13. TURBINE CU ABUR 13.

Constructie si functionare Turbina cu abur este o masina termica motoare,in care are loc transformarea energiei potentiale a aburului in energie cinetica si aceaste in energie mecanica de rotire a arborelui turbine. In forma sa cea mai simpla turbine cuprinde un sir de ajutaje fixate de stator si un sir de palete mobile fixate,prin intermediul unor discuri,sau direct de rotorul turbine.Deoarece o turbine constituita dintr-o singura treapta nu utilizeaza economic energia termica a aburului,se realizeaza turbine cu mai multe trepte. Turbina cu abur poate fi actiune,daca energia termica a aburului este transformata in energie cinetica numai in ajutaje si cu reactiune,dupa destinderea aburului are loc si in paletele mobile. La turbine cu actiune(fig.13.1) aburulu provenit de la cazan(abur viu) intra prin racordul 1 in camera de distributie 2 se destined succesiv in sirurile de ajutaje 3 fixate pe niste pereti plani 4(diafragme),sunt prinsi in carcasa 5.Energia mecanica se produce de palete 6,care sunt mutate pe discurile 7 solidare cu axul (rotorul) 8.Aburul iese din turbine prin racordul de evacuare 9.Etansarea locului de trecere a axului prin carcasa se face prin labirintii 10 si 11.Fixarea pozitiei radiale si axiale a rotorului se face prin lagarul radial-axial 12 si prin lagarul radial 13.Arborele turbine este cuplat cu cel al generatorului electric prin cuplajul 14.

La turbine cu reactiune(fig.13.2) aburul viu intra prin racordul 1 si se destined atat in sirurile palete fixe 2, cu rol de ajutaje,montate direct pe carcasa 4,cat si in sirurile de palete mobile 3,montate pe rotorul sub forma de tambur 5.Iesirea aburului din turbine se face prin racordul de evacuare C.La partea de inalta presiune a turbine se afla labirintii 7 si lagarul radial-axial 8,iar la partea de joasa presiune labirintii 9,lagarul radial 10 si cuplajul 11.

Fata de alte masini termice,turbinele cu abur prezinta o serie de avantaje ,cum sunt: -miscarea de rotatie se obtine direct,fara a mai fi nevoie de mecanismul biela-manivela al motoarelor cu pistoane -se pot construe pentru puteri mari intrucat transformarea energetic este continua;sunt in functiune turbine cu puteri de peste 1500 MW. -punctaje de frecare sunt numai cele din lagare,ceea ce face ca pierderile mecanice sa fie minime -au greutate specifica realtiv mica -au consum specific de abur scazut In virtutea acestor avantaje,turbinele cu abur au capatat o raspandire foarte mare,fiind utilizate mai ales la actionarea masinilor cu turatie mare,precum

generatoarele electrice din central electrice clasice si nucleare,turbocompresoarele si turbu-suflantele din industria siderurgica,pompele centrifuge,etc. 13.2 Studiul energetic al treptei turbine cu abur In stadiul turbinelor intervin urmatoarele viteze:viteza absoulta a aburului(c ),viteza realtiva a aburului fata de paletele mobile (w);viteza periferica a paletelor mobile(u). 13.2.1 Studiul energetic al treptei cu actiune a turbine cu abur.

La treapta de actiune forta se produce prin lovirea paletei de catre aburul iesit din ajutaje cu viteza absoluta c 1.Aburul se destined numai in ajutaje,iar in palete sufera doar o schimbare de directive,presiuna ramanand constanta(fig.13.3). In paletele mobile energia cinetica a aburului se transforma in lucru mecanic.Studiul energetic al ajutajului prin aplicarea ecuatiei conservarii energiei arata ca procesul teoretic ( cu =0, =0 si fara frecare) are loc dupa adiabata reversibila AB t (fig.13.4), careia-I corespunde viteza teoretica c1t si caderea adiabatica de entalpie

ha.Entalpia franata (totala) a aburului la intrarea in ajutaj (care corespunde valorii 0

a vitezei absolute la intrare) este

h0*=h0 +

(13.2)

Destinderea reala in ajutaj este o adiabata ireversibila Ab careia-I corespunde viteza reala c1<c1t ,deci c1= c1t fiind un coefficient de reducere a vitezei datorita frecarilor de pereti a ajutajului,vartejurilor si ciocnirii aburului de muchia de intrare a ajutajului.Pierdera in ajutaje este ,deci diferenta dintre energiile cinetice in cazul teoretic si real:

haj= ].

=(1-

)( ha+ )

Starea reala a aburului la iesirea din ajutaje este data de punctual B,avand entalpia specifica

h1=h1t+ haj . W2t=W1.In

In paletele treptei cu actiune,teoretic viteza relative nu variaza

realitate ,datorita frecarilor,viteza scade ,astfel ca W2= W2t= W1 , fiind coeficientul de pierderi in palete.Procesul termic in palete poate fi studiat in system relative si absolute.In sistem relative fata de rotorul in miscare ecuatia conservarii energiei devine

dh+d(

)=0

. (13.4)

Integrand intre intrarea (punctul B cu entalpia h 2 ) din palete rezulta,pentru procesul real,pierderile in palete:

hp=h2-h1=

(1-

)[

].

(13.5)

In sistem absolut ,rotorul se misca ,deci energiei devine:

>0

si ecuatia conservarii

>0

d( ) + dh=0 sau

d( )-dh

(13.6)

Lucrul mecanic transmis de abur paletelor,se numeste lucru mecanic util al treptei si este egal cu caderea utila de entalpie se obtine:

hu .Prin integrarea ecuatiei (13.6) )-( haj + hp+

hu=lu= hc)
(13.7)

-(h2-h1)=( ha+

unde hc= reprezinta pierderea de energie cinetica reziduala ,datorata vitezei absolute c2 de iesire a aburului din treapta,si care pentru ultima treapta nu mai poate fi recuperate. 13.2.2. Studiul energetic al treptei cu reactiune a turbine cu abur In treapta cu reactiune forta se produce prin lovirea paletelor de catre aburul iesit cu viteza din ajutaje(efect de actiune) si prin cresterea vitezei relative spre iesirea din palete(effect de reactiune).Aburul se destined atat in ajutaje,cat si in palete(fig.13.5).

Caderea teoretica de entalpie a treptei cu reactiune este destinderea teoretica in palete.

ht= h1+ h2,unde

h1

Raportul dintre caderea de entalpie din palete si caderea total ape treapta se

numeste grad de reactiune

(13.7)

De obicei,turbinele cu reactiune au reactiune mare.

=0,5.Daca

<0.5 treapta se numeste

Procesul din treapta cu reactiune ,in diagrama h-s ,cuprinde doua destinderi(AB in ajutaje si BC in palete) urmate de o incalzire izobara CD dupa iesirea din palete ,datorita pierderilor de energie cinetica reziduala.(fig.13.6)

La ieirea din ajutaj, energia cinetic, n cazul real , este : (13.8) In palete , n sistem relativ fa de rotorul n micare, nu se produce lucru mecanic i ecuaia conservrii energiei este: (13.9) Creterea vitezei relative a aburului se face pe seama scderii entalpiei.Prin integrarea se obine viteza relativ la ieire: (13.10) n cazul teoretic, destinderea n palete este izentropa B entalpie i viteza teoretic (13.11) n cazul real, destinderea este adiabata ireversibil BC, rezultnd cderea i viteza real: (13.12) , determinnd cderea de

Pierderea n palete este

(13.13)

n sistem absolut, paletele sunt n micare i se produce lucru mecanic.Din ecuaia energiei rezult:

(13.14)

Lucru mecanic se produce prin cderea vitezei absolute (efect de aciune) i prin scderea, respectiv creterea vitezei relative (efect de reaciune). Lucru mecanic util, respectiv cderea util de entalpie se obine prin integrarea relaiei (13.14) ntre intrarea i ieirea din palete, cu utilizarea relaiei (13.13)

(13.15)

13.13 Fora transmis paletelor.Puterea util a turbinei

Din ajutaje aburul iese cu viteza absolut nclinat sub unghiul .Fa de paletele care se deplaseaz cu viteza tangenial u, aburul are viteza relativ .Scderea vectoril se trce grafic (fig 13.7a) ducnd din capitolul lui vectorul (- ), rezultanta este micare a paletei: nclinat sub unghiul fa de direcia de

Din palete aburul iese cu viteza relativ

inclinat cu

Viteza absolut la ieire

este . Compunerea vitezelor se face prin dou triunguri de viteze: triungiul de intrare i triungiul de ieire, suprapuse pe aceeai diagram de viteze (fig 13.7.b).Axa orizontal reprezint direcia de micare a paletelor, iar axa vertical direcia axului turbinei. Fora produs de abur asupra paletelor se calculeaz cu ecuaia conservrii impulsului (vezi cap 7.2.3) . Aceast for se descompune (fig 13.8) ntr-o component tangenial , care

produce nvrtirea rotorului (efectul util) i o component axial efect util, dar ncarc lagrele axiale. Pe direcia tangenial nu apar fore de presiune, rezultnd: (13.6) Sau: Viteza deci: =m( (13.7)

, care nu are

este dirijat totdeauna n sens opus micrii paletei, adic e negativ,

=m( Diferenele viteze (fig.13.7). Sub aciunea forei paletelor este: sau

(13.8) ,algebrice, se pot msura direct din diagrama de

, paletele se mic cu viteza u.Puterea util transmis

(13.19) Lucrul mecanic transmis paletelor de 1 kg abur, adic lucrul mecanic util ce corespunde cderii adiabatice utile este:

(13.20)

13.4 Tipuri de turbine

Consideraii tehnico-economice au dus la necesitatea realizrii ma multor tipuri de turbine cu abur.n tebelul 13.1 se prezint o clasificare dup principalele criterii utilizate: Criteriul de clasificare 1 Modul de destindere a aburului Modul de utilizare a energiei aburului Parametrii aburului la intrare Tipuri de turbin 2 -cu aciune -cu reaciune -combinate( cu aciune i reaciune) -ntr-o singur treapt(turbina Laval) -cu trepte de vitez (turbina Curtis) -cu trepte de presiune -parametrii supranali ( -parametrii nali( ) -parametrii sczui (

Utilizarea aburului la intrare Felul procesului termic Destinaia

-cu onsideraie -cu contrapresiune -fr prize -cu prize reglabile -cu prize fixe -staionare (folosite n CTE, CET, CNE) -nestaionare (folosite n transporturi)

Simbolul utilizat pentru turbine cu consideraie, la care presiunea de ieire a aburului este mult mai mic dect presiunea atmosferic (0,03-0,1 bar), este prezentat n fig 13.9a Pentru turbine cu contra presiune, la care destinderea aburului se oprete la 1,5-5 bar, urmnd a fi folosit la un consumator termic(termoficare), simbolul cel din fig.13.9.b.n cursul destinderii n turbin o parte din abur se poate extrage nainte de a ajunge la ieirea din turbin.Locul special amenajat de unde se realizeaz aceast extragere se numete priz a turbinei.La prizele fixe, neexistnd organe de reglaj (se mai numesc i prize nereglabile), presiunea aburului variaz n funcie de regimul de funcionare a turbinei i de debitul de abur extras.Aburul extras prin prizele fixe este utilizat la prenclzirea apei de alimentare. La prizele reglabile presiunea aburului este meninat constant la orice regim de funcionare a turbinei.Att turbinele cu contrapresiune ct i cele cu condensaie pot fi prevzute cu prize reglabile sau fixe. Aburul extras prin prizele reglabile este folosit n scopuri industriale i pentru nclzire.