
C3 Pompe volumice. Pompe cu pistonase axiale cu debit constant (cu corp inclinat) C3-1 ..C3-6
Aplicatie:calculul parametrilor hidraulici si mecanici in functie de dimensiunile geometrice
a unei pompe hidraulice F11.
C4 Pompe cu roti dintate cu angrenare exterioara. Aplicatie: Calculul parametrilor hidraulici si C5-1 ..C5-4
mecanici in functie de dimensiunile geometrice a unei pompe hidraulice PS(D) 6.
C10 Filtre hidraulice. Aplicatie:Calculul parametrilor hidraulici si mecanici in functie de C10-1 ..C10-6
dimensiunile geometrice a unui filtru hidraulic.
BIBLIOGRAFIE
3
CURS DE
ACTIONARI HIDRAULICE SI PNEUMATICE
Schemele bloc din actionarea hidraulica si pneumatica in care sunt utilizate utilaje,
aparate, conducte si conexiuni electrice sunt reprezentate in desene prin utilizarea unor simboluri.
Standardele stabilesc simbolurile, semnele si culorile conventionale pentru pompe,
motoare, distribuitoare, supape, rezistente hidraulice, utilaje, masini electrice, pompe, turbine,
schimbatoare de caldura si conducte etc.
Semnele si culorile conventionale din standarde nu sunt limitative.
Pentru identificarea caracteristicilor tehnico-functionale ale instalatiilor sau conductelor
semnele conventionale pot fi completate, dupa necesitati, cu simboluri stabilite prin standarde
sau cataloage de produse sau simboluri stabilite de proiectant, semnificatia lor fiind indicata in
legenda.
Grosimea liniilor de reprezentare se va alege conform STAS 103-87 functie de scara
desenului in scopul obtinerea unui desen cit mai clar.
Semne conventionale si simboluri pentru actionari hidraulice si pneumatice sunt extrase
din STAS 7145 - 86 si prezentate in anexa I.
In figurile 1 si 2 sunt prezentate aplicatii a actionarilor hidraulice pentru motoare
hidraulice liniare si de rotatie.
Aparatele de masurare sunt instrumentele cu ajutorul carora se realizeaza comparatia
directa sau indirecta a marimii masurate cu unitatea de masura.
Prezentarea lucrarii. Schema bloc este prezentata in figura 1.Montajul se compune dintr-o
sursa hidraulica ce utilizeaza doua pompe montate in paralel si actioneaza un motor hidraulic prin
intermediul unor rezistente hidraulice. Montajul din figura 2 are ca motor de executie un motor
hidraulic liniar.
Aparatele hidraulice utilizate sunt: pompe, supape de siguranta, rezervoare, distribuitor, supape
de sens, motor hidraulic.
Intrebari. Se cere:
1) Sa se realizeze identificarea componentelor din figura 1si 2 cu simbolurile utilizate in
anexa 1;
2) Sa se copieze selectiv simbolurile din anexa 1 si 2;
3) Sa explice functionarea schemei hidraulice din figura 1 si 2.
4) Sa se proiecteze o schema bloc ce utilizeaza componentele din anexa 1 si 2 si sa se
explice functionarea.
C1 -1-
CURS DE
ACTIONARI HIDRAULICE SI PNEUMATICE
MHR
DE
SSU
S.DEV SIG DE
PV2
S.DEV
PV1
PV1
RU RU
RU
Figura 1
Figura 2
C1 -2-
CURS DE
ACTIONARI HIDRAULICE SI PNEUMATICE
Nr. Semne
Denumire Explicatii
Crt. conventionale
Pompe si compresoare
Sens unic de
1
curgere a fluidului
Pompe cu cilindree fixa
Doua sensuri de
2
curgere a fluidului
Sens unic de
3 Pompa cu cilindree variabila
curgere a fluidului
Doua sensuri de
4
curgere a fluidului
Motoare rotative
Sens unic de
6
curgere a fluidului
Motoare cu cilindree fixa
Doua sensuri de
7
curgere a fluidului
Sens unic de
8 Motoare cu cilindree variabila
curgere a fluidului
Doua sensuri de
9
curgere a fluidului
10 Motor oscilant
Pompa – motor
Sens unic de
11
curgere a fluidului
Pompa – motor cu cilindree fixa
Doua sensuri de
12
curgere a fluidului
C1 -3-
CURS DE
ACTIONARI HIDRAULICE SI PNEUMATICE
Sensul fluidului
13
poate fi inversat
Pompa – motor cu cilindree Sens unic de
14
variabila curgere a fluidului
Doua sensuri de
15
curgere a fluidului
Sensul de curgere a
16 fluidului poate fi
inversat
17 Variator
Cilindrii
Se utilizeaza atunci
Cu simpla actiune
cand nu se
precizeaza mijlocul
18 Cilindrii cu piston
prin care se
Cilindrii cu resort
realizeaza cursa de
Cilindru cu readucere
revenire
gravitationala (cu plunjer)
19
20
23 Cilinreu diferential
Cilindrii cu franare
24
Nereglabila, la un capat
25 Nereglabila, la ambele capete
26 Reglabila, la un capat
C1 -4-
CURS DE
ACTIONARI HIDRAULICE SI PNEUMATICE
33 Bifluid
Transformator de presiune
34
pneumohidraulic
Distribuitoare orificii si cai
35
O cale
36 Doua orificii inchise
37 Doua cai
C1 -5-
CURS DE
ACTIONARI HIDRAULICE SI PNEUMATICE
Distribuitoare cu
patru orificii si
44 Distribuitoare 4/2
pozitii de lucru
distincte
Distribuitoare cu
cinci orificii si
45 Distribuitoare 5/2
pozitii de lucru
distincte
Distribuitoare cu
patru orificii si trei
46 Distribuitoare 4/3
pozitii de lucru
distincte
Distribuitoare cu
cinci orificii si trei
47 Distribuitoare 5/3
pozitii de lucru
distincte
48 Distribuitoare cu comanda directa
49 Distribuitoare 4/2
50 Distribuitoare 4/3
C1 -6-
CURS DE
ACTIONARI HIDRAULICE SI PNEUMATICE
57 Amplificator
58 Distribuitor proportional
Supape de sens
59 Supape de sens unic
Supape fara arc de revenire
Supape deblocabile
61
Prin comanda se deschide supapa
64 Supapa selectoare
C1 -7-
CURS DE
ACTIONARI HIDRAULICE SI PNEUMATICE
67 Cu doua restrictii
69 Cu doua restrictii
76 Supape de franare
81 Servovalve de presiune
C1 -8-
CURS DE
ACTIONARI HIDRAULICE SI PNEUMATICE
89 Reglabile
90 Divizor de debit
Robinet pentru
91
inchidere/deschidere
92 Filtru
93 Sorb
94 Decantor manual
95 Decantor automat
96 Ungator
97 Filtru cu decantor manual
99 Uscator
Rezervoare cu aerisire
100 Conducta de retur deasupra
nivelului de lichid
C1 -9-
CURS DE
ACTIONARI HIDRAULICE SI PNEUMATICE
108 Incalzitor
117 Cu ramificatie
C1 -10-
CURS DE
ACTIONARI HIDRAULICE SI PNEUMATICE
122 Termic
126 Manometru
129 Termometru
131 Debitmetru
133 Vascozimetru
134 Servodirectie
C1 -11-
CURS DE
ACTIONARI HIDRAULICE SI PNEUMATICE
144 Cu arc
145 Cu rola
Cu electromagnet
146 Comanda electrica
cu simpla actiune
Cu electromagnet
147
cu dubla actiune
C1 -12-
CURS DE
ACTIONARI HIDRAULICE SI PNEUMATICE
C1 -13-
CURS DE
ACTIONARI HIDRAULICE SI PNEUMATICE
In figura 2 sunt redate cateva tipuri caracteristice de rezistente hidraulice structurale utilizate in
constructia droselelor.
O rezistenta hidraulica utilizata in constructia celor mai numeroase tipuri de drosele, avand muchii
ascutite si lungime mica de contact cu mediul hidraulic (curgere turbulenta), este caracterizata prin ecuatia
lui Bernoulli de curgere, de tipul
2
Q• c d s Äp.
ñ
1
In aceasta relatie coeficientul de debit c d • este dependent de vascozitatea lichidului numai in
î
domeniul vitezelor mici de curgere. In constructia droselelor, este de preferat ca debitul Q sa nu depinda
de vascozitate (de Re), motiv pentru care se impun viteze de curgere care sa conduca la functionarea
C1 -1-
CURS DE
ACTIONARI HIDRAULICE SI PNEUMATICE
Figura 3
Figura 3
Figura 4
Cele mai utilizate tipuri de
drosele sunt prezentate in figura 3.
Droselele cu diafragma
singulara (fig. 3,b) se recomanda a fi
folosita in conditiile unor variatii mari de
temperatura, asigurand o dependenta
minima a rezistentei de vascozitatea
lichidului de lucru. Droselele cu
diafragma cu reglare fina (fig. 3,c si e),
avand fantele cepului variabile, permit
obtinerea unor debite mai mici, se
imbacsesc mai putin si au o
caracteristica liniara a debitului cu Figura 5
C1 -2-
CURS DE
ACTIONARI HIDRAULICE SI PNEUMATICE
C1 -3-
CURS DE
ACTIONARI HIDRAULICE SI PNEUMATICE
aplicata droselului, pentru diverse valori constante ale sectiunii de droselizare SD , SD (fig.8), aceasta
r1 r2
caracteristica se poate ridica analitic, fiind insa de regula ridicata experimental pentru fiecare tip de aparat;
in aceeasi categorie intra si caracteristica debit functie de temperatura la diverse presiuni de lucru p1 ...pn
(fig.8,b);caracteristica de reglare intercoreleaza debitul Q al droselului, functie de cursa h - liniara -sau •
-unghiulara - a elementului mobil de reglare al acestuia (fig. 8,c,d); caracteristica fortei de comanda arata
variatia fortei aplicate elementului activ al droselului, functie de cursa h a acestuia, la diverse presiuni de
lucru (fig. 8,e).
Aplicatie: Droselul din figura 1 constituit dintr-o succesiune de trei orificii amplasati intr-o camera
cilindrica. Masurand piesa sa se calculeze pierderea totala de presiune daca debitul si viteza variaza
conform altgoritmului din exemplul numeric de mai jos. Sa notat: p- pasul filetului de reglaj; Ls- lungimea
filetului de reglaj; bc- distanta variabila;
p := 1.5 α := 20 ⋅deg N
bar := 10 5 ⋅
2
n := 1 D1 := 38 ⋅ mm m
j := 1 , 2 .. 20 D2 := 47 ⋅ mm
Ls := 17 ⋅mm va( j) := 3 +
j m
⋅
D4 := 9⋅mm 30 2
s
bc := Ls⋅ sin( α ) D5 := 44 ⋅ mm kg
h := bc ⋅sin( α ) ρ := 950 ⋅
3
Cd := 0.7 m
liter
D3 := D2 + bc ⋅cos( α ) Q ( j) := ( 20 + j⋅20) ⋅ µ := 0.33 ⋅
1
min
s
D3 + D2
Sh := π ⋅h⋅ k := 1 .. 20
2 2
2
Q ( j) ρ n⋅ ρ D4 2 n⋅ρ D4 2
∆p( j) := 2 2
⋅ ∆p1( j) := 2
⋅ ⋅va ( j) ∆p2 ( j) := 2
⋅ ⋅va ( j)
Cd ⋅Sh 2 2 ⋅µ D1 2 ⋅µ D5
Intrebari :
C1 -4-
CURS DE
ACTIONARI HIDRAULICE SI PNEUMATICE
C1 -5-
CURS DE
ACTIONARI HIDRAULICE SI PNEUMATICE
Cu angrenare pompa cu Vg. constant 1,2 ... 6,3 ...16 500 .... 0,60 1500 ...
exterioara 250 [20] 3500 ...0,91 3000 min
[320] 6,3 ...16 [0,75] 400 ...500
motor cu Vg. constant
[17,5]
Cu angrenare pompa cu Vg. constant 4 ...250 16 ... 20 500 0,60 1500 ...
interioara [25] ...3500 ...0,91 3500 min
motor cu Vg. constant [0,7] 400 ...500
Hipo- pompa cu Vg. constant 63 20 [25] 25 ... 0,75 ... 1000 ...
cicloidale ...500 1000 0,85 [0,7] 3000
motor cu Vg. constant min 30 ...6
Cu suruburi pompa cu Vg. constant 4 ...690 2,5 ... 16 500 ... 0,7 ..0,84 1000 ... 500
[20] 4000 [0,75]
motor cu Vg. constant
Cu palete pompa cu Vg. constant sau 5 ...160 10 ... 16 960 ... 0,8 ... 500 ... 3000
reglabil [20] ...[25] 3000 0,93 [0,8] min 50
...100
motor cu Vg. constant sau
reglabil
Cu pistoane pompa cu Vg. constant sau 5 ... 16 ... 32 960 .... 0,8 ... 1000 ...
radiale reglabil 160 [32] ...[40] 3000 0,92 2000
<500 [0,88] min 30 ... 50
motor cu Vg. constant sau ... 3000
reglabil
C2 -1-
CURS DE
ACTIONARI HIDRAULICE SI PNEUMATICE
Cu pistoane pompa cu Vg. constant sau 25 ... 16 ... 25 750 ... 0,80 ... 500 ... 3000
Figura 1
axiale cu disc reglabil 800 [32] ...[48] 8000 0,82 min 200 ...
inclinat [0,85] 300
motor cu Vg. constant sau
reglabil
Cu pistoane pompa cu Vg. constant sau 25 ... 16 ... 25 750 ... 0,82 .. 500 ... 1500
axiale cu bloc reglabil 800 [32] ...[40] 3000 0,93 min 200
inclinat [0,85]
motor cu Vg. constant sau
reglabil
C2 -2-
CURS DE
ACTIONARI HIDRAULICE SI PNEUMATICE
Pompe cu disc înclinat si fulant functioneaza dupa acelasi principiu ca si cele cu bloc
înclinat, cu observatia ca pentru reglarea debitului se înclina discul 8 în jurul articulatiei 02 a blocului
pistoanelor axiale avand directie fixa în spatiu .
In figura 1 se prezinta o sectiune printr-o astfel de pompa, la care pistoanele axiale 1 aflate în
miscare de rotatie împreuna cu blocul 2, fiind în contact permanent cu discul înclinat 3, sunt obligate
ca la o rotatie completa a arborelui sa realizeze o cursa axiala.
Functionare. Prin antrenarea arborelui 11 discul 10 obliga pistonasele sa execute o
miscare de transltie. Pistonasele 5 sunt introduse în corpul cu pistonase 4 si nu executa decat o
miscare de translatie. În dreptul piesei 6 au gauri radiale pentru admisie - iar evacuarea se face prin
la capatul fiecarui pistonas.
Prin rotirea arborelui în zona de grosime minima a discului 10 pistonasul se deplaseaza spre
arborele pompei realizeaza faza de aspiratie prin gaurile de admisie. Cand discul 10 se roteste si
înclinatia creste pistonasul se deplaseaza spre carcasa 3 de distributie -gaurile din pistonase se
închid si pistonasul refuleaza spre conducta 14 de refulare.
Trecerea inversa a fluidului este blocata de supape cu taler montate la capatul fiecarui
pistonas. Pistonasele sunt presate pe discurile 10 de presiunea din camera de refulare. Carcasa
pompei comunica cu conducta de admisie realizandu-se si ungerea elementelor în miscare. Capacul
1 regleaza forta de apasare a unui arc care are legatura cu piesa de distributie 6 si stabileste an final
valoarea presiunii de refulare.
Inclinarea á a discului determina marimea cursei active h si implicit a capacitatii Vp a
pompei. Reglarea capacitatii active a pompei se poate realiza cu ajutorul unor dispozitivelor,
comandate hidraulic sau mecanic.
Se observa ca pompele din aceasta categorie au o inertie mai mica la reglarea capacitatii (pentru
reglarea unghiului á înclinadu-se în locul blocului cu pistoane axiale, discul înclinat cu o masa mai
mica), fiind recomandate cu prioritate în sistemele de servocomanda a debitului.
De asemenea constructiile cu disc înclinat sunt mai ieftine si mai putin ancombrante, avand
însa limite de utilizare în circuit deschis.
3.Aplicatie:Calculul parametrilor hidraulici si mecanici in functie de dimensiunile geometrice
a unei pompe hidraulice .
- La macheta sectionata din fig. 1 a pompei cu pistoane axiale cu disc inclinat sa se masoare
dimensiunile geometrice la urmatoarele componente:
C2 -3-
CURS DE
ACTIONARI HIDRAULICE SI PNEUMATICE
z - numarul de pistonase;
d- diametrul pistonaselor;
R - raza de dispunere a pistonaselor;
ã - ungiul dintre pistonase; m - numarul de pistonase aflat in faza de refulare;
á =15+n - unghiul de inclinare a discului;
ö=5*n [grad] - unghiul initial; np - turatia pompei [rot/min];
ù - viteza unghiulara a pompei[rad/s]; p - presiunea de refulare a pompei;
Se cere:
1) Sa se identifice in tabelul anexat tipul de pompa care a fost sectionat;
2) Sa se calculeze:
- debitul teoretic mediu (Qtmn); - debitul teoretic instantaneu (Qinstn);
- debitul instantaneu maxim (Qinst_maxn); - debitul instantaneu minim (Qinst_minn);
- coeficientul de neuniformitate a debitului ä n; - momentul teoretic instantaneu (Minstn);
- Puterea teoretica instantanee (Minstn); Exemplu numeric:
C2 -4-
CURS DE
ACTIONARI HIDRAULICE SI PNEUMATICE
2 2⋅ π z+ 1
π ⋅d γ := m :=
Qtmn := ⋅ R ⋅tan( α n ) ⋅ z⋅np z 2
2
∑
2
π ⋅d
Qinstn := ⋅R ⋅ ω ⋅ tan(α n ) ⋅ sin φ n + ( k − 1) ⋅γ
4
k= 1
π ⋅d 2
⋅ R ⋅ω ⋅ tan(α n ) ⋅
1
Qinst_maxn := liter
4 π Qinst_max1 = 37.837
2 ⋅sin min
2 ⋅z
2
π ⋅d
⋅R ⋅ ω ⋅ tan(α n ) ⋅ ⋅
1 1
Qinst_min n := liter
4 2
tan
π Qinst_min 1 = 36.888
min
2⋅ z
Qinst_maxn − Qinst_min n
δ n := ⋅100 δ 1 = 2.528
Qtmn
∑
2
π ⋅d
Pp_instn := ⋅R ⋅ω ⋅ tan(α n ) ⋅ p ⋅ sin φ n + ( k − 1 ) ⋅ γ
4
k= 1
Intrebari:
1. Cum se clasifica pompele cu pistonase ?
2. Descrieti structura si functionarea pompelor cu disc înclinat ?
3. Mentionati si prezentati locul unei pompe în circuitele hidraulice ?
C2 -5-
CURS DE
ACTIONARI HIDRAULICE SI PNEUMATICE
C3-1
CURS DE
ACTIONARI HIDRAULICE SI PNEUMATICE
• dupa criteriul constructiv: pompe cu pistoane (axiale sau radiale), pompe cu angrenaj, pompe cu surub,
pompe cu palete, pompe cu pistoane liniare.
Puterea pompelor volumice se exprima pornind de la legea de conservare a energiei, in care se
neglijeaza energiile specifice cinetice si de pozitie.
- Puterea utila (hidraulica) a pompelor volumice, respectiv puterea cu care curentul de fluid iese din
pompa se determina cu relatia .
Qp Qp
Nt • [kW], sau Nt • [C.P];
612 450
in aceste relatii se noteaza:Q -debitul real al pompei (exprimat la iesirea din pompa)[l/min]; p -presiunea
lichidului de lucru la iesirea din pompa (presiunea de solicitare a pompei), in daN/cm2.
-Puterea consumata (mecanica ) a pompei volumice, reprezinta puterea aplicata la arbore de
motorul de antrenare al acesteia si se determina conform relatiei:
Qp Qp
Np • [kW], sau N t • [C.P];
612ç 450 ç
Puterea consumata este mai mare decat cea utila datorita pierderilor care apar in procesul de pompare.
-Randamentul pompelor volumice tine seama de pierderile de energie care apar in procesul de pompare,
care sunt de trei categorii: hidraulice,volumice si mecanice.
Relatii uzuale de calcul pentru regimul permanent. In cazul pompelor cu capacitate nereglabila Vp,
principalii parametriiai pompei volumice se determina cu ajutorul relatiilor care deriva din legile generale
de conservare a energiei atunci debitul real al pompei volumice:
Qp • Vp n ç V 10• 3 [l/min]
in care randamentul volumic ç V se extrage din caracteristicele puse la dispozitie de producatorul unitatii,
in domeniul de presiuni si la turatia la care aceasta urmeaza sa functioneze; prin cunoasterea sau impunerea
a doi dintre parametrii Qp,Vp sau n, rezulta cel de-al treilea;
- momentul de antrenare al pompei volumice,
p Vp 1 pV p
Mp • [daN cm] sau Mp • 0,00159 [daN cm]
2 ð çh çm çh çm
C3-2
CURS DE
ACTIONARI HIDRAULICE SI PNEUMATICE
Mp ù Mp n Mp ù Mp n
Np • • [kW] Np • • [kW]
102 ç 974 ç 102 ç 974 ç
10.000 pV p ðnQp p
Np • • , [kW] ;
1.000 2 ð30 102 612 ç
C3-3
CURS DE
ACTIONARI HIDRAULICE SI PNEUMATICE
unghiulara ù ;
-miscarea realativa - deplasarea axiala in
alezajul paralel cu axa 0-0; in cadrul acestei
miscari, fiecare piston realizeaza la o rotatie
completa a arborelui pompei cursa dubla h.
Miscarea relativa (axiala) este cea prin
intermediul careia pompa axiala (motorul)
realizeaza transformarea energetica de baza
(energia mecanica in energie hidrostatica sau
invers).
Astfel, la functionarea in regim de pompa,
Figura 3 la
o
rotatie cu 180o a arborelui de antrenare, fiecare
piston realizeaza cursa h de retragere din bloc:
camera de lucru a acestuia fiind pusa in legatura (de
la D la D') cu fanta 7, efecuand aspiratia din
conducta 7'. Prin rotirea in continuare (de la D'la D)
pana la 360o, acelasi piston efectueaza o cursa h in
sens invers; camera de lucru a acestuia fiind pusa in
legatura cu fanta 8, pe acest spatiu unghiular se
realizeaza refularea in conducta 8'. La o rotatie
completa a arborelui de antrenare, toate cele z
pistoane realizeaza un ciclu complet de pompare. La
o constructie data, cursa h de aspiratie - refulare si
deci capacitatea activa a pompei depinde de
marimea unghiului dintre axele 0-0 si 0'-0'.
Pompele cu capacitate nereglabila au unghiul
constant.In cazul pompelor axiale cu capacitate
reglabila blocul inclinat 2, impreuna cu discul frontal
de distributie 6 fixat la carcasa, se pot bascula,
unghiul putand fi reglat in urmatoarele limite:
- á • 0...á max -pompe cu capacitate reglabila si sens
unic de refulare (unidirectionale);
- á • • á max...0...• á max -pompe cu capacitatea
Figura 4 reglabila si sens reversibil de refulare (bidirectionale);
in acest caz, la turatie constanta aplicata arborelui 1, se poate inversa sensul de circulatie a fluxului de lichid
C3-4
CURS DE
ACTIONARI HIDRAULICE SI PNEUMATICE
In figura 3 se
prezinta o sctiune printr-o pompa (motor) axiala cu bloc inclinat, capacitate (unghi á) nereglabila si disc de
distributie frontala sferica.
In figura 4 este prezentata constructia unei unitati axiale cu bloc inclinat si capacitate reglabila. La
aceasta constructie blocul 1 al pistoanelor axiale, impreuna cu discul frontal plan de distributie 7, se pot
bascula in jurul axei 0''0'', determinand prin aceasta o cursa h reglabila si deci o capacitate activa a pompei
in limitele Vp= 0...Vpmax. Orificiile de aspiratie A si de refulare R sunt in acest caz aduse pe axa 0''0'', pentru
simplificarea sistemului de basculare a blocului inclinat.
Blocul pistoanelor axiale 1 este rezemat la blocul basculant 8 pe rulmentii cu ace 9. Pompele si
motoarele cu pistoane axiale se fabrica in tara la I.M.Plopeni in urmatoarele tipodimensiuni utilizate in
actionarea utilajelor de constructii si in actionari de uz general:
- familia BX (pompe si motoare) cu capacitate nereglabila;
- familia BV (pompe si motoare) cu capacitate reglabila (marimea 720 BV prezentata in figura
4), necapsulate, pentru circuit hidraulic deschis, inchis si semideschis;
- familia BZ (pompe si motoare) cu capacitate reglabila, capsulate, pentru circuit deschis, inchis
si semideschis.
De asemenea in ultimii ani au fost asimilate in fabricatie la aceeasi intreprindere familia modernizata
E (EX, EV si EZ) pentru presiuni nominale de 300daN/cm2.
In figura 5 se prezinta constructia unei pompe
(motor) EX, cu capacitate nereglabila, la care se
remarca rezemarea blocului 1 al pistoanelor pe axul
central 8 prin suprimarea rezemarii acestuia pe
rulmentii cu ace.
Presiunea de lucru ridicata pana la 300
daN/cm2, precum si robustetea unitatilor din familia E,
permit utilizarea acestora la puteri mari si regimuri grele
de lucru, frecvent intalnite in actionarea masinilor de
constructii, precum si in tehnica moderna a actionarilor
hidraulice de puteri si presiuni ridicate, de uz general.
3.Aplicatie:Calculul parametrilor hidraulici si
mecanici in functie de dimensiunile geometrice a unei
pompe hidraulice .
- La macheta sectionata din fig. 1 a pompei cu pistoane
axiale cu corp inclinat sa se masoare dimensiunile
geometrice la urmatoarele componente: Figura 5
C3-5
CURS DE
ACTIONARI HIDRAULICE SI PNEUMATICE
z - numarul de pistonase;
d- diametrul pistonaselor;
R - raza de dispunere a pistonaselor;
ã - ungiul dintre pistonase; m - numarul de pistonase aflat in faza de refulare;
á =15+n - unghiul de inclinare a corpului cu pistonase;
ö=5*n [grad] - unghiul initial; np - turatia pompei [rot/min];
ù - viteza unghiulara a pompei[rad/s]; p - presiunea de refulare a pompei;
Se cere:
1) Sa se identifice in tabelul anexat tipul de pompa care a fost sectionat;
2) Sa se calculeze:
- debitul teoretic mediu (Qtmn); - debitul teoretic instantaneu (Qinstn);
- debitul instantaneu maxim (Qinst_maxn); - debitul instantaneu minim (Qinst_minn);
- coeficientul de neuniformitate a debitului ä n; - momentul teoretic instantaneu (Minstn);
- Puterea teoretica instantanee (Minstn); Exemplu numeric:
C3-6
CURS DE
ACTIONARI HIDRAULICE SI PNEUMATICE
Aplicatie : Penru o pompa cu pistonase axiale de debit constant cu corp inclinat se cunosc:
n := 1 , 2 .. 16 rot := 1 rot
np := 1500 ⋅
z := 7 min
p := 107 ⋅Pa
d := 15 ⋅mm grad := deg R := 50 ⋅mm
α n := ( 15 + n) ⋅grad
φ n := 5 ⋅ n⋅grad ω := 2 ⋅π ⋅np
2 2 ⋅π z+ 1
π ⋅d
⋅R⋅sin(α n ) ⋅ z⋅np γ := m :=
Qtmn := z 2
2
m
Qinstn :=
π ⋅d2
4
⋅R⋅ω ⋅sin(α n ) ⋅ ∑ sin φ n + ( k − 1) ⋅γ
k= 1
π ⋅d2
⋅R⋅ω ⋅ sin(α n ) ⋅
1
Qinst_maxn := liter
4 π Qinst_max1 = 51.576
2 ⋅sin min
2⋅z
π ⋅ d2
⋅R⋅ω ⋅sin (α n ) ⋅ ⋅
1 1
Qinst_minn := liter Intre
4 2 π Qinst_min1 = 50.283 bari:
tan min
2⋅z 1 .
Cum
s e
Qinst_maxn − Qinst_minn
δ n := ⋅100 δ 1 = 2.528 clasifi
Qtmn c a
pom
m
Pp_instn :=
π ⋅d2
4
⋅R⋅ω ⋅sin (α n ) ⋅p ⋅ ∑ sin φ n + ( k − 1) ⋅γ
C3-7
k= 1
CURS DE
ACTIONARI HIDRAULICE SI PNEUMATICE
C3-8
CURS DE
ACTIONARI HIDRAULICE SI PNEUMATICE
Figura 2 Figura 3
C4 -1-
CURS DE
ACTIONARI HIDRAULICE SI PNEUMATICE
in figura 2,b, schema unei pompe cu cinci rotoare si angrenare exterioara, la care in
afara avantajelor legate de sporirea debitului si echilibrarii fortelor radiale, se pot realiza si trepte de
presiune, prin inseriere. Este de mentionat faptul ca, la constructiile obisnuite (fig.3), datorita diferentei de
presiune in prezenta careia lucreaza pompa intre refulare si aspiratie, apare, in absenta unor masuri
adecvate, un puternic dezechilibru al fortelor F, rezultanta
actionând pe directia O-O cu sensul de la refulare spre
aspiratie.
Pentru compensarea fortelor F, pe directia diametral
opusa se practica in carcasa pompei fantele E (fig.3), in care
se introduce lichid la presiunea de refulare. Se dezvolta astfel
forta de echilibrare Fe =F, care contribuie la uniformizarea si
respectiv reducerea uzurii premature a lagarelor si statorului.
In figura 4 se prezinta constructia unei pompe cu trei
Figura 4
rotoare cu angrenare exterioara
2.Calculul debitului si gradului de neuniformitate la pompele cu angrenaje. Forma complexa
a conturului "cupelor volumice" - golurile dintre dinti ridica dificultati in determinarea precisa a capacitatii
si debitului pompelor cu roti dintate. Exista in acest sens, un numar relativ mare de metode, unele
aproximative, altele teoretice de calcul.
Metodele teoretice, mai laborioase, conduc la rezultate mai precise, una dintre acestea pornind de
la echivalenta dintre lucrul mecanic consumat la arborele de antrenare si energia imprimata lichidului. Daca
se noteaza: dVp - debitul elementar al pompei; p - presiunea de refulare; dñ - unghiul elementar de rotatie
a arborelui, corespunzator debitului elementar dVp;
M - momentul de rasucire aplicat arborelui pompei, atunci se poate scrie
Md ñ • p d Vp
C4 -2-
CURS DE
ACTIONARI HIDRAULICE SI PNEUMATICE
capacitatii si debitului pompelor cu roti dintate, una dintre cele mai utilizate, fiind cea in care se considera
ca sectiunea dintelui este egala cu sectiunea golului, piciorul dintelui egal cu capul dintelui a=c, iar •=0
(fig.6).
Considerând ca sectiunea Sg =Sd, sectiunea totala a golurilor se
determina in acest caz, ca fiind jumatate din suprafata coroanei circulare
a danturii, adica
Scor ð 2e 2
Stg • • ( D • D i ) • ðm 2 z.
2 8
Capacitatea activa a pompei, pentru o pompa cu doua rotoare, cu z1=z2
va fi: Vp • 2•10• 3 ðm 2 zb;b • ë m unde b este latimea danturii si deci, Figura 6
unde m este modulul danturii, in mm.
Debitul mediu teoretic al pompei in unitatea de timp va fi,
Vp • 2 ð m 3 z ë 10• 3 [ cm 3 /rot •] Vp n • 2•10• 6 ð m 3 z ë n [1/min
unde n este turatia de antrenare a
pompei, in rot/min.
Gradul de neuniformitate al debitului pompelor cu roti dintate se determina pornind de la expresia
generala (3.136), in care se inmulteste si se imparte membrul al doilea cu dt: dV p • b (r e2 • r d2 • x 2 ) dñ dt
dt
sau dVp 2 2
• qinst • b ù ( re •r d • x 2 )
dt
Se observa in relatia de mai sus ca debitul instantaneu maxim se obtine la x=0, debitul instantaneu
minim la x=xmax=l/2, debitul mediu reprezentând semisuma debitelor limita si deci,
2 2 2 2 l2
b ù [( re • rd ) • ( re • rd • )]
q max • q min 4 l2 l2
ä• • ;ä• • ;
q med 2 2 2
2 2 2 2 l 2 2 l 2 2 l
b ù [( re • rd )• ( re • rd • )] 2 (2 re • 2rd • ) 4( re • rd • )
4 4 8
2
ð2 • 2 cos2 á 0
ä •
4 ( z • 2î )2 z• l• 2î • ð2 z 2 • 2 cos2 á 0 l
8 ( z• 2 î )2
Analizând relatiile de mai sus, se constata ca, pentru a obtine o capacitate activa cât mai mare, este
necesara realizarea unor pompe cu modul mare; in dupa inlocuirea marimii l, re si rd se obtine, schimb,
C4 -3-
CURS DE
ACTIONARI HIDRAULICE SI PNEUMATICE
pentru reducerea gradului de neuniformitate, dantura trebuie sa aiba un grad de acoperire • cât mai mic
(z mic) si deplasare de profil î mare ( á 0 mare).
Debitul real al pompelor cu roti dintate este mai mic decât cel teoretic, datorita pierderilor care apar
in procesul de pompare.
Zonele functionale ale pompei in care pot aparea pierderi volumice sunt: conturul exerior al danturii,
flancurile celor doua roti dintate si linia de angrenare.
3.Aplicatie:Calculul parametrilor hidraulici si mecanici in functie de dimensiunile geometrice a unei
pompe hidraulice .
- La macheta sectionata din fig. 1 a pompei cu roti dintate sa se masoare dimensiunile geometrice la
urmatoarele elemente: z, m,
1) Sa se identifice tipul de pompa care a fost sectionat;
2) Sa se calculeze:
- debitul teoretic mediu (Qi); - debitul teoretic aproximativ (Qaproxi);
- coeficientul de neuniformitate a debitului ä n; Puterea teoretica (Pi);
Exemplu numeric:
C4 -4-
CURS DE
ACTIONARI HIDRAULICE SI PNEUMATICE
Se cunosc: i := 1 .. 20 rot := 1
rot
ni := (1000 + 10⋅i) ⋅ z := 9 5 N
min bar := 10 ⋅
ηv := 0.9 2
m
pi := (300 − 10⋅ i) ⋅bar
ηmh := 0.85 ε := 1.5
m := 4⋅mm
α := 20⋅deg ξ := 0.33
b := 16⋅ mm
π ⋅( cos( α ) )
2 2
Qi := 2⋅ π ⋅b ⋅m ⋅ z + 1 − ⋅ni⋅ ηv
2
12
2 Qi⋅pi
Qaprox := 2 ⋅π ⋅b ⋅m ⋅z⋅n⋅ηv Pi :=
ηv⋅ηmh
Intrebari:
1. Cum se clasifica
π ⋅ ε ⋅( cos( α ) )
2 2 2
pompele cu roti
δ i := ⋅100 dintate ?
2
4⋅( z + 2 ⋅ξ ) ⋅ z + 1 + 2 ⋅ξ − π ⋅−1⋅ ε ⋅( cos( α ) ) ⋅
2 2 2 1
2
2. Descrieti
( )
8 ⋅ z + 2⋅ξ structura si
functionarea
pompelor cu roti dintate ?
3. Care sunt ecuatiile de debit, moment si putere in regim stationar la pompe roti dintate ?
C4 -5-
CURS DE
ACTIONARI HIDRAULICE SI PNEUMATICE
C4 -6-
CURS DE
ACTIONARI HIDRAULICE SI PNEUMATICE
C5 -1-
CURS DE
ACTIONARI HIDRAULICE SI PNEUMATICE
Elementul de sesizare a presiunii, prin intermediul caruia se asigura si functia de reglare este frecvent
de forma sferica (figura 3, a), plana, tronconica sau cilindrica (plunjer).
Forma organului de reglare si implicit a scaunului acestuia depinde de rolul functional indeplinit de
supapa, fiind conditionata si de alti factori; astfel in cazul functionarii cu intermitenta indelungata, supapa cu
organ activ plat sau conic (figura 3, b, c) este mai sigura decat cea cu plunjer (figura 3, d), care se poate
bloca in timp prin depuneri asfaltice.
Figura 5
C5 -2-
CURS DE
ACTIONARI HIDRAULICE SI PNEUMATICE
Figura 8
Figura 7
Figura 9
C5 -3-
CURS DE
ACTIONARI HIDRAULICE SI PNEUMATICE
tipodimensionala larga, putand fi clasificate in baza unor criterii mai importante, mentionate in continuare.
Clasificarea supapelor dupa rolul functional indeplinit in sistem:
- Supape pentru controlul sensului de curgere a lichidului (supape de sens si de contrapresiune).
Supapele de sens unic (figura 6) permit circulatia lichidului intr-un singur sens I-E, blocand trecerea acestuia
in sens invers.
Utilizarea acestui tip de supape in sistemele de actionare hidraulica este ilustrata in figura 7, a, b,
c, d, iar semnul conventional corespunzator in figura 6, a.
In figura 7, a, supapa de sens Ss permite circulatia lichidului de la pompa la motor, impiedicand
dezamorsarea instalatiei; in figura 7, b, supapa de sens Ss, asociata in paralel unui drosel reglabil, asigura
reglarea rezistiva a vitezei motorului la parcurgerea ansamblului "drosel de cale" in sensul N1, permitand
ocolirea droselului de catre lichidul de lucru in sensul opus de curgere; in figura 7, c, supapa de sens Ssc
Figura 12
indeplineste rolul de supapa de contrapresiune, contribuind la
imbunatatirea stabilitatii vitezei motorului hidrostatic in raport
Figura 11 cu sarcina rezistenta. Supapele de contrapresiune pot avea o
constructie identica cu cele de sens unic sau, in cazul in care contrapresiunea introdusa trebuie reglata, au
o constructie specifica (figura 8). In acest caz, lichidul din camera de contrapresiune p determina la o
valoare reglabila cu ajutorul arcului 5, deschiderea supapei si parcurgerea acesteia in sensul 1-2; supapa
prezentata permite si inversarea sensului de circulatie, lichidul poate circula si in sensul 2-1.
In figura 7, d, se prezinta un exemplu de utilizare a supapelor de sens Ss pentru asigurarea protectiei
la suprasarcina a trei circuite A, B, C, printr-o singura supapa de siguranta S1.
In domeniul presiunilor inalte se utilizeaza uneori cate doua supape cu bila inseriate, fara arc (figura
8) capabile sa asigure o etansare foarte buna .
Exista de asemenea situatii in care cele doua supape avand o singura bila, fara arc, sunt montate
in opozitie, alcatuind o supapa dubla de sens cu trei cai (figura 6, b si 7, e).
O asemenea supapa permite realizarea unei functii "SAU" adica trecerea debitului Q in conducta
C de alimentare a unui consumator, fie prin distribuitorul D1, fie prin D2, situatie specifica masinilor cu dubla
C5 -4-
CURS DE
ACTIONARI HIDRAULICE SI PNEUMATICE
comanda.
Un rol important in categoria supapelor de sens il indeplinesc in sistemele de actionare hidraulica,
supapele de sens deblocabile (figura 9, 10 si figura 6,c). In acest caz, supapa permite circulatia lichidului
in sensul I-E, deblocandu-se in sensul invers, la aparitia unui impuls de comanda (de deblocare) C, prin
intermediul pistonului 1. La constructia din figura 7, se remarca faptul ca pistonul 1 de deblocare deschide
mai intii un plunjer secundar 3, permitand astfel egalizarea presiunilor pe plunjerul principal 2, si reducerea
in acest mod a presiunii de deblocare.
In figura 9 sunt prezentate doua exemple de utilizare a supapelor de sens deblocabile in alimentarea
motoarelor hidrostatice de actionare a instalatiilor de ridicat. Supapa de sens deblocabila este montata in
acest caz direct pe unul din orificiile motorului, cel care corespunde iesirii lichidului la coborarea
necontrolata sau prabusirea sarcinii G, in cazul spargerii conductelor de alimentare ale motorului, asigurand
protectia la avarie a sistemului, integritatea masinii de ridicat si evitarea unor accidente de munca, care pot
fi deosebit de grave in astfel de situatii limita.
Aplicatie: Pentru supapa cu bila din figura 1 se cere sa se calculeze inaltimea de deschidere hi, suprafata
de deschidere Sh, debitul de trecere prin supapa Qi si timplu de inchidere a supapei t. Se cunosc: Cd-
coeficient de debit; d- diametrul conductei de intrare; R- raza bilei; ñ- densitatea fluidului de lucru; ho-
strangerea initiala; i- numar din condica; P- forta de prestrangere; C1- rigiditatea arcului; ç-
vasco
5 N kg
Cd := 0.71 d := 12 ⋅ mm R := 14 ⋅ mm bar := 10 ⋅
2
ρ := 900 ⋅
3
zitatea
m m cinem
h0 := 25 ⋅ mm i := 0 , 1 .. 16
−3 N − 3 N ⋅s atica;
C1 := .495 ⋅ 10 ⋅ η := 19.65 ⋅ 10 ⋅ ∆ p := 2 ⋅ bar
P := 5 ⋅ h0 ⋅ C1 m 2 Äp-
m −3
ms := 10 ⋅ s cader
2 2
4 ⋅R − d π ⋅d ea de
⋅ d + 4 ⋅ ( h i) − 4 ⋅ R
2 2 2
h i := + 0.1 ⋅ i⋅ mm Sh i :=
2 presiu
4 ⋅ d + 4 ⋅ ( h i)
2 2
ne pe
2 (R + d) R − d supap
Q i := Cd ⋅ Sh i ⋅ ⋅∆p ld := π ⋅ A :=
ρ 2 2 a.
3
η ⋅ ld ⋅ A 1 1
t := ⋅ −
2 ⋅P 2 2
h h0
C5 -5-
CURS DE
ACTIONARI HIDRAULICE SI PNEUMATICE
Intrebari:
1. Cum se clasifica supapele hidraulice si pneumatice?
2. Descrieti structura si functionarea unei supape pilotata ?
3. Care sunt ecuatiile de debit la supapele cu sens unic ?
4. Mentionati si prezentati locul unei supape in circuitele hidraulice ?
C5 -6-
CURS DE
ACTIONARI HIDRAULICE SI PNEUMATICE
Figura 2,a...e,f
C6 -1-
CURS DE
ACTIONARI HIDRAULICE SI PNEUMATICE
C6 -2-
CURS DE
ACTIONARI HIDRAULICE SI PNEUMATICE
1.
Acumulatoarele cu piston sunt robuste sigure in exploatare putand functiona la presiuni mari (peste
300 daN/cm2 ), dar prezinta dezavantajul unor inertii, frecari si uzari mai mari decat acumulatoarele
hidropneumatice cu mambrana. Energia hidrostatica se acumuleaza la o presiune care variaza liniar cu
deplasarea pistonului 1.
Acumulatoarele din categoriile prezente poarta si denumirea de acumulatoare hidromecanice.
Acumulatoare pneumohidraulice fara elemente de separatie intre lichid si gaz (fig.2,d).
Energia hidrostatica este acumulata pe seama energiei pneumatice de deformatie a gazului (azot). Aparatele
de acest tip au avantaj de a elimina inertia elementului de separatie, precum si uzurile. Cu toate acestea, se
folosesc mai rar, datorita pierderii de gaz prin antrenarea acestuia de catre lichid.
Acumulatoare pneumatice cu piston (fig. 2.e). in acest caz, camera de lichid A este separata de
camera de gaz B, prin pistonul 1 ; aceste acumulatoare perzinta in general aceleasi caracteristici ca si cele
cu arc, exceptand faptul ca lucreaza la o presiune care variaza exponentional in timpul ciclului de incarcare-
descarcare.
Acumulatoare hidraulice cu membrana (fig. 2,f). Elementele principale ale acumulatorului sunt
in acest caz, corpul 1, membrana de cauciuc 2, care separa camera de lichid A de camera de gaz B si
supapa de incarcare cu gaz 3. Scaunul metalic 4, vulcanizat in membrana o protejeaza la uzura prin contact
cu corpul 1. Acumulatoarele cu membrana sunt executate ingeneral pentru cantitati mici (aprox. 2 l ) si
presiuni pana la 210 daN/cm2 .
Acumulatoarele hidropneumatice cu burduf (balon) fig.3,g,h,i. Elementele constructive
principale ale acumulatorului sunt (fig.3,g) corpul 1, burduful 2 care separa camera de lichid A de camera
de gaz B, supapa 3 pentru incarcare cu gaz, amortizorul 4, care protejeaza membrana in fazele de
destindere brusca.
Figura 4
C6 -3-
CURS DE
ACTIONARI HIDRAULICE SI PNEUMATICE
Pentru evitarea distorsionarii burdufului in cazul capacitatilor mari si evitarea uzurii rapide, se
utilizeaza in unele situatii trese metalice 1 (fig.3,h), care inpiedica deformarea pe inaltime a cauciucului.
Acumulatoarele hidropneumatice cu burduf se executa
pentru capacitati mijlocii si mari (50 l si mai mult) si
pentru presiuni care ating frecvent 320 daN/cm2 si mai
mult.
In prezent, cel mai frecvent utilizate
acumulatoare sunt cele hidropneumatice cu membrana
si burduf. Acesta au avantajul unor insertii minime si
respectiv a unor frecvente proprii ridicate, fiind suficient
de sigure in exploatare.
Acumulatoarele hidropneumatice ridica
deasemenea probleme speciale de protectia muncii,
fiind recipienti aflati la o inalta presiune. Corpul de otel
1 trebuie sa reziste in conditii de siguranta presiunilor
interioare mari. Incarcarea cu gaz inet (azot) confera
deasemenea conditii de siguranta maxime, mai ales
acmulatoarelor fara element de separare (fig.2,d), unde
frecventele volatile ale uleiului mineral ar putea produce
autoaprinderi Diesel, in prezenta oxigenului din aer. Evident, se interzice categoric incarcarea
acumulatoarelor hidropneumatice cu oxigen.
C6 -4-
CURS DE
ACTIONARI HIDRAULICE SI PNEUMATICE
unde pmax , pmin - presiunile de capat ale semiciclului; D -diametrul pistonului; h -cursa pistonului
corespunzatoare domeniului de presiune p min -pmax .
Volumul util de lichid refulat de acumulator la un ciclu va fi:
2
ðD 2 1
Vu • (pmax• pmin ) [cm 3 ]
4 K
Acumulatoare hidropneumatice. Presiunea de lucru a acumulatorului hidropneumatic prezinta o
C6 -5-
CURS DE
ACTIONARI HIDRAULICE SI PNEUMATICE
1 1 1
n n P1 n
p I Vt• Pmin (V t• V) V• Vt 1•
Pmin
Relatia permite calculul volumului util de lichid, Vu ,cedat de acumulatorul care are un volum total
Vt, incarcat la presiunea initiala pi, in intervalul caderiide presiune pmax - pm i n. In cazul in care ciclul se
desfasoara cu o viteza medie, care permite si un oarecare schimb de caldura, se admite dupa cum s-a mai
mentionat transformarea politropica, cu exponentul n=1,3.
In cazul ciclurilor rapide de incarcare descarcare, fara schimb de caldura, se admite o transformare
adiabatica a azotului din acumulator, pentru care n=÷=1,4.
La cicluri legate de incarcare -descarcare ale acumulatorului, cu schimb de caldura intre azot si
mediul ambiant, se admite transformarea izoterma, cu n=1.
In cazul proceselor de stocare a energiei in acumulator pe timp mai indelungat, are loc o
1
•
transformare izocora a gazului cu n• • , p V• V• ct., care conduce la variatia presiunii la volum constant,
prin variatia temperaturii acestuia.
Pentru cresterea duratei de viata a membranei de cauciuc, se recomanda ca acumulatotul sa nu se
descarce complet adica, pmin/pi=1,1; de asemenea din aceleasi motive exista urmatoarele rapoarte de
presiuni recomandate:
C6 -6-
CURS DE
ACTIONARI HIDRAULICE SI PNEUMATICE
pmax pmax
• 3...4sau • 3,3...4,4.
pmin pi
Daca se admite in plus ca presiunea de lucru a motorului pe care debiteaza acumulatorul este pmin= ct,
atunci caderea de presiune de debitare a acumulatorului prin suma caderilor de presiune liniare si locale
dintre acestea si motor va fi :Äpmed =pmed -pmin , adica Äpmed =(pmax -pmin )/2. In acest caz, timpul de
debitare al acumulatorului va fi:
Vu Vu
tu • •
Q 2Äpmed
ðd 2
4 1
ñ(• î• • ë )
d
C6 -7-
CURS DE
ACTIONARI HIDRAULICE SI PNEUMATICE
ACUMULATOARE HIDRAULICE
Dc := 10 ⋅mm Da := 140 ⋅ mm i := 1 , 2 .. 20 daN := 10 ⋅ N
Lc := 2 ⋅m dp := 12 ⋅ mm µ := 0.3 daN
bar := 1 ⋅
hp := 62 ⋅ mm 2
pmed := 40 ⋅ bar k := 0.02 cm
χ := 1.401 csi := 2.5 + 0.1 ⋅ i
pp := 30 ⋅ bar
m daN
vl := 12 ⋅ σa i := ( 1500 − 20 ⋅ i) ⋅
pmini := (27 − i) ⋅ bar s 2
cm
kg 7 N
δ := 4 ⋅ mm ml := 0.7 ⋅kg ρ := 850 ⋅ Eu := 1.7 ⋅10 ⋅
3 2
m m
2
4 ⋅ δ +
Da Intrebari:
σa i⋅ (α − 1)
2 1 1. Cum se
α := pmaxi := ⋅
Da
2 ( )
α ⋅ 1 + µ + 1 − 2 ⋅µ csi clasifica
a)
acumulatoarele
pmaxi − pmini 2 hidraqulice?
π ⋅ dp k ⋅qn
xi := ⋅ 100 qn := ⋅ hp Voa i := 2. Descrieti
pmed 4 100 0.714 structura si
0.695 ⋅ 1 −
100 + xi functionarea
b) u n u i
2 χ
0.4 ⋅ ml⋅ vl pp acumulator
Vos i := ⋅ 1
χ −1 pmini vai := hidraulic ?
χ
ρ ⋅
1
+
Dc 3. Care sunt
pmaxi
2 ⋅ pp ⋅ − 0.1
Lc Eu σai ⋅ δ
tui := 2 ⋅
pp vai
C6 -8-
CURS DE
ACTIONARI HIDRAULICE SI PNEUMATICE
C6 -9-
CURS DE
ACTIONARI HIDRAULICE SI PNEUMATICE
In cazul general, sistemele de actionare hidrostatica functioneaza in circuit hidraulic deschis, lichidul
de lucru fiind preluat de catre pompa din rezervor, in care se reintoarce dupa ce a cedat energia
hidrostatica motorului(circuitul pompa-motor este
"deschis " pe rezervor).
Exista insa, asa dupa cum se va arata la
cap.4 si sisteme de actionare in circuit hidraulic
semideschis si inchis; in ultimul caz, pompa principala
si motorul sunt legate in circuit inchis, existand si in
acest caz un rezervor pentru compensarea cu ajutorul
unei pompe auxiliare a pierderilor interne ale
circuitului inchis.
Functiunile mai importante pe care le
indeplinesc rezervoarele hidrostatice sunt:
• -stocarea lichidului de lucru necesar
sistemului, avand in vedere fluctuatiile debituluiFigura 1
necesar;
• -asigurarea evecuarii celei mai mari parti din caldura degajata in sistem-consecinta a pierderilor
energetice-in mediul ambiant, pentru mentinerea temperaturii (vascozitatii) lichidului in limitele admise
(functiunea de schimbator de caldura);
• -separarea prin decantare a unor impuritati mecanice (filtru decantor);
• -eliminarea aerului antrenat de catre lichidul de lucru, pentru asigurarea unui modul de elasticitate
al acestuia cat mai ridicat si a performantelor dinamice de lucru ale sistemului.
Rezervoarele hidrostatice se executa intr-o mare varietate constructiva, putand fi totusi impartite in doua
mari categorii:
• -rezervoare libere (deschise), in care lichidul se afla la presiune atmosferica;
• -rezervoare presurizate, in care lichidul de lucru de afla la o presiune ceva mai mare decat cea
atmosferica; persurizarea rezervorului se face in
vederea imbunatatirii conditiilor de aspiratie ale
pompei si evitarea cavitatiei , evitarea patrunderii din
exterior a impuritatilor mecanice, asigurarea
functionarii rezervorului si a sistemului de actionare in
conditii de vibratii, socuri, imponderabilitate (ultimul
caz specific rezervoarelor "de forta", fig.2,c,d,).
Forma rezervorului poate fi adaptata conditiilor de Figura 2,a,b
C7 -1-
CURS DE
ACTIONARI HIDRAULICE SI PNEUMATICE
C7 -2-
CURS DE
ACTIONARI HIDRAULICE SI PNEUMATICE
unde se noteaza: c,c1-caldurile specifice ale lichidului de lucru si metalului, in kcal/daN.0C; G,G1-greutatile
lichidului si metalului, in daN; k-coeficientul de shimb de caldura dintre rezervor si aer, in kcal/m2.h.0C; A-
suprafata laterala totala a rezervorului.
Ecuatia (2) se poate rescrie sub forma,
dT
( c G• c1 g1 ) • k A T • N c • k A T0 ., (3)
dt
si dupa inlocuire,
kA
• t
Nc c G• c1 G1
T • 1• e • • Tc . (6)
kA
Rescriind relatia(4)sub forma,
Nc
T • 1 • eât • T c .,
kA
C7 -3-
CURS DE
ACTIONARI HIDRAULICE SI PNEUMATICE
Relatia (11) permite determinarea volumului rezervorului hidrostatic, dar deoarece neglijeaza schimbul
de caldura efectuat de conducte, pompe, motoare si aparataj, conduce in general la volume mari de lichid.
Intrucat un calcul detaliat de bilant termic este laborios, se pot utiliza in acelasi scop si relatii practice, spre
exemplu de forma,
N c • Ä Qrr • 860 A k T (12)
unde se noteazaÄQr -cantitatea de caldura totala schimbata de rezervor in unitatea de timp; A- suprafata
laterala totala a rezervorului, in m2; T- diferenta de temperatura dintre lichidul din rezervor si mediul ambiant
0
C; k- are urmatoarele valori,in W/h.m2.grd.C:
k=15...20, pentru amplasarea rezervorului in aer liber, cu deplasarea aerului;
k=10, pentru amplasari in hale industriale normale, cu circulatia aerului pe toate directiile;
k=5, pentru amplasarea rezervorului in incinte inchise,aglomerate si cu aerisire slaba.
Relatiile (11) si (12) permit determinarea rapida a suprafetei laterale A si a volumului rezervorului.
C7 -4-
CURS DE
ACTIONARI HIDRAULICE SI PNEUMATICE
C7 -5-
CURS DE
ACTIONARI HIDRAULICE SI PNEUMATICE
Intrebari:
1. Cum se clasifica rezervoarele hidraulice?
2. Descrieti structura si functionarea unui rezervor hidraulic ?
3. Care sunt functiile unui rezervor hidraulic ?
4. Mentionati si prezentati locul unei rezervor in circuitele hidraulice ?
5. Prezentati aplicatiile rezervorului hidraulic la automobile ?
C7 -6-
CURS DE
ACTIONARI HIDRAULICE SI PNEUMATICE
C8 -1-
CURS DE
ACTIONARI HIDRAULICE SI PNEUMATICE
C8 -2-
CURS DE
ACTIONARI HIDRAULICE SI PNEUMATICE
Figura 5
Figura 6,c,d
C8 -3-
CURS DE
ACTIONARI HIDRAULICE SI PNEUMATICE
C8 -4-
CURS DE
ACTIONARI HIDRAULICE SI PNEUMATICE
C8 -5-
CURS DE
ACTIONARI HIDRAULICE SI PNEUMATICE
Äp • R•Q 2 .
6 28 5 59 67 77 84 92 10
14 162 176
A 7
E
r
D
D
B
Qc O
Figura 12
sx s
s
103 117 135
pp, Qp
po
Figura 11
25 491 88
C8 -6-
CURS DE
ACTIONARI HIDRAULICE SI PNEUMATICE
debitele nominale admise. Datorita acestui fapt este recomandabil ca la alegerea unui distribuitor discret
cu sertar, debitul de comanda care il tranziteaza sa nu conduca la caderi de presiune Äp mai mari de
2,5...3 daN/cm2, adica Q• Qnom .
In tabelul 1 sunt prezentate din acest punct de vedere, debitele maxime admisibile recomandate in
functionarea distribuitoarelor discrete cu sertar.
Problema distribuitor. Un distribuitor 3/2 cu acoperire negativa actioneaza un cilindru hidraulic de
diametru D=5 cm (figura 11). Comanda cilindrului hidraulic se face prin deplasarea sx de la valoarea
minima la valoarea maxima s=0 ... 5 mm. Presiunea pompei pp=150 bar, po=12 bar. Sa se determine:
1) Dependenta dintre pc si sx cand cilindrul hidraulic este blocat;
2) Variatia de viteza a cilindrului hidraulic in functie de sx. Se dau: ñ=950 kg/m3, cd=0,62; cdo=0,61.
Rezolvare: Daca cilindrul hidraulic este blocat Qc=0 si rezulta presiunea pc(sx):
Qp = Qo (1)
2 2
cd ⋅ Sp( sx)
ρ
( pp − pc) = cdo ⋅ Spo( sx )
ρ
( pc − po ) (2)
Sp2 ( sx ) pp + Spo 2 ( sx ) po
pc( sx ) = (3)
Sp2 ( sx ) + Spo 2 ( sx )
Pentru calculu sectiunilor Sp(sx) si Spo(sx) se utilizeaza desenul din figura 12 unde:
Sp(sx) - este aria ABCD;
Spo(sx) - este aria cercului de raza r din care se scade ADCE;
πϕ
lc = r - lungimea cercului ABC;
180
a = 2 2r rx − x 2 - lungimea coardei AC;
r − sx
ϕ = 2 ar cos - unghiul arcului la centru;
r
r ( lc − a ) + a ⋅ sx
Sp( sx ) = π r 2 − (7)
2
C8 -7-
CURS DE
ACTIONARI HIDRAULICE SI PNEUMATICE
unde,
5
de unde viteza
bar := 10 ⋅Pa i := 0 , 1 .. 50 motorului
D := 0.05 ⋅m
MPa := 10 ⋅Pa
6 hidraulic:
s := 5 ⋅ mm s
4 r :=
i vc( sx ) = 2 ( Qp m − Qo) 2 (11)
sxi := ⋅mm πvpD:=
10 0.1 ⋅ cd := 0.62
s
pp := 15 ⋅MPa
ρ := 850 ⋅
kg cdo := 0.61
p0 := 1.2 ⋅MPa 3
m
r − sxi φ i⋅π
φ i := 2 ⋅acos lai := ⋅r a i := 2 ⋅ ( 2 ⋅r⋅sxi) − ( sxi) 2
r π
2 2
Qpi := cd ⋅Spi⋅ ⋅( pp − psxi) Qp0 i := cdo ⋅Spo i⋅ ⋅( psxi − p0)
ρ ρ
4
vci := ⋅( Qpi − Qp0i)
2
π ⋅D
C8 -8-
CURS DE
ACTIONARI HIDRAULICE SI PNEUMATICE
Intrebari:
1. Cum se simbolizeaza si se clasifica distribuitoarele hidraulice?
2. Descrieti structura si functionarea unui distribuitor hidraulic ?
3. Care sunt functiile unui distribuitor hidraulic ?
4. Mentionati si prezentati locul unei distribuitor in circuitele hidraulice ?
5. Prezentati aplicatiile distribuitoarele hidraulice la automobile ?
C8 -9-
CURS DE
ACTIONARI HIDRAULICE SI PNEUMATICE
Figura 1
Privite din punct de vedere energetic,
acestea transforma energia hidrostatica Qxp,
primita de la pompa de alimentare, in energie
mecanica Fxv dezvoltata la tija pentru actionarea
masinii de lucru, putand fi considerate ca si
motoarele hidrostatice rotative cvadripoli. Se
pot clasifica dupa criterii constructiv-functionale,
in:
- motoare hidrostatice liniare cu actiune simpla
(fig.1,a) sau dubla (fig.1,b);
- motoare hidrostatice liniare cu tija bilaterala
(fig.1,c) sau unilaterala (fig.1,a,b);
- motoare hidrostatice diferentiale S1 • S2
(fig.1,b) sau nediferentiale (fig.1,c);
- motoare cu piston sau cu plonjor (fig.1,d);
-motoare monocilindru sau policilindru
(telescopice).
Deplasarea organului activ se poate face
Figura 2
in doua moduri: cilindrul fix la batiul masinii si
pistonul mobil, impreuna cu sarcina sau pistonul si tija fixate la batiu si cilindrul mobil impreuna cu sarcina.
C9 -1-
CURS DE
ACTIONARI HIDRAULICE SI PNEUMATICE
In figura 2, sunt prezentate sectiuni prin cilindri hidraulici tipizati , iar in tabelul 1 principalele
caracteristici constructiv-functionale ale acestora. Se observa in aceasta figura, solutiile care se pot adopta
pentru etansarea celor doua camere de lucru ale motorului la nivelul pistonului, precum si la nivelul tijei,
unde se monteaza o garnitura "razuitor" 5, pentru curatirea tijei de impuritati mecanice la cursa de intrare,
urmata de garnitura V de etansare propriu-zisa.
In general, motoarele liniare se instaleaza pe masina cu obligativitatea de a se evita solicitarea
acestora la momente incovoietoare, pentru asigurarea unor conditii corespunzatoare de lucru sistemelor de
etansare a acestora; in acest scop articulatiile de capat (ochiul si capul basculant) sunt prevazute cu cuzineti
sferici. In cazul motoarelor hidrostatice liniare care lucreaza cu regimuri grele de solicitare, se prevad
dispozitive de franare la cap de cursa (fig.3).
Cilindri hidraulici tipizati -parametrii principali Tabelul 1
Diametrul Dimensiuni cursa Forta la tija [daN]
cmax
pi tija D1 d1 d2 H M1 M2 R1 R2 mm La cursa de La cursa de
s- d m m mm m mm mm intrare iesire
ton m m m
C9 -2-
CURS DE
ACTIONARI HIDRAULICE SI PNEUMATICE
C9 -3-
CURS DE
ACTIONARI HIDRAULICE SI PNEUMATICE
Figura 3
Figura 5,b
Figura 4,a
C9 -4- Figura 4,b
CURS DE
ACTIONARI HIDRAULICE SI PNEUMATICE
C9 -5-
CURS DE
ACTIONARI HIDRAULICE SI PNEUMATICE
unde, Vm=S1 c/c este capacitatea motorului liniar;in cm3/cm; v-reprezinta viteza la tija in regim permanent,
in cm/s; ç v este randamentul volumic al motorului (0,97...0,99).
Pentru determinarea presiunii de lucru a motorului liniar in regim permanent, se scrie ecuatia de
echilibru a fortelor care actioneaza asupra ansamblului piston-tja:
F • Fu • Fcp • Fft [daN] (2)
in care: Fu este forta rezistenta utila la tija, necesara mecanismului actionat; Fcp este forta de
contrapresiune, determinata de contrapresiunea p2, necesara invingerii rezistentelor liniare si locale pe
circuitul 2 (de retur la rezervor);
m m
Fcp • S2 p2 • S2 • Äp i • • ÄpL ; (3)
1 1
Ffp este forta de frecare dezvoltata de elementele de etansare ale pistonului, calculata
C9 -6-
CURS DE
ACTIONARI HIDRAULICE SI PNEUMATICE
E ( f/D)
unde: p s• [daN/mm 2 ] este apasarea elastica a segmentului; E=2.104 [daN/mm2],
D
7,08 ( • 1)3
h
pentru forta; i este numarul de segmenti; p este presiunea din camera de lucru a cilindrului; µ• 0,07...0,15
este coeficientul de frecare de alunecare.
- la etansare cu mansete din material plastic sau cauciuc:
Ffp • ð Dlp µ [daN] (4')
unde D este diametrul alezajului; l este latimea garniturii; p este presiunea in camera activa a
cilindrului; µ• 0,08 este coeficientul de frecare de alunecare;
Fft este forta de frecare in sistemul de etansare al tijei (presetupa);
F ft • ð d lµ1 [daN] (5)
unde d este diametrul tijei; l este latimea presetupei l=(0,8...1,2)d; µ• 2,0...2,2[daN/cm 2 ] este apasarea
specifica a presetupei asupra tijei, in daN/cm2.
Notand in relatia (2) Fut = Fu+Ffp+Fft, F=p1S1 si Fcp=p2S2, se poate scrie,
1
p1 • (F uf • p2 S2 ) [daN/cm 2 ] (6)
S1
relatie care permite calculul presiunii de alimentare a motorului hidrostatic liniar in regim permanent, daca
se considera randamentul hidraulic al acestuia ç h • 1 .
Functionarea motoarelor hidrostatice liniare in regim tranzitoriu; modelul dinamic al motorului liniar.
Regimul dinamic al motoarelor hidrostatice liniare apare la trecerea de la un regim stationar la altul, cand
variatiile de presiune determina aparitia acceleratiilor si a fortelor inertiale.
Calculul de rezistenta al motoarelor hidrostatice liniare .In calculul de rezistenta al motoarelor
hidrostatice liniare, unul dintre principalele criterii care trebuie avute in vedere, este economicitatea solutiilor
si economia de metal. Pentru constructii uzuale, cilindrii hidraulici se construiesc cu pereti din otel sau din
aliaje de aluminiu, ultima varianta fiind frecvent utilizata in constructii aerospatiale, sau in cazul in care masina
sau agregatul prezinta restrictii severe in privinta greutatii.
In acest sens, se prezinta variatia greutatii cilindrilor hidraulici, raportata la unitatea de lungime a
cursei, in functie de diametru si presiunea de lucru (fig.10), pentru constructii din otel sau aliaje de aluminiu.
Se vede ca pentru presiuni de lucru p > 280 daN/cm2 si alezaje D > 125 mm, nu se mai justifica din punct
de vedere al greutatii, adoptarea constructiilor de aluminiu.
Pentru efectuarea calculului de rezistenta al cilindrilor hidraulici, trebuie avute in vedere solicitarile
C9 -7-
CURS DE
ACTIONARI HIDRAULICE SI PNEUMATICE
principale care apar in timpul procesului de lucru:- solicitarile date de presiunile interioare; - sarcinile
exterioare aplicate cilindrului.
In actionarea masinilor de constructii si a utilajului mobil in general, cilindrii hidraulici se
dimensioneaza ca tuburi cu pereti subtiri, De/D• 1,2 ; in acest caz, relatia de dimensionare a grosimii
peretelui cilindrului este,
pD
ä min • • cmin mm, (7)
230 ó a • p
in care, p este presiunea interioara de lucru, in daN/cm2; D este diametrul interior al cilindrului, in mm;
ó a este efortul unitar normal admisibil, in daN/mm2; cmin este coeficient de majorare a grosimii peretelui
care tine seama de abaterea dimensionala corespunzatoare clasei de precizie in care se executa cilindrul
hidraulic, cu valorile urmatoare:
C9 -8-
CURS DE
ACTIONARI HIDRAULICE SI PNEUMATICE
pierde in anumite conditii stabilitatea (fig.13,a). La pierderea stabilitatii prin flambaj, deformatiile care apar
pot scoate cilindrul din functiune, prin deteriorari mecanice sau ale etansarilor.
Pentru evitarea flambajului cilindrului hidraulic supus la solicitari externe de compresiune, se
determina forta admisibila de exploatare, cu asigurarea conditiei de stabilitate, dupa relatia,
unde: - k=1,15 este un coeficient care tine seama de posibilitatea cresterii presiunii;
Fcr
Fe • [daN] (9)
k ny
L L E
• ( ) min • ð ,
i i óe
C9 -9-
CURS DE
ACTIONARI HIDRAULICE SI PNEUMATICE
C9 -10-
CURS DE
ACTIONARI HIDRAULICE SI PNEUMATICE
C9 -11-
CURS DE
ACTIONARI HIDRAULICE SI PNEUMATICE
Aplicatie. Se dau dimensiunile geometrice la un cilidru hidraulic cu tija unilaterala: Dc, ä- diametrul
si grosimea cilindrului; dtij, ltij-diametru si lungimea tijei; kä- coeficient care supradimensioneaza grosimea
cilindrului; óa, ñotel, Eotel - rezistenta admisibila, densitatea, modulul de elasticitate al otelului; çmh1,
çmh2, çv- randamentul mecanic hidraulic si volumic al cilindrului hidraulic; dcon, vcon- diametrul si viteza
CU TIJA UNILATERALA
i := 0 .. 20
5 N
Dc i := (100 + 5 ⋅ i) ⋅ mm η mh1 := 0.97 lp := 60 ⋅mm bar := 10 ⋅
2
4 m
dtij i := (70 + i) ⋅ mm ηmh2 := 0.96 ma := 10 ⋅ kg
daN := 10 ⋅ N
ltij := 2326 ⋅ mm dcon := 42 ⋅ mm η v := 0.97
8 m kg
σ a := 5 ⋅ 10 ⋅ Pa vcon := 3 ⋅ µ 1 := 0.07 ρ otel := 850 ⋅
s 3
δ i := 2 +
i m
⋅ mm pe := 4 ⋅ bar bp := 3 ⋅ mm
10 7
kδ := 1.5 ⋅ mm psup := 10 ⋅ bar lfr := 20 ⋅mm Eotel := 2.1 ⋅10 ⋅ Pa
se calculeaza presiunea maxima
2 ⋅ σa pmax i
pmaxi := ⋅ (δ i − kδ ) pef i :=
Dc i 1.25
-forta rezultanta va fi :
π ⋅ ( Dc i) − ( dtij i) π ⋅ ( Dc i)
2 2 2
F1rez i := ⋅ ( 1.8 ⋅ pef i + psup ) ⋅η mh1 − ⋅ pe ⋅ η mh2
4 4
π ⋅ ( Dc i) π ⋅ ( Dc i) − ( dtij i)
2 2 2
F2rez i := ⋅ ( 1.8 ⋅ pef i + psup ) ⋅ η mh1 − ⋅ pe ⋅ η mh2
4 4
π ⋅( dtij i) π ⋅ ( Dc i)
2 2
mti := ρ otel ⋅ ⋅ ltij mpi := ρotel ⋅ ⋅ lp
4 4
C9 -12-
CURS DE
ACTIONARI HIDRAULICE SI PNEUMATICE
fluidului pe conducta; pe- presiunea pe conducta de retur; ps- suprapresiunea de reglaj a supapei; ma-
masa actionata; lp- lungimea pistonului; bp, µ1- latimea respectiv coeficientul de frecare din manseta; lfr-
spatiul de franare. Se cere sa se calculeze forta capabila a cilindrului la tragere si respectiv la impingere si
sa se verifice la flambaj.
π ⋅(dtij i)
4
lf
Imini := lf := 0.707 ⋅ltij λ i :=
64 4 ⋅Imini
π ⋅( dtij i)
2
daca λ > 105 pentru OL37 se aplica formula lui Euler
2
π ⋅Eotel⋅Imini
Fcrti :=
2
lf
daca λ < 105 pentru OL37 se aplica formula lui Tetmajer - Iasinski
daN daN
σef2i := 3040 ⋅ − 11.2 ⋅λ i ⋅
2 2
cm cm
σef2i
csigi :=
σef1i
C9 -13-
CURS DE
ACTIONARI HIDRAULICE SI PNEUMATICE
Intrebari:
1. Cum se clasifica motoarele hidraulice liniare ?
2. Descrieti structura si functionarea motoarele hidraulice liniare ?
3. Prezentati algoritmul de calcul la rezistenta al motoarele hidraulice liniare ?
3. Mentionati si prezentati locul unui motor hidraulic liniar in circuitele hidraulice ?
C9 -14-
CUSR DE
ACTIONARI HIDRAULICE SI PNEUMATICE
C10 -1-
CUSR DE
ACTIONARI HIDRAULICE SI PNEUMATICE
Figura 2 Figura 2
sistemului, sau prin degradarea chimica a uleiului in contact cu oxigenul, apa,
particulele solide in suspensie si favorizata de conditiile de temperatura si presiune, au ca principale efecte
accelerarea proceselor de uzura sau blocarea si scoaterea din functiune a unor elemente componente si
prin aceasta a intregului sistem de actionare.
Aprecierea gradului de poluare a mediului hidraulic se face de regula dupa numarul si dimensiunea
particulelor continute in 100 cm3 lichid, existand in acest sens conform unor norme conventionale 7 clase
(tabelul 1).
0 1 2 3 4 5 6
Peste 100 1 3 5 11 21 41 92
C10 -2-
CUSR DE
ACTIONARI HIDRAULICE SI PNEUMATICE
Nr.par- % Nr.par- %
ticole ticole
C10 -3-
CUSR DE
ACTIONARI HIDRAULICE SI PNEUMATICE
Figura 3
Figura 4,b Figura 4,a
este si semnalizata electric.
La sistemele hidraulice de reglare automata, care utilizeaza elemente cu comanda proportionala, in a
caror constructie intra potentiometre hidraulice cu orificii de restrictie, cum sunt de exemplu servovalvele
electrohidraulice, se utilizeaza in unele situatii si filtre din straturi suprapuse din plasa de sarma sau din
bobine de sarma care are diametre de ordinul 0,03...0,05 mm si asigura o finete de filtrare de pana la 3...10
µm. Aceste constructii sunt mai sigure decat filtrele sinterizate sau textile care prin desprinderi de granule
sau fibre pot obtura orificiile fixe sau reglabile ale servovalvei, scotand-o astfel din functiune.
In figura 4 se prezinta fotografia facuta la microscop in laboratoare, a unor astfel de elemente
filtrante.
Se observa modul de obturare a unor capilare in timpul exploatarii filtrului pe servovalva.
C10 -4-
CUSR DE
ACTIONARI HIDRAULICE SI PNEUMATICE
Elementele filtrante, dupa imbacsire pot fi refolosite dupa o curatire prin spalare cu jet de petrol care circula
in sens invers fata de lichidul de lucru si suflare cu aer.
• In functie de natura sistemului de actionare hidrostatica si de necesitatile de filtrare impuse de
catre fabricantii echipamentelor si aparatelor componente, sunt practicate frecvent urmatoarele pozitii de
instalare in circuit a filtrului:
• filtrul pe circuitul de aspiratie a pompei
de joasa presiune(fig.5,a) se utilizeaza in acest caz
filtre sorb cu sita metalica, cu finete de filtrare de
100...200µm, pentru protejarea pompei de
impuritati mari; filtrul-sorb nu trebuie sa introduca
o cadere de presiune mare pentru a proteja pompa
de cavitatie.
• filtrul pe conducta de refulare a pompei
de inalta presiune(fig.5,b)-un astfel de montaj este
impus de aparatele hidrostatice amplasate intre
pompa si motor, care reclama o finete ridicata de
filtrare, de 2...10µm ,cum sunt aparatele de precizie
,servoelementele, servovalvele, etc.; in acest caz Figura 5
filtrul trebuie sa poata suporta presiunile ridicate ale
sistemului, fiind utilizate de obicei, cele cu lamele
metalice sinterizate si din sarma fina bobinata;
• filtrul pe conducta de retur la rezervor
(fig.5,c,d)-fara sau cu filtrarea si a lichidului care
deverseaza prin supapa S s; este una dintre cele mai
utilizate solutii, asigurand o finete de filtrare de
10...40 µm, de regula cu filtre de carton, prevazute
uneori si cu element de retinere magnetica; in
varianta din figura 5,d filtrul este prevazut si cu o Figura 6
supapa de ocolire So in caz de colmatare, situatie
semnalizata electric de avertizorul A.In functie de necesitati, se pot utiliza si combinatii de instalare a mai
multor filtre in circuit, cu respectarea principiilor enuntate mai sus, pentru fiecare varianta in parte.
Parametri caracteristici ai filtrelor. De regula filtrele hidraulice sunt executate de producatori
specializati, care pun la dispozitie principale caracteristici ale acestora, determinte de regula pe cale
expermentala si anume:
• finetea de filtrare ö[µm] exprima dimensiunea maxima a particulelor care pot trece prin filtru,
in proportie mai mare de 90...95% fata de total particulelor ;
• debitul nominal Qnom[cm3/s] exprima debitul de lichid care poate trece prin filtru la cadere de
presiune nominala si inbacsire nula ;
• deschidea nominala DN[mm] reprezinta diametrul interior al orificiilor intrare - iesire si este
C10 -5-
CUSR DE
ACTIONARI HIDRAULICE SI PNEUMATICE
128 í ñ L Qnom
Äp • .
ð n D4 S
Evident aplicarea relatiei este foarte laborioasa si poate conduce la abateri importante, asa incat este
preferabila utilizare caracteristicilor expermentale (figura 6) Äp=f(Q), pentru o anumita finte de filtrare;
• cdaderea de presiune maxima pe filtru Äpmax[daN/cm2] exprima caderea de presiune la
traverserea filtrului aflat la gradul de inbacsire maxim admis de catre Qnom, dupa un timp h[ore], cand este
necesara curatirea sau inlocuirea acestuia.
Alti parametri mentionati in literatura si de catre executanti sunt : suprafata de filtrare, gradul de
filtrare, capacitatea de retinere.
In functie de aceste caracteristici si de necesitatile impuse de sistemul de actionare, se alege un filtru
corespunzator.
Aplicatie filtru. Sa se dimensioneze sorbul unei pompe montate deasupra nivelului lichidului dintr-un
rezervor nepresurizat la inaltimea h=0,7+i/10m, Se dau:Q –debitul pompei; ñ-greutatea specifica a uleiului;
Äpa-pierderea de presiune in conducta de aspiratie; í - vasscozitatea cinematica a uleiului . Sita din care
se executa sorbul are urmatoarele caracteristici: ; q=0,100 l/min/cm2 – debitul specific pe unitatea de
suprafata a sitei la Äpc si í c. Suma pierderilor de presiune pe aspiratia pompei nu trebuie sa depaseasca
ÓÄp.
Solutie:
C10 -6-
CUSR DE
ACTIONARI HIDRAULICE SI PNEUMATICE
Intrebari:
1. Cum se clasifica filtrele hidraulice?
2. Descrieti structura si functionarea unui filtru hidraulic ?
3. Care sunt functiile unui filtru hidraulic ?
4. Mentionati si prezentati locul unei filtru in circuitele hidraulice ?
5 .
Preze
i
n t a t i i := 0 , 1 .. 20 hi := 0.7 + ⋅m 5 N
10 bar := 10
aplica 2
t i i l e Q := 75 ⋅ liter m
2
filtrul min
ν r := 36⋅10 ⋅
−6 m ∆pa := 0.15 ⋅bar
u i
s
hidra liter ∆pc := 0.07 ⋅bar
ulic la
q := 0.1⋅ 2
2 − m
auto min⋅cm ν c := 60 ⋅10 ⋅
6
s Σ∆pa := 0.5⋅bar
mobil kg
e? ρ := 850⋅
3
m
ν r ∆pa Qc
∆pr := Σ∆pa − ∆pc − ρ ⋅g⋅h Qc := Q ⋅ ⋅ Ssita :=
νc ∆pr q
C10 -7-
CUSR DE
ACTIONARI HIDRAULICE SI PNEUMATICE
C10 -8-
BIBLIOGRAFIE
[1]. BASTA T.M. Transmisiile hidraulice de urmarire ale masinilor.Bucuresti. Ed.Tehnica 1961
[2]. CRISTEA V. s.a. Etansari , Ed. tehnica , Bucuresti , 1973 .
[3]. D.Nicolae,R.Lungu - Masurarea parametrilor fluidelor- echipamente
si sisteme Ed.scrisul Romanesc 1985
[4]. ERMAKOV V.V. Bazele calcului ac•ionarilor hidraulice. I.D.T. 1962
[5]. E. GILLE, M. PELLEGRIN - Elementele sistemelelor de
ac•ionare hidraulica -Ed. tehnica, Bucuresti, 1966.
[6]. E.E. Lewis , H Stern Sisteme automate hidraulice Ed. tehnica 1968
[7]. FLOREA S., DUMITRACHE I. Elemente de executie hidraulice si pneumatice.
Ed.Didactica 1967
[8]. FLOREA S.,CATANA Echipamente de automatizare pneumatice si hidraulice.
I.P.B./1977
[9]. FL. IONESCU, CATRINA D., AL.DORIN Mecanica fluidelor si acsionari
hidraulice si pneumatice. Ed. D. P. Bucuresti , 1980
[10] I.M.KRASSOV - Elementele sistemelor de reglare automata hidraulice -
Ed. tehnica Bucuresti, 1965.
[11]. L . Deacu , s.a Tehnica hidraulicii proporsionale Ed. Dacia 1989
[12]. MAZILU I. MARIN V. Sisteme hidraulice de reglare automata.
Ed.Academiei 1981
[13]. MAZILU I.VIRGIL L P.DIMA Sisteme hidraulice automate. Ed.Academie1982
[14]. VIRGIL M., ALEXANDRU M. Sisteme hidraulice automate.
Ed.Tehnica 1987
[15] .OPREAN A. s.a Sisteme hidraulice ale masinilor unelte. Ed.Tehnica 1965
[16]. OPREAN A. s.a Actionari si automatizari hidraulice. Ed.Tehnica 1989
[17]. VASILIU NICOLAE,CATANA ILIE Transmisii hidraulice si electronice [18].
H.Dorr,R.Evald,J.D.Kretz-Tehnica supapelor proportionale.Hidraulic trainer Rexroth
[19]. ST. MIHAILESCU, P.PATRUT - Actionari hidraulice la masinile de
constructii, IDT, Bucuresti. 1985
[20]. ST.MIHAILESCU, P.PATRUT - Noutati in domeniul actionarilor hidraulice -
IDT, Bucuresti.
[21]. P.PATRUT , I.NICOLAE - Actionari hidraulice si automatizari-Nausicaa 1998
[22].V.Balasoiu - Hidraulica sistemelor de actionare. Mirton 1996
[23]. Colectia revistei Mecanizarea constructiilor 1980-1990
[24] Colectia revistei Cranes Today 1975-1993
[25] Colectia de prospecte a firmelor firmelor: ATOS HYDRAULIK, ABEX AEROHYDRAULIK,
ARGO FILTER, ROBERT BOCH, BUCHER HYDRAULIK, DANFOSS, ENERGPAC, HYDAK
SYSTEM, LINDE AG, MANNESMANN REXROTH, MOOG, OILGEAR, ORIGA
PNEUMATIK, PARKER HANNIFIN , POCLAIN HYDRAULIKS, DENYSON HYDRAULIK,
FESTO PNEUMATIK U.M.PLOPENI, REXROTH, F.E.A.BUCURESTI, NICOLINA-IASI,
CATERPILLAR, U.P.BRAILA, TAKRAF, PLASER & THERURER, OLIGEAR TOWLER,
BALANTA SIBIU, J.C. BANFORD.