Sunteți pe pagina 1din 8

UNIVERSITATEA PETROL- GAZE DIN PLOIEȘTI

FACULTATEA DE INGINERIE MECANICA SI ELECTRICA


SPECIALIZAREA UTILAJ PETROLIER SI PETROCHIMIC – SCHELA

ARBORII DE DECIZIE

STUDENTI:
VLADESCU BOGDAN CRISTIAN , grupa 10311, anul IV
NITOIU COSMIN DANIEL, grupa 10311, anul IV
COORDONATOR:
Conf. univ. Dr. Ing. ADRIAN NEACSA

PLOIEȘTI
2020
Arborii de decizie

Ce este decizia?

Decizia înseamnǎ a lua o poziţie în favoarea unui punct de vedere cu privire la un subiect sau o
problemǎ şi a alege pe cel mai bun, optim momentului , din mai multe posibilitǎţi analizate,
pentru atingerea unui scop, sau realizarea unor probleme.

            Arborele de decizie constituie o metodă de management care ține cont atât de impactul
factorilor de risc asupra proiectului de investiții, cât și de reacțiile la aceștia ce pot fi avute în
vedere de managerii firmei. În principiu, pentru fiecare dintre evenimentele viitoare se pot asocia
diferite probabilități de apariție.

Când este folosită această tehnică?

În condițiile în care momentele de decizie alternează cu momentele aleatoare se recomandă


pentru luarea deciziei utilizarea arborelui decizional.

Concept și etape parcurse

Având în vedere că arborii de decizie sunt utilizați, în special, spre a rezolva problemele de
decizie în condiții de risc, conceptul poate fi evidențiat prin următoarele cinci faze specifice:

1. identificarea  acțiunilor și a consecințelor - prin care se realizează punerea în evidență a


tuturor modurilor de acțiune ( a tacticilor și a strategiilor) posibile și - privind fiecare
acțiune în parte - a tuturor consecințelor- de unde rezultă:

Etapa 1: Definirea problemei decizionale ce urmează a fi optimizată.

Atașarea distributiilor de probabilitate - faza în care se atribuie fiecărei consecințe sau


eveniment în parte, o anumită distribuție de apariție. Aceste distribuții sunt obținute apelând,
după caz, la metode statistice, analitice sau empirice, dar pot fi și simple estimatii apriorice,
subiective, ale experților și chiar ale managerului în cauza- de unde rezultă:

Etapa 2: Reprezentarea grafică a punctelor (nodurilor), a variantelor și a evenimentelor care


influențează consecințele. Atribuirea valorilor - prin care se alege o scară cantitativă a valorii (de
obicei monetară) și se atribuie fiecărei consecințe o valoare corespunzătoare- de unde rezultă:

Etapa 3: Determinarea consecințelor decizionale aferente fiecărei variante. calculul speranțelor


matematice - speranța matematică sau valoarea monetară probabilă, fiind produsul dintre
valoarea corespunzătoare unei consecințe și probabilitatea de apariție aferentă acesteia- de unde
rezultă:

Etapa 4: Determinarea probabilității de apariție și manifestare a evenimentelor care pot fi


obținute prin utilizarea unor metode statistice, analitice sau empirice. compararea speranțelor și
luarea deciziei - faza în care, având calculate speranțele pentru fiecare consecință, se trece la
calculul speranțelor aferente acțiunilor și la compararea lor. Cea mai mare dintre aceste speranțe,
indică acțiunea (strategia) cea mai favorabilă- de unde rezultă:

Etapa 5: Calculul speranței matematice pentru fiecare consecință și variabilă.

Etapa 6: Alegerea variantei optime, respectiv aceea cu valoareamatematică cea mai mare.

Astfel, această metodă, prin graficul pe care îl utilizează, ușurează urmărirea aplicării
raționamentului în general și a algoritmului în special, oferind totodată o sesizare sinoptică de
ansamblu, a problemei analizate.

Arborele de relevanță prezintă:

- toate căile posibile pentru atingerea obiectului;

- prognoze asupra costurilor, duratelor și probabilităților asociate fiecărui eveniment.

Arborele de pertinentă ajută la:

- stabilirea măsurii în care un obiectiv este realizabil;


- selectarea programului optim;

- planificarea în timp a etapelor programului detaliat.

Un arbore de decizie care reprezintă alternativele și evenimentele probabile, asociate unei


anumite probleme, se construiește cu ajutorul nodurilor și al ramurilor (arcelor).

            Elemente caracteristice ale acestei tehnici

Există o sucesiune de situații decizionale ce implică un număr variabil de puncte de decizie


(noduri decizionale) dar și evenimente (noduri de risc) respectiv consecințe ale acestor
evenimente concretizate în valoare monetară.

Arborele decizional și tehnică de management presupune o vizualizare schematică a alternanței


dintre nodurile decizionale și nodurile evenimentelor precum și a multiplelor variante ce trebuie
luate în considerare.

Nodurile pot fi:

- de decizie - reprezentate printr-un cerc - se referă la deciziile care nu sunt influențate de starea
naturii, depinzând numai de logică, gustul sau preferințele decidentului;

- de șansă - reprezentate distinct de primele, de exemplu printr-un pătrat - numindu-se și


evenimente norocoase, reprezintă deciziile influențate natural (indepentente deci de voință
decidentului).

Ramurile reprezintă cursurile alternative ale acțiunilor.

Apariția unui eveniment norocos este considerată a fi o variabilă aleatoare, asupra căreia
decidentul nu deține controlul dar pe care poate și trebuie să o prevadă și să o evalueze.
Evenimentele norocoase sunt, de obicei, influențate de factori exogeni (timp, piață etc.).

Legată de metodă arborelui de decizie, apare și noțiunea de ,,arborele naturii'', care


cuprinde numai nodurile de șansă și prin a cărui analiză se urmărește determinarea
probabilităților condiționate. Principiile care stau la baza unei astfel de analize, pot fi rezumate în
felul următor:

1. valoarea fiecărui nod în care ,,natură'' este cea care efectuează alegerea, nu depinde decât de
evenimentele viitoare și nu și de deciziile precedente;

2. în nodurile în care alegerea revine conducerii este preferată întotdeauna acea decizie pentru
care următorul nod este cel mai profitabil;

3. datorită principiilor exprimate anterior, evaluarea întregului sistem și determinarea deciziei


optime, se poate face începând cu nodurile finale, realizându-se o deplasare în sens contrar celui
urmat de procesul real, până se ajunge la nodul inițial.

Importanța arborilor de decizie

Deseori, managerul este aflat în situația în care este necesar să ai o decizie în condiții de risc.
Această tehnică este importantă deoarce facilitează luarea deciziei.

Importanța acestei tehnici o vom evidenția prin urătorul studiu de caz de la firma „X”- cum a
aplicat metoda și ce rezultate a avut.

           

Studiu de caz:

Atelierul de cercetare care dezvoltă produse la firma”X” a creat un produs nou și se pune
problema lansării pe piață a acestuia. În urmă analizero efectuate s-a ajuns la concluzia că acesta
nu este inferior din punct de vedere al produselor de pe piață ci chiar superior din anumite puncte
de vedere. Specialiștii firmei apreciază că există 30% șanse că produsul să se bucure de succes
pe piață. În aceste condiții, estimând un profit anual de 300.000 u.m. , în caz de eșec firma ar
pierde 25.000 u.m. Astefl conducerea firmei trebuie să aleagă una din următoarele cai de
acționare :

1.     Să renunțe la noul produs

2.     Să lanseze noul produs pe piață


3.     Să testeze posibilitatea de vânzare al produsului într-un mare magazin, cu cheltuieli de
5.000 u.m.

Rezultatele testului ar putea să se încadreze în următoarele situații:

1.     Produsul să fie încercat de mai puțîn de 10% din cumpărători;

2.     Produsul să fie încercat de mai mult de 10% din cumpărători dar mai puțîn din aceștia să îl
cumpere a două oară;

3.     Produsul fie încercat de 10% și cel puțîn 50% din aceștia îl vor cumpără a două oară.

După efectuarea testului firma are de ales dacă va lansa sau nu produsul pe piață apelând
la sprijinul specialiștilor. Firma apreciază șansele de apariție a acestor 3 situații astfel:

1.     Realizarea situației 1 presupune un eșec în proporție de 95%

2.     Realizare situației 2 presupune eșec de 75%

3.     Realizarea situației 3 presupune șansă de succes de 80%

În aceste condiții, ce cale recomandați să fie urmată de firma ?

-noduri decizionale

-noduri de risc sau evenimente. In oricare din noduri se poate calcula o decizie

- ramura (alternativa)
VMA – valoare matematica asteptata (se calculeaza in noduri)

VMA2 = p1*C121+p2*C122 =0.3*300.000+0.7*(-25.000)=72.500 U.M.

VMA9 = 0.8*300.000+0.2*(-25.000) = 235.000 U.M.

VMA8=max(C381,VMA9) = 235.000

VMA7=0.3*300.000+0.7*(-25.000) = 72.500 U.M.

VMA6 = max(0, 72.500) = 72.500 U.M.

VMA5 = 0.05*300.000+0.95*(-25.000) = 15.000-23.750 = -8.750

VMA4 = max(0 , -8.750) = O U.M.

VMA3 = max( 0, 72.500, 235.000) – 5000 = 235.000-5.000= 230.000 U.M.

VMA1 = max(VMA2, VMA3, C11) = VMA3 = 230.000 U.M.