LUCRAREA DE LABORATOR NR.

1 SONDEZA

Introducereîn forareasondelor

Dezvoltareasocietăţiiumane a fostşiestedependentă de resurselenaturale (apa-

potabilăşiindustrială, combustibilifosili-hidrocarburi, cărbuni, minereuri).
Plasareaacestoraînscoarţaterestră, la adâncimi nu întotdeaunaaccesibile, a
impusgăsireaunorsoluţiipentruidentificareaşiexploatarealor. S-au dezvoltatînconsecinţă de-a
lungulistorieitehnicileşitehnologiile de foraj.
Astăzilucrările de forajsuntfolositeînmaimultedomenii: cercetaregeologică, extracţie de petrol şi
gaze, exploatareaapelorsubterane, executarea de lucrăriminiere (puţuri, găuri de ventilaţie),
cercetărigeotehnice.

Instalatie de foraj

Sondaeste o construcţieminierăspecială, de formăcilindrică, verticalăsauînclinată,

caracterizatăprintr-un raport mare întrelungime (adâncime) şidiametru, executată cu
instalaţiispeciale. Deschiderea de formăcilindrică, fărăconsolidare cu burlane, se numeştegaura
de sondă. Parteasuperioară a uneisonde se numeştegurasondei, iar parte inferioară –talpasondei.
Gaura de sondăestedelimitată lateral de peretelegăurii de sondă.
Forarea (forajul) cuprinde un complex de lucrări de traversare, consolidareşiizolare a
rocilortraversate, necesarexecutăriiuneisonde. Este o operaţie de dislocare a rocilorşi de evacuare
la suprafaţă a fragmentelorrezultate (detritus).
Forareasausăpareasondelor se execută cu ajutorulinstalaţiilor de forare (foraj). Funcţie de
scopulurmăritinstalaţiile de forajsunt de capacitate mare (sondesauinstalaţiigrele de foraj)
şiinstalaţii de foraj de micăadâncime (sondeze, sauinstalaţiiuşoare de foraj).
Sondele au putereinstalată mare (mii de CP), executăgăuri la adâncimimari (mii de metri), cu
diametremari (sute de mm la 7000mm- forajele de mare diametru). Garnitura de forajutilizatăeste
de diametru mare (se măsoarăîninci=tol; 1inci=25,4mm).
Sondezele au puteriinstalatemici (sute de CP), executăgăurifrecvent de până la 1000m, dar pot
ajungeşi la 2000m, găuri cu diametremici.
Dislocarearociiîntalpasondei se execută cu instrumentespeciale.
Scopulexecutăriiforajuluiimpunemodulîn care se face dislocarearociiîntalpasondei.
Pentruforajele de cercetare, care urmărescobţinereaunoreşantioane, dislocareaîntalpasondei se
face circular, cu ajutorulunui instrument numit cap de carotieră (freză). Înacestcazvorbim de
forajulprincarotajmecanic. Eşantioaneleobţinute se numesccarote.
Dacădislocareaîntalpasondeiestecircularăcompletă, instrumentul de dislocare se numeştesapă.
Instrumentul de dislocareesteantrenat cu ajutorulgarniturii de foraj (prăjini de foraj),
iardetritusulestescos la suprafaţă de fluidul de foraj (de circulaţie).

Clasificareaforajelor

Clasificarea se face dupămaimultecriterii.

1. Dupăscop:
1.1. Foraje de cercetaregeologică
• foraje de referinţă – suntdestinatecercetărilorregionale, se execută la adâncimirelativmari,
încarotajmecaniccontinuu;
• foraje de prospecţiuni – urmărescstudiul complex al depozitelordintr-o anumităregiune, cu
precizareatuturoraspectelorprivindlitologia, tectonica, resurseleminerale, etc. Se
executăîncarotajmecaniccontinuu;
• foraje de explorare – au dreptobiectivconturareaunorzăcăminte, cu
determinareaparametrilorcantitativişicalitativi, necesariîncalcululrezervelor,
precumşistabilireacondiţiilorgeologice de zăcământ.
1.2. Foraje de exploatare – a hidrocarburilor (petrol, gaze), precumşi a apelorsubterane.
Înaceastăcategoriesuntcuprinseşisondele de injecţie (pentrurefacereapresiuniiînzăcămintele de
ţiţei) şisondele de observaţie care urmărescprocesul de exploatare. Sareapoate fi exploatată cu
ajutorulsondelor.
1.3. Foraje cu destinaţiespecială
• de interesminier – se execută la zi, încariere (derocăripringăuri de explozie), sauînsubteran,
pentrucercetaregeologică, găuri de puşcare, drenaj, aeraj, consolidarerocilor, etc.;
• forajehidrogeologice – executatepentruidentificarea, stabilireacondiţiilor de zăcământ
(parametriicalitativişicantitativi) şiexploatareaapelorsubterane (potabile, termale, minerale);
• forajegeotehnice – utilizatepentrucunoaştereaproprietăţilorfizico-mecanice ale rocilor de
fundaţiepentruconstrucţiicivile, industriale, baraje, tuneluri, etc.;
• foraje de interes seismic – utilizatepentruprovocareaunorexploziiartificiale.
• lucrări de foraj cu diametremari – utilizateînamenajărihidrotehnice, ca şilucrăriminiere(suitori,
puţuri de aeraj, etc.), saurezervoaresubterane.
2. Dupăenergiautilizată la acţionareainstalaţiei.
2. 1. Foraj manual
2.2. Forajmecanic – acţionarea se face cu motoare cu abur, cu combustieinternă, electrice,
hidraulice, saupneumatice.
3. Dupăenergiautilizată la dislocarearocii.
• foraj cu dislocaremecanică
• foraj cu dislocarehidromecanică
• foraj cu dislocaretermică
4. Dupămodul de acţionareasuprarociiforajulmecaniceste:
4.1. Forajpercutant – dislocarearociiîntalpasondei se face prinlovirerepetată cu o sapăspecială,
de forma uneidălţi (trepan). Are douăvariante: percutant-uscat (cu tijesaucablu) şipercutant-
hidraulic. Înprimulcazsapaesteantrenată cu ajutorulunuicablusau a uneitije (metal, lemn).
Detritusulesteevacuatprinintroducereauneicantităţimici de apăşiextragereaperiodică a noroiului
format, cu o lingurăcilindrică. Înforajulpercutant-hidraulicsapaesteantrenată cu ajutorulprăjinilor
(ţevi de oţel), prin care se pompeazăcontinuu fluid pentruspălareatălpii de detritus.
4.2. Forajrotativ – celmaiutilizatesteforajulrotativ-hidraulic, cu
evacuareamaterialuluidislocatprincirculaţie de fluid. Are douăvariante: cu rotaţie de la suprafaţă
(cu masărotativă, sau cap rotativ la sondeze) şi cu motoaresubmersibile. Procesul de
forareestecontinuu, cu evacuareapermanentă a detritusului cu ajutorulfluidului de foraj.
Dislocarearocii se realizează cu diferitetipuri de sape, care execută o mişcare de
rotaţieşipătrundereînteren.
Metodarotativ-hidraulică se numeşteşi rotary. Sapaesterotită de
motoareleinstalaţieiprinintermediulmaseirotativeşi a prăjinilor de foraj.
Pentrupătrundereasapeiînrociapăsareaesteasigurată de garnitura de foraj. Fluidul de
forajestepompatîntalpăprininteriorulprăjinilor.
4.3. Forajrotativ –percutant

Instalatie de foratpe camion

 Componentele instalatiilor de forare

Instalaţiile de forare, sondesausondeze, au componentele de bazăcomune. Acestecomponente se

împartîncomponente de suprafaţăşicomponente de interior. Componentele de suprafaţă, funcţie
de rolullorsunt:
• Grup de forţă-pentruacţionare, format din motoare, motoareelectrice de fund;
• Turla cu substructură;
• Sistemul de manevră-pentruintoducereaşiextragereagarniturii de foraj cu instrumentele de
dislocare (sapă, freză). Este alcătuit din macara, troliu, geamblac, cârlig, cablu de foraj, şiscule
de manevră (elevatoare, pene, cleşti);
• Sistemul de rotaţie-antreneazăgarnituraîntr-o mişcarerotativă. Cuprinde masa
rotativăşicapulhidraulic;
• Sistemul de circulaţie-asigurăcirculaţiafluidului de forajînsondă. Cuprindepompa de
noroişiconductele de aspiraţieşiîmpingere (manifold, din engl. manifold=conductă de aducţie),
furtun,
Componentele de interior cuprind: coloana de tubaj, garnitura de forajşiinstrumentele de
dislocare.
Ciclul de forajcuprindesuccesiuneaoperaţiilorexecutate de la montareauneiinstalaţiipe o
locaţieşipână la demontareaşitransportulspre o altălocaţie. El poatecuprinde:
Lucrări de suprafaţă – amenajareaterenului, montajulinstalaţiei de forajşianexelor;
Lucrăripregătitoare – verificareastării de funcţionare a utilajelor,
săpareaşiconsolidareagăuriiprăjiniipătrate;
Săpareagăurii de sondă – sauforajulpropriu-zis, cuprinde un ciclu de operaţiirepetat la
fiecareintroducere a uneisapenoiînloculceleiuzateşi a garniturii de prăjinipânăîntalpasondei.
Pemăsuraadânciriisondei, la garnitura de foraj se adaugă o nouăprăjină de foraj („bucata de
avansare”). O vitezămică de avansarepoateindicauzareasapei. Extragereagarniturii se face în
„paşi” (câte 2-3 prăjini), care se sprijinăînturlă, la pod. Toatemanevrele se execută cu
ajutorulsistemului de manevrăşi a meseirotative (cap rotativ).
Lucrări de consolidareşiizolare a găurii de sondă – forareaîncepe cu o sapă cu diametru mare, se
sapă o porţiune, se tubează prima coloană (coloana de ancoraj) şi se
cimenteazăînspatelecoloanei. Se continuăforajul cu o sapă cu diametrumai mic. Funcţie de
scopulsondeişifuncţie de condiţiilegeologice (naturarocilor, tectonicaregiunii) dupăcoloana de
ancoraj se tubează direct coloana de exploatare, sau 1-2 coloaneintermediareşiapoicoloana de
exploatare. Tubareaesteoperaţiunea de introducere a unorburlane de oţelîngaura de sondă.
Burlanele se cimenteazăîn spate întotalitate, sauparţial, pe o anumităînălţime de la talpă.
Operaţii de investigare – la forareauneisonde, înainte de operaţiunea de tubare se pot
executadiferiteinvestigaţiigeofizice de tipulcarotaj electric, carotajradioactiv, cavernometrie,
măsurători de deviaţie, etc.
Lucrări de punereînproducţie – au loc la forajeleexecutateînscopulexploatăriiunorresurse
(hidrocarburi). Suntspecifice la forajelehidrogeologice, saulipsesc la forajele de cercetareşi la
uneledintrecelespeciale.