Maşini Navale – Aspecte generale

Unitatea de învăţare nr. 2

CONSTRUCŢIE. FUNCŢIONARE. DIAGRAME

Cuprins Pagina

Obiectivele unităţii de învăţare nr.2 25

2.1 Indici mecanici şi energetici ai MAI.Termeni de inginerie marină şi 25
consum de combustibil. Eficienţa motoarelor în funcţie de
consumul zilnic şi de viteza utilizată
2.2 Bilanţul termic al motoarelor. 27
Lucrare de verificare – unitatea de învăţare nr. 2 31
Răspunsuri şi comentarii la întrebările din testele de autoevaluare 35
Bibliografie – unitatea de învăţare nr. 2 36

24
Maşini Navale – Curs şi aplicaţii
 Maşini Navale – Aspecte generale

OBIECTIVELE unităţii de învăţare nr. 2

Principalele obiective ale Unităţii de învăţare nr. 2 sunt:

• Familiarizarea cu lucrul mecanic
• Familiarizarea cu bilanţul termic al MAI

2.1 Indici mecanici şi energetici ai MAI.Termeni de

inginerie marină şi consum de combustibil. Eficienţa
motoarelor în funcţie de consumul zilnic şi de viteza
utilizată

În general, prin lucrul mecanic se înţelege deplasarea unui corp sub acţiunea
unor forţe L= F · d (L este lucrul mecanic; F= forţa care acţionează asupra corpului; d
- distanţa cu care a fost deplasat corpul).
În cazul motoarelor cu ardere internă, lucrul mecanic util se obţine prin
deplasarea pistonului în cilindru, între cele două puncte extreme P.M.I. şi P.M.E., sub
acţiunea forţelor generate de destinderea gazelor de ardere;
L= F · s (s fiind cursă pistonului). Forţa care acţionează asupra pistonului la un
moment dat este dată de valoarea presiunii gazelor p0 care acţionează pe suprafaţa
pistonului:
πD 2 πD 2
F = p0 ⋅ Ap ; Ap = → F = p0 ⋅
4 4
în care:
Ap este aria pistonului;
D - diametrul cilindrului.
De-a lungul ciclului de funcţionare a unui motor, presiunea din cilindrii are
valori diferite. Dacă se consideră o valoare medie convenţională a presiunii din
cilindru, pe parcursul unui ciclu de funcţionare, notata cu pmi şi care produce un lucru
mecanic egal cu lucrul mecanic indicat LI, atunci se poate deduce valoarea lucrului
mecanic indicat (care este dezvoltat de motor prin arderea combustibilului în cilindru)
astfel:
πD 2 πD 2 ⋅ s ⋅ pmi
Li = F ⋅ s ; Li = pmi ⋅ s; Li =
4 4
Lucrul mecanic indicat poate fi obţinut conform termodinamicii, prin măsurarea
suprafeţei A0, cuprinsă în interiorul diagramei indicate a motorului, obţinută cu
ajutorul aparatului de ridicat diagrame.
πD 2
Se observă că s reprezintă volumul util al cilindrului, reprezentat pe
4
25
Maşini Navale – Curs şi aplicaţii
 Maşini Navale – Aspecte generale

diagrama indicată, cu distanţă cuprinsă între cele două poziţii extreme

πD 2
ale cursei pistonului s = Vu . Astfel ca relaţia lucrului mecanic indicat
4
poate fi scrisă sub forma:
πD 2 ⋅ s
Li = pm , dar A0 = Vu ⋅ pmi .
4
De unde se poate deduce valoarea presiunii medii indicate:
A0
pmi =
Vu
Deci presiunea medie indicată poate fi definită ca înălţimea dreptunghiului
care are ca baza volumul util (V) şi ca suprafaţa, aria diagramei indicată în
coordonatele p şi v.
Teoretic, lucrul mecanic util obţinut de motor ar fi dat de diferenţa dintre ariile
A0 şi A1 (A1 reprezentând lucrul mecanic consumat pentru desfăşurarea fazelor de
admisie şi evacuare). Dar, deoarece în realitate, în diagramele indicate, liniile
corespunzătoare timpilor de admisie şi evacuare practic se suprapun, aria A1 ≈ 0.
Presiunea medie indicată, poate fi obţinută prin mai multe metode:
-metoda planimetrării, folosind diagrama indicată, obţinută cu aparate speciale şi
care constă în măsurarea suprafeţei diagramei A0 (cu ajutorul unui planimetru sau
hârtie milimetrică) rezultat care este împărţit la lăţimea diagramei l şi la valoarea
constantei resortului aparatului de indicat diagrame K:

pmi =
A0 1
1 K
[
N / cm 2 ]
Valoarea constantei K se obţine dintr-un tabel ce însoţeşte trusă aparatului de
ridicat diagrame şi arată corespondenţa dintre măsurătoarea grafică şi valoarea
corespunzătoare a presiunii: de exemplu când K= 0,6 - înseamnă că 10 N/cm2 =
0,6mm;
Constanta resortului se calculează prin înmulţirea cifrei indicate pe resort cu
raportul de proporţionalitate al pistonului folosit (se ştie că trusă unui aparat de ridicat
diagrame conţine mai multe pistoane şi cilindrii de lucru în raportul de 2/1; 1/1; 1/2;
1/5; 1/20; 1/50). La motoarele navale cel mai utilizat piston este raportul de 1/5.

26
Maşini Navale – Curs şi aplicaţii
 Maşini Navale – Aspecte generale

Pentru exemplificare: se consideră utilizarea pistonului de 1/5, iar resortul

având ştanţată cifra 3. Constanta K are valoarea:
1
K = 3 = 0,6
5
- metoda trapezelor, care constă în împărţirea lăţimii l a diagramei în 10 părţi egale:
din mijlocul fiecărui segment obţinut se ridică perpendiculare (linii punctate din
figură), care intersectează curbele diagramei în cate două puncte obţinându-se în
interiorul diagramei segmentele: a1a2; b1b2; c1c2,........h1h2, i1i2; j1i2 Se măsoară
aceste segmente şi rezultatul obţinut se împarte la 10 şi constanta K a resortului
aparatului de ridicat diagrame, după relaţia:
1
Pmi = a1a2 + b1b2 + c1c2+ .... + i1i2 + j1j2 · [N/cm2]
K
- măsurarea directă cu ajutorul unui aparat numit pimetru(??), aparat ce se montează pe
robinetul de purjare, pe al cărui cadran se poate citi direct valoarea presiunii medii
indicate dar valoarea obţinută are erori destul de importante valorile fiind folosite cu
caracter orientativ şi comparativ pentru reglajul şi încărcarea uniformă pe cilindrii
motorului.
În cazul motoarelor diesel presiunile medii indicate iau valori cuprinse între 50
şi 120 N/cm2.

2.2 Bilanţul termic al motoarelor.

După cum s-a constatat, cantitatea de căldură echivalentă lucrului mecanic

obţinut la flanşa motorului Qe, este inferioară cantităţii de căldură obţinută prin
arderea combustibilului în cilindrul motorului Q. Diferenţele dintre Q şi Qc reprezintă
cantităţile de căldură Qx pierdute în motor prin transformarea energiei calorice a
combustibilului în lucru mecanic disponibil la flanşa de cuplare a arborelui cotit.
27
Maşini Navale – Curs şi aplicaţii
 Maşini Navale – Aspecte generale

Q - Qe = Qx
Aceste pierderi de căldură sunt reprezentate de:
Qa - cantitatea de căldură transmisă apei de răcire prin cămaşa cilindrului;
Qp - cantitatea de căldură transmisă lichidului de răcire a pistonului;
Qv - cantitatea de căldură transmisă gazelor de evacuare;
Qr - cantitatea de căldură pierdută prin radiaţie;
Qf - cantitatea de căldură echivalentă lucrului mecanic consumat prin frecare;
Qm - cantitatea de căldură echivalentă lucrului mecanic necesar acţionării
mecanismelor auxiliare cuplate cu motorul.
Astfel că se poate scrie ecuaţia bilanţului termic sub forma:
Q = Qe + Qa + Qp + Qv + Qr + Qi + Qm

28
Maşini Navale – Curs şi aplicaţii
 Maşini Navale – Aspecte generale

De reţinut!
Indicii mecanici şi energetici ai MAI.
Diagrame.
Termeni de inginerie marină şi consum de combustibil.
Eficienţa motoarelor în funcţie de consumul zilnic şi de viteza
utilizată.
Bilanţul termic al motoarelor

Test de autoevaluare 2.1

1. Calculaţi puterea efectivă a unui MAC de propulsie, cunoscând
că un procent x% din puterea pierdută prin frecări se regăseşte în
uleiul de ungere; se cunosc debitul de ulei Du [kg/h], căldura
specifică cu [kJ/kgK] temperatura uleiului la intrarea în motor
tiu[oC], temperatura la ieşirea din motor teu [oC] şi randamentul
mecanic ηm.
( )
a) Pe = 1 − η m ⋅ Du cu t eu − t iu ;
ηm x%
ηm D c (t − t )
b) Pe = ⋅ u u eu iu ;
1 − ηm x%
ηm D c (t − t )
c) Pe = ⋅ u u eu iu ;
1 + ηm x%
ηm
d) Pe = x% ⋅ [Du cu (t eu − t iu )].
1 − ηm

2. Calculaţi puterea turbinei unui motor care evacuează prin gaze

energia dezvoltată prin arderea combustibilului. Date iniţiale:
Pe [kW ] , ce [kg / kWh ] , α , Qi [MJ / kg ] , ρ gaze [kg / Nm 3 ], Lmin [kg aer / kg comb]. ,

[
c N kJ / Nm 3 K ] , ∆T [ K ] .
ce Pe
a) PT = c N ∆T ;
αLmin ρ gaze
αLmin c e Pe
b) PT = ∆T ;
c N ρ gaze
ρ gaze
c) PT = c N ∆T ;
αLmin c e Pe
αLmin c e Pe
d) PT = c N ∆T .
3600 ρ gaze

3. Determinaţi debitul orar de aer livrat de turbosuflanta unui

motor auxiliar care are un consum de combustibil Ch [kg / h] ,

29
Maşini Navale – Curs şi aplicaţii
 Maşini Navale – Aspecte generale

coeficientul de exces de aer α, Lmin [kg aer / kg comb]. , căldura

specifică [
c N kJ / Nm 3 K ], [
ρ aer kg / Nm 3 ] , temperatura aerului refulat de
suflantă Ts , dacă presiunea aerului refulat este ps şi exponentul
politropic de comprimare în suflantă ns . Să se calculeze şi
cantitatea de căldură cedată răcitorului aerului de baleiaj, dacă
temperatura mediului ambiant este T0 [K ] .
 ns −1 
αLmin C h &   p s  ns 
a) Va =
& ; Qrac = Va c N T0 
& 
 − T0 ;
ρ aer   p 0  
 
 ns −1 
αLmin C h &   p s  ns 
b) Va =
& ; Qrac = Va c N T0 − T0 
& 
 ;
ρ aer   p0  
 
 ns −1 
ρ   p  
c) Va =
& aer & & 
; Qrac = Va c N T0  s  ns
 − T0 ;
αLmin C h   0p 
 
 ns −1 
α L C   p  
d)
n
V&a = min h
; Q& rac = V&a c N T0  s  s + T0 .

ρ aer   0 p 
 

4. Determinaţi variaţia de consum specific efectiv şi consum orar

de combustibil pentru un motor cu următoarele date constructive:
i cilindri, alezaj D [mm], cursa S [mm], turaţia n [rot/min], numărul
de timpi τ, presiunea medie efectivă pe [bar], consumul specific
efectiv ce [kg/CPh], în cazul în care se trece de la funcţionarea cu
combustibilul iniţial caracterizat de puterea calorică inferioară
Qi1 [kcal / kg ] la un combustibil greu cu Qi 2 [kJ / kg ] .

Q  πD 2 2n 1
a) ∆c e = ce  i1 + 1; ∆C h = i S ∆c e ;
 Qi 2  4 τ 60
Q  πD 2 2n 1
b) ∆c e = ce  i 2 − 1; ∆C h = i S ∆c e ;
 Qi1  4 τ 60
Q  πD 2 2n 1
c) ∆c e = c e  i1 − 1; ∆C h = i S p e ∆c e ;
 Qi 2  4 τ 60
Q  πD 2 2n
d) ∆c e = c e  i1 − 1; ∆C h = i S ⋅ 60 ⋅ ∆c e .
 Qi 2  4 τ

5. Determinaţi consumul orar de combustibil al unui motor

principal, ştiind că debitul volumetric al apei de răcire pistoane
este V&rp [m3 / h] , iar temperaturile la intrarea, respectiv ieşirea din
motor sunt [ ],
tip o C respectiv [ ].
t ep o C Se consideră cunoscute
densitatea apei tehnice ρ ap [kg / m 3 ] şi căldura specifică medie a
apei ca [kJ / kgK ] , puterea calorică inferioară a combustibilului
30
Maşini Navale – Curs şi aplicaţii
 Maşini Navale – Aspecte generale

Qi [ MJ / kg ] , precum şi fluxul termic specific evacuat prin apa de

răcire q& rp [%] .

a) Ch =
(
V& pr ρ ap c a t ep − t ip );
10 q& pr Qi

b) C h = 100
(
V& pr ρ ap c a t ep − t ip )Q ;
i
q& pr

c) C h = 100
(
V& pr ρ ap c a t ep + t ip );
q& pr Qi

d) C h = 100
(
V& pr ρ ap c a t ip − t ep ).
q& pr Qi

Lucrare de verificare la Unitatea de învăţare

nr. 2
1. Să se calculeze debitul pompei de lichid de răcire la un motor
răcit cu apă pentru care coeficientul global de transfer de
căldură este α [MJ / m 2 hK ]. Se dau alezajul D [mm] , cursa S [mm] ,
numărul de cilindri i , temperatura medie a gazelor în cilindru
Tg [K ] , temperatura lichidului de răcire la intrarea, respectiv

ieşirea din motor Tli , Tle [K ] , densitatea lichidului de răcire [

ρl kg / m3 ]
şi căldura specifică a acestuia cl [JkgK ] .

 πD 2 πDS 
α ⋅ i +  T g + Tli − Tle 

 4
 2  2 
a) V& pr = ;
cl ρ l (Tle − Tli )
 πD 2 πDS 
α ⋅ i +  T g − Tli + Tle 

 4 2  2 
b) V& pr =   ;
cl ρ l (Tle + Tli )
 πD 2 πDS 
α ⋅ i −  T g − Tli + Tle 

 4
 2  2 
c) V& pr = ;
cl ρ l (Tle − Tli )
 πD 2 πDS 
α ⋅ i +  T g − Tli + Tle 

 4 2  2 
d) V& pr =   .
cl ρ l (Tle − Tli )

2. Să se calculeze cantitatea de caldură evacuată pe oră prin

lichidul de răcire la un motor a cărui suprafaţă de răcire este
Ar [m 2 ] . Se dau: diferenţa de temperatură între gaze şi lichidul de

răcire ∆T [K ] , coeficientul de transfer de căldură de la gaze la

perete [
α g J / m 2 hK ], coeficientul de transfer de căldură de la
31
Maşini Navale – Curs şi aplicaţii
 Maşini Navale – Aspecte generale

perete la lichidul de răcire [

] , conductibilitatea termică a
α l J / m 2 hK

materialului cilindrului şi chiulasei (fontă) λ [kJ / m hK ] şi grosimea 2

medie a peretelui δ [mm] . Să se calculeze cât reprezintă căldura

evacuată din cantitatea totală introdusă în motor, dacă consumul
orar de combustibil este Ch [kg / h] , iar puterea calorică inferioară a
combustibilului este Qi [J / kg ] .
C h Qi
a) q& r = ⋅ 100% ;
 1 δ 1 
 + +  A ∆T
 α g λ αl  r
 
Ar ∆T
b) q& r = ⋅ 100% ;
 1 δ 1 
 + + C Q
 α g λ αl  h i
 
Ar ∆T
c) q& r = ⋅ 100% ;
 1 δ 1 
 − − C Q
 α g λ αl  h i
 
∆T
d) q& r = ⋅ 100% .
 1 δ 1 
 + + A C Q
 α g λ αl  r h i
 

3. Să se determine coeficientul global de transfer de căldură în

cilindru, de la gaze la lichidul de răcire, ştiind că la o
temperatură medie a gazelor Tg [K], temperatura lichidului de
răcire la intrare este Tl1 [K] şi la ieşire Tle [K]. Se dau debitul de
răcire V&l [m3/h], căldura specifică a acestuia cl [J/kgK],
3 3
densitatea sa ρl [kg/m ] şi suprafaţa de răcire Ar [m ].
V& c ρ (T + T )
a) α r = l l l le li ;
 T + Tle 
Ar  T g − li 
 2 
V& c ρ (T − T )
b) αr = l l l le li
;
 T + Tle 
Ar  T g − li 
 2 
V& c ρ (T − T )
c) αr = l l l le li
;
 T + Tle 
Ar  T g + li 
 2 
V& c ρ (T + T )
d) αr = l l l le li
.
 T + Tle 
Ar  T g + li 
 2 

4. Determinaţi consumurile specifice şi consumul orar de

combustibil pentru un motor cu ηe , ηm , Qi [kJ / kg ] , Pi [kW ]
cunoscute. Care este procentul de căldură evacuată prin apa de
răcire, dacă ti [o C ] , te [o C ] , debitul apei este d [kg / h] , căldura
specifică ca [kJ / kgK ] .

32
Maşini Navale – Curs şi aplicaţii
 Maşini Navale – Aspecte generale

3600η m Pi d c a (t e − t i )η e Qi
a) ce =
3600 c
; ci = e ; C h = ; q r = 100 [%];
ηe Qi ηm ηe Qi 3600
3600η m Pi d c a (t e − t i )η e Qi
b) ce =
3600 c
; ci = e ; C h = ; qr = [%];
ηe Qi ηm ηe Qi 3600
3600η m Pi d c a (t e − t i )ηe
c) ce =
3600 c
; ci = e ; C h = ; q r = 100 [%];
ηe Qi ηm ηe Qi 3600 Qi
3600η m Pi d c a (t e + ti )ηe Qi
d) ce =
3600 c
; ci = e ; C h = ; q r = 100 [%].
ηe Qi ηm ηe Qi 3600

5. Consumul orar al motorului principal este Ch [kg / h] . Calculaţi

debitul pompei de răcire cilindri şi puterea electromotorului de
antrenare, ştiind că x% din căldura totală introdusă orar în motor
este evacuată prin apa de răcire care intră în motor cu ti [o C ] şi
iese cu te [o C ] . Căldura specifică medie a apei este ca [kJ / kgK ] şi
densitatea sa ρ a [kg / m3 ] , puterea calorică inferioară a
combustibilului este Qi [J / kg ] , iar presiunea în sistem este
pcil [MPa ] şi randamentul pompei η p .

ρ a g D p p cil
a) V& p =
xC h Qi
; Pme = [kW ];
ρ a c a (t e − t i ) ηp
ρ a D p p cil
b) V& p =
xC h Qi
; Pme = [kW ];
100ρ a c a (t e − t i ) ηp
ρ a g D p p cil
c) V& p =
xC h Qi
; Pme = [kW ];
100ρ a c a (t e + t i ) ηp
ρ a g D p p cil
d) V& p =
xC h Qi
; Pme = [kW ]. .
100ρ a c a (t e − t i ) ηp

6. Calculaţi energia transferată caldarinei recuperatoare de pe

traseul de gaze al unui motor principal lent. Date iniţiale:
ce [kg / kWh] , Pe [kW ] , α , Lmin [kg aer / kg comb] , ρ gaze [kg / Nm 3 ] , c gaze [kJ / Nm 3 K ] ,

[ ] t [ C ].
t gi o C , ge
o

a) Q& g =
(
αLmin c e Pe c gaze t ge + t gi );
ρ gaze
αLmin c e Pe c gaze
b) Q& g =
( );
ρ gaze t ge − t gi
αLmin c e Pe c gaze (t ge − t gi )
c) Q& g = ;
ρ gaze

d) Q& g =
(
αLmin e c gaze t ge − t gi ).
ρ gaze c e P

7. Calculaţi cantităţile de căldură din bilanţul termic al unui motor

diesel, pentru care se cunosc: Pe [CP ] , ce [kg / kWh] , Qi [kJ / kg ] , α ,
Lmin [kg aer / kg comb] , ρ gaze [kJ / Nm 3 ] , c gaze [kJ / Nm 3 K ] , t gaze [o C ] , T0 [K ] .

33
Maşini Navale – Curs şi aplicaţii
 Maşini Navale – Aspecte generale

a) Q& int = c e Pe Qi ; Q& gaze =

(
αLmin c e Pe c gaze t gaze − T0 );
ρ gaze

b) Q& int = c e Pe Qi ; Q& gaze =

(
αLmin c e Pe c gaze t gaze + 273 − T0 );
ρ gaze

c) Q& int = c e Pe Qi ; Q& gaze =

(
αLmin c e Pe c gaze t gaze + 273 + T0 );
ρ gaze

d) Q& int = c e Pe Qi ; Q& gaze =

(
αLmin ce Pe c gaze t gaze − 273 + T0 ).
ρ gaze

8. Calculaţi puterea turbinei unui motor care evacuează prin

gaze energia dezvoltată prin arderea combustibilului. Date
iniţiale: Pe [kW ] , ce [kg / kWh] , α, Qi [kJ / kg ] , ρ gaze [kg / Nm 3 ],

Lmin [kg aer / kg comb] , c N [kJ / Nm 3 K ] , ∆T [K ] .

αLmin c e Pe
a) PT = c N ∆T [kW ];
3600ρ g
αLmin c e Pe
b) PT = c N ∆T [kW ];
ρg
αLmin ce Pe ρ g
c) PT = c N ∆T [kW ];
3600
αL c P
d) PT = 3600 min e e c N ∆T [kW ].
ρg

9. Determinaţi energia transferată aerului livrat de turbosuflanta

unui motor auxiliar care are un consum de combustibil Ch [kg / h] ,
coeficientul de exces de aer α, Lmin [kg aer / kg comb] , căldura
specifică [
c N kJ / Nm K 3
] , ρ [kg / Nm ] , o presiune de supraalimentare
aer
3

p s [bar ] , exponentul politopic al procesului de comprimare în

suflantă ns şi temperatura la admisie Taer1 .

αLmin C h c N  1− ns 
a) Q& aer = Taer1  p s ns − 1 ;
ρ aer  
 
αLmin C h c N  1 
b) Q& aer = Taer1  − 1 ;
ρ aer  p ns −1 
 s ns 
 
αLmin C h c N  1 
c) Qaer =
& Taer1 
ns −1
+ 1 ;
ρ aer p 
 s ns 
 
αLmin C h c N  1 
d) Qaer =
& Taer1 
−
− 1 .
ρ aer p 1 ns

 s ns 

10. În schema de bilanţ energetic al sistemului de propulsie

navală cu motor Sulzer RND din figura PT 11 se indică
posibilităţile de recuperare a energiei termice conţinute în
componentele bilanţului termic. Astfel, notaţiile 1 şi 2 corespund:
34
Maşini Navale – Curs şi aplicaţii
 Maşini Navale – Aspecte generale

a) Turbogeneratorului şi caldarinei recuperatoare;

b) Caldarinei recuperatoare şi generatorului de apă tehnică;
c) Generatorului de apă tehnică şi caldarinei recuperatoare;
d) Turbogeneratorului şi generatorului de apă tehnică.

11

PT 11

Răspunsuri şi comentarii la întrebările din

testele de autoevaluare

Întrebare Răspuns
1 b
2 d
3 a
4 c
5 a

35
Maşini Navale – Curs şi aplicaţii
 Maşini Navale – Aspecte generale

Recapitulare

În cazul motoarelor cu ardere internă, lucrul mecanic util se

obţine prin deplasarea pistonului în cilindru, între cele două
puncte extreme P.M.I. şi P.M.E., sub acţiunea forţelor generate
de destinderea gazelor de ardere.
Presiunea medie indicată reprezintă înălţimea dreptunghiului
care are ca bază volumul util (V) şi ca suprafaţa, aria diagramei
indicată în coordonatele p şi v.
Cantitatea de căldură echivalentă lucrului mecanic obţinut la
flanşa motorului Qe este inferioară cantităţii de căldură obţinută
prin arderea combustibilului în cilindrul motorului Q.

Concluzii

Bibliografie

1. Stan, L., Masini marine , Editura Nautica, Constanta, 2010

2. Buzbuchi, N., Stan, L.: Procese şi caracteristici ale motoarelor
navale, Colecţia Maşini Navale, Editura Nautica, ISBN 978-973-
7872-78-4, 200 pag., Constanţa, 2008
3. Buzbuchi, N., Stan, L., Constructia motoarelor navale si a
sistemelor auxiliare ale acestora, Editura Nautica,Constanta, 2008
4. Bocanete, P.,, Melinte, S., Caldari navele de abur, Ed
Gaudeamus,2005
5. Panaitescu,F.V., Panaitescu, M., Dragomir, I., Masini si instalatii
navale, Ed.revizuita, , Editura ExPONTO, Constanta, 2004
6. *** STCW Modul Courses 7.02, 7.04.

36
Maşini Navale – Curs şi aplicaţii