B 

CARACTERISTICILE M = f(n) SI M = f(s) NATURALA SI ARTIFICIALE; PUNCTE

SPECIFICE

PRINCIPIUL DE FUNCTIONARE

Prin analogie cu masina de c.c, se poate considera ca o masina asincrona este excitata in ca.:
campul mag-netic inductor este produs de o infasurare trifazata alimentata de ia un sistem simetric de
tensiuni

Intrucat masina asincrona se utilizeaza mai ales ca motor, se va face referire, in continuare, la acest
regim. Curentul alternativ necesar functionarii in regim de motor este absorbit de la reteaua de
distributie la care este cuplata masina: el are o componenta activa care determina cuplul la arbore al
masinii si o componenta reactiva (inductiva) necesara pentru magnetizarea circuitului magnetic.

Fig. 3 Caracteristica naturala si cele artificiale obtinute pentru diverse valori ale rezistentelor

rotorice.

2. PORNIREA MOTORULUI ASINCRON CU ROTORUL BOBINAT

Ca si la motorul de c.c., problema pornirii motorului asincron rezida in diminuarea curentului

absorbit la pornire. La motorul asincron cu rotorul bobinat, acest obiectiv se realizeaza prin marirea
rezistentei circuitului rotoric. De aceea, motorul asincron cu rotorul bobinat se porneste pe
caracteristici artificiale
reostatice prin introducerea unui reostat trifazat simetric in circuitul rotoric. Datorita dependentei
dintre alunecare si rezistenta rotorica este evident ca pornirea se poate face la un cuplu marit, fapt
care este de dorit, pentru reducerea timpului de pornire.   

Schema de principiu a circuitului de forta pentru pornirea reostatica cu rezistente simetrice in rotor,
este reprezentata in figura in care s-a considerat rezistenta rotorica reglabila in trei trepte.
 Avand rezistenta R21 in circuitul rotoric si cupland motorul la retea, apare la s=l (n=0)
cuplul Mmax care pune in miscare rotorul, punctul de functionare deplasandu-se din A in A'. Cand ajunge
in A' si cuplul a scazut la valoarea Mmin, se scurtcircuiteaza prima treapta a rezistentei rotorice (prin
inchiderea contactelor contactorului Q) astfel incat in circuitul rotoric ramane rezistenta  R22, iar
punctul de functionare trece pe caracteristica artificiala reostatica (2) ce corespunde noii valori;
trecerea se face in punctul B, in care cuplul este din nou Mmax- Apoi punctul de functionare se
deplaseaza in B', la cuplul Mmin- in acest punct, prin inchiderea contactelor contactorului C2 se
scurtcircuiteaza si a doua treapta a rezistentei rotorice, astfel incat in circuit ramane
rezistenta R23. Punctul de functionare trece, la cuplul Mmax pe caracteristica (3) corespunzatoare noii
valori a rezistentei rotorice si, in continuare, se deplaseaza in C, pana la cuplul Mmin. In fine, in acest
punct, rezistenta suplimentara este complet scurtcircuitata prin inchiderea contactelor
contactorului C3), iar punctul de functionare trece pe caracteristica mecanica naturala in D si se
deplaseaza in punctul F corespunzator functionarii stabile la cuplu nominal si turatie nominala.
 M

'min H

Fig, 5

Din figura (5) se observa avantajele pornirii reostatice: la s=l, cuplul de pornire corespunzator
caracteristicii mecanice naturale este mult mai mic decat cuplul obtinut pe caracteristica artificiala
reostatica (1).

Valoarea curentului absorbit la pornire poate fi micsorata si prin introducerea, in circuitul rotoric, a
unei reactante suplimentare. Aceasta varianta conduce insa la scaderea cuplului la pornire, a
cuplului critic si a alunecarii critice (fapt constatabil prin inlocuirea in relatiile de calcul ale acestor
marimi a reactantei cu valoarea corespunzatoare reactantei raportate ce se adauga, adica
X0i + X s )  si de aceea este evitata.

Dupa pornire, infasurarea rotorica este scurtcircuitata, deci, in regim normal de functionare, motorul
asincron functioneaza cu rotorul in scurtcircuit; chiar daca acesta este bobinat.

3. PORNIREA MOTORULUI ASINCRON CU ROTORUL IN SCURTCIRCUIT

Imposibilitatea accesului la bornele infasurarii rotorice determina pornirea prin metode s
pecifice a motorului asincron cu rotorul in scurtcircuit.

De altfel, pentru imbunatatirea performantelor acestei categorii de motoare, la pornire, cand

sunt necesare valori mari ale cuplului (valon care nu se obtin la motoarele cu bare normale rotunde),
s-au realizat motoare asincrone cu bare inalte (cu crestaturi adanci pe rotor) sau cu colivie dubla.

La aceste motoare, la puteri egale cu ale motoarelor cu colivie normala, se obtin cupluri de pornire mari si
curenti mici. Pentru aceasta, colivia de pornire, plasata spre exteriorul crestaturii, se realizeaza din
materiale cu rezistivitate mai mare (alama), iar colivia de functionare, aflata in partea interioara, se
executa din cupru.
In figura sunt prezentate comparativ forare de crestaturi rotorice ale masinilor asincrone.

Fig.( 6 ). Forme de crestaturi rotorice ale masinilor asincrone: a,b - Ia rotor bobinat; c - la colivia
simpla; d, e - rotor cu bare inalte; f -  rotor cu colivie dubla.
PORNIREA PRIN CONECTARE DIRECTA LA RETEA
Este cea mai simpla metoda, necesita comenzi simple, dar prezinta dezavantajul ca, in momentul
initial al pornirii, curentul absorbit este de 4.. ori mai mare decat curentul nominal. in plus, deoarece
cuplul de pornire este mic, pornirea trebuie realizata in gol (fara cuplu rezistent la arbore).

Conform normelor tehnice in vigoare se pot porni, prin cuplare directa la retea, motoarele asincrone
trifazate cu puteri pana la 5,5 kW, daca motorul asincron nu este separat, printr-un transformator, de
ceilalti consumatori.