10.

COMPRESOARE
Compresoarele i ventilatoarele sunt maini termice consumatoare de lucru mecanic care transforma energia mecanica primita de la un motor de antrenare in energie de presiune (potentiala) a gazelor sau vaporilor. Ele se utilizeaza in instalatiile de transport a gazelor, in instalatiile de ardere, instalatiile de uscare, etc. Parametri caracteristici ai unui compresor sau ventilator sunt debitul de gaz i raportul de comprimare definit ca raport intre presiunea de refulare pr i de aspiratie pa.

=
In functie de raportul de comprimare aceste maini poarta denumirea de

-Ventilatoare -Suflante

1,1

= 1,1pana la 2,5 -Compresoare > 2,5

Dintre numeroasele tipuri de compresoare se considera de prima importanta compresorul cu piston si cel centrifugal.

10.1 COMPRESORUL TEORETIC CU PISTON

Principalele parti componente ale unui compresor teoretic cu piston sunt reprezentate schematic in fig. 10.1 . Sub actiunea mecanismului biela-manivela B-M, pistonul P executa o micare alternativa in cilindrul C, deplasandu-se intre punctul mort interior PMI i punctul mort exterior PME descriind cursa s. Supapa de aspiratie libera A, prin deschidere, pune in legatura sub influenta diferentei de presiune, colectorul de admisie CA cu cilindrul, iar supapa de reefulare R cu cavitatea cilindrica. In colectorul de admisie CA gazul este mentinut la presiunea p1=ct, iar in colectorul de refulare CR presiunea gazului este p2=ct. Functionarea compresorului cuprinde urmatoarele faze (fig. 10.2) : a) Faza de aspiratie (0-1) La sfaritul cursei de aspiratie, cand pistonul a ajuns la PME se inchide inchide supapa de aspiratie A si gazul din cilindru are aceeasi parametri ca si cei din colectorul de admisie CA. b) Faza de comprimare (1-2) Ambele supape fiind inchise, pistonul se deplaseaza din PME spre PMI executand o compresie a gazului continut in cilindru. In momentul cand presiunea din cilindu a ajuns la valoarea p 2 , care se gaseste in colectorul de refulare, faza de comprimare se termina si se deschide supapa de refulare R. c) Faza de refulare (2-3) Supapa R fiind deschisa, pistonul in cursa lui spre PMI evacueaza gazul la presiunea p 2 . In momentul cand pistonul a ajuns in PMI presiunea din cavitatea cilindrica poate fi considerata p 2 sau p1 deoarece intre piston si capac nu mai exista gaz(egalizarea presiunii la volum teoretic nul prin deschiderea supapei A si inchiderea simultana a supapei R (transformarea 3-0). Deci diagrama p-v a compresorului teoretic este 0-1-2-3-0. Diagrama fiind inchisa, cu transformari care au sensul invers acelor de ceas, va fi consumatoare de lucru mecanic, iar suprafata inchisa de ea exprima lucrul mecanic L cerut de la ma ina de

antrenare.

Ipotezele de lucru ale compresorului teoretic sunt : - pistonul la PMI este lipit de capacul cilindrului - in timpul fazei de aspiratie si a celei de refulare parametrii gazului nu se schimba, deci ele sunt faze de umplere si de evacuare - presiune p1 din colectorul de admisie si presiunea p2 din cel de refulare raman constante in tot timpul efectuarii diagramei - transformarile gazului sun reversibile - in cilindru evolueaza un kg de gaz Diagrama este compusa din doua transformari cantitative de curgere(0-1 aspiratie si 2-3 refulare) si o transformare de stare ( 1-2 compresie). Pe diagramele termodinamice reprezentandu-se numai faze calitative (transformari termodinamice) i ca urmare diagrama compresorului teoretic va fi reprezentata printr-o singura transformare faza de compresie. Lucrul mecanic ( in valoare absoluta) cerut de compresorul teoretic de la motorul de antrenare se determina prin insumarea lucrurilor mecanice ale fiecarei faze. Cu notatiile din fig. 10.2 : -lucrul mecanic dezvoltat in faza de aspiratie

| |=
-lucrul mecanic consumat in faza de comprimare ( considerata izoterma) :

-lucrul mecanic consumat in faza de refulare:

Lucrul mechanic cerut de compressor (in valoare absoluta)va fi :

|L|=aria01230
Aceasta arie reprezinta integrala :

in care v=f(p) pentru transformarea de comprimare 1-2 . Faza de comprimare poate fi izoterma, politropa sau adiabata (fig. 10.3), ca urmare lucrul mecanic cerut de compresor va depinde de natura compresiei.

Pentru acelai grad de compresie =p2/p1 si aceiai parametri initiali ai gazului (p1, v1, T1) rezulta : a) Comprimarea izoterma impune racirea gazului, caldura ce trebuie sa fie evacuata din gaz in timpul comprimarii fiind |qiz|=|Liz| Lucrul mecanic cerut de compresor :

Din diagrama T-s rezulta :

b) Comprimare adiabatica necesita izolare termica a cilindrului in timpul fazei de comprimare pentru a impiedica schimbul de caldura dintre gaz si metalul exterior. Lucrul mecanic cerut de compresor :

c) Comprimare politropa tinand cont de relatiile analoge de calcul a lucrului mecanic in transformarile adiabate i politrope, rezulta :

Deoarrece transformarea politropa presupune existenta unui schimb de caldura intre gazul comprimat i mediul exterior, rezulta ca in timpul fazei de comprimare gazul comprimat va fi racit, dar mai slab decat in timpul unei comprimari izoterme. Caldura schimbata :

|qpol| = cpol(T2-T1) < |qiz| |qpol| = aria s1 12 s2

Analizand cele trei feluri de comprimare se constata ca lucrul mecanic cerut de compresorul teoretic este minim in cazul cand comprimarea este izoterma , deoarece :

10.2 COMPRESORUL TEHNIC CU PISTON

Constructia reala a unui compresor face imposibila lipirea pistonului de capacul cilindrului. Ca urmare, la un compresor tehnic, cand pistonul se gaseste in PMI, intre el si capac se gaseste un volum mV denumit spatiu vatamator , in care m este cota parte din volumul V descris de piston. Diagrama compresorului tehnic cu piston este reprezentata in fig. 10.4. Consecintele existentei spatiului vatamator sunt :

a)Aparitaia fazei de destindere. Deoarece la sfarsitul fazei de evacuare in spatiul vatamator presiunea gazului este p2>p1 supapa de admisie nu se poate deschide . Ca urmare , pistonul isi va incepe cursa de intoarcere spre PME , gazul din cilindru efectuand o destindere pana cand presiunea lui va deveni p1. In acest moment supapa de aspiratie se va deschide si va incepe faza de aspiratie. Diagrama compresorului tehnic va fi 1-2-3-4-1. b)Micsorarea debitului aspirat(refulat) de compresor. Ca urmare a aparitiei fazei de destindere compresorul va aspira volumul de gaz Vs<V. Se denumeste randamentul volumetric raportul =Vs/V. Pentru determinarea parametrilor de care depinde se scrie ecuatia fazei de destindere, presupusa pentru exemplificare, ca fiind o politropa :

si deoarece

se obtine :

deci

c)Gradul maxim de comprimare al compresorului tehnic scade In cazul compresorului tehnic gradul de comprimare este limitat nu numai de temperatura de autoaprindere a uleiului de ungere (deci si a lui m), intrucat la un anumit ,cand Ca urmare : -pentru o comprimare politropa dar si de valoarea lui este maxim ,Vs=0 si deci =0.

-pentru o comprimare adiabata

-pentru o comprimare izoterma

Rezulta ca deoarece 1>n>k pentru acelasi spatiu vatamator. d)Influenta spatiului vatamator asupra lucrului mecanic cerut de compresor. Lucrul mecanic cerut de compresorul teoretic cu piston pentru o cilindree V, in caul comprimarii politrope, este conform relatiei (10.6) :

Lucrul mecanic cerut de un compresor tehnic de cilindree V, cu comprimare politropa , tinand seama de notatiile din fig.10.4 este

in care

deci Ca urmare, spatiul vatamator micsoreaza lucrul mecanic cerut de un compresor cu cilindreea V si cu un debit de gaz Vs=V, dar lucrul mecanic specilic ramane acelasi, deoarece pentru V=1kg lucrul mecanic este acelasi cu cel cerut de compresorul teoretic.

10.3. COMPRESORUL CENTRIFUGAL

Compresoarele care realizeaza transformarea energiei mecanice in energie de presiune pe principiul masinilor rotative se numesc turbocompresoare. Lucrul mecanic de antrenare al turbocompresoarelor se transforma in energie cinetica in paletele rotorului masinii, care la randul ei in stator se transforma in energie potentiala ( de presiune). Daca in rotor gazul este supus unor forte centrifuge el se numeste centrifugal, iar daca paletele rotorului actioneaza asupra gazului prin intermediul unor forte purtante, el se numeste axial. Principiul de lucru al turbocompresoarelor se bazeaza pe teoria impulsului. Turbocompresorul centrifugal este reprezentat schematic in fig.10.5.

Turbocompresorul centrifugal se compune din camera de aspiratie , un aparat director care dirijeaza gazul sub un anumit unghi spre paletele rotorului si un difuzor care are rolul de a transforma energia cinetica a gazului de la iesirea din rotor in energie de presiune prin marirea sectiunii de trecere (prin franare). Prin centrifugarea gazului in rotor, in zona de aspiratie se creeaza o depresiune care permite aspiratia lui in compresor.

mai ridicat se folosesc compresoare centrifuge Pentru obtinerea unui grad de compresie plurietajate (o succesiune de compresoare simple). Pentru determinarea lucrului mecanic cerut de u turbocompresor centrifugal se considera o particula de gaz la distanta r de axul rotorului (fig.10.6). Viteza relativa w este tangenta la fibra medie a paletei, iar viteza tangentiala (de transport) u= r este tangenta la cercul de raza r. Cele doua viteze determina viteza absoluta c. S-a notat cu indice 1 sectiunea de intrare, iar cu indice 2 sectiunea de iesire din paleta. Rotorul actioneaza asupra gazului cu o forta F aplicata la o distanta r fata de axul compresorului. Conform teoremei momentului impulsului, relati se scrie :

sau

Deoarece

, se obtine puterea transmisa fluidului :

Din triunghiurile de viteza ale gazului la intrarea si iesirea din rotor se obtine :

deci lucrul mecanic specific este :

In cazul intrarii axiale a gazului in rotor

si

deci

Din triunghiul vitezelor in sectiunea de iesire se obtine :

Cu acestea, expresia lucrului mecanic cerut de turbocompresorul centrifugal este :

deci depinde de asezarea paletelor pe rotor (fig 10.7) , crescand pe masura ce unghiul

creste.

Pentru 2<90 paletele la iesirea din rotor vor fi curbate inapoi fata de sensul de rotatie 0 0 al rotorului, 2=90 paletele sunt radiale, iar pentru 2>90 paletele sunt curbate inainte. 0 Cele mai utilizate sunt compresoarele cu palete radiale(2=90 ) care prezinta avantajul ca paletele sunt solicitate numai la intindere. Puterea teoretica ceruta de compresor pentru debitul va fi :

Gradul de compresie al gazului realizat in turbocompresor este raportul dintre presiunea totala a gazului la iesirea din compresor deci . si presiunea totala la intrare