Sunteți pe pagina 1din 9

13. TURBINE CU ABUR 13.

Constructie si functionare Turbina cu abur este o masina termica motoare,in care are loc transformarea energiei potentiale a aburului in energie cinetica si aceaste in energie mecanica de rotire a arborelui turbine. In forma sa cea mai simpla turbine cuprinde un sir de ajutaje fixate de stator si un sir de palete mobile fixate,prin intermediul unor discuri,sau direct de rotorul turbine.Deoarece o turbine constituita dintr-o singura treapta nu utilizeaza economic energia termica a aburului,se realizeaza turbine cu mai multe trepte. Turbina cu abur poate fi actiune,daca energia termica a aburului este transformata in energie cinetica numai in ajutaje si cu reactiune,dupa destinderea aburului are loc si in paletele mobile. La turbine cu actiune(fig.13.1) aburulu provenit de la cazan(abur viu) intra prin racordul 1 in camera de distributie 2 se destined succesiv in sirurile de ajutaje 3 fixate pe niste pereti plani 4(diafragme),sunt prinsi in carcasa 5.Energia mecanica se produce de palete 6,care sunt mutate pe discurile 7 solidare cu axul (rotorul) 8.Aburul iese din turbine prin racordul de evacuare 9.Etansarea locului de trecere a axului prin carcasa se face prin labirintii 10 si 11.Fixarea pozitiei radiale si axiale a rotorului se face prin lagarul radial-axial 12 si prin lagarul radial 13.Arborele turbine este cuplat cu cel al generatorului electric prin cuplajul 14.

La turbine cu reactiune(fig.13.2) aburul viu intra prin racordul 1 si se destined atat in sirurile palete fixe 2, cu rol de ajutaje,montate direct pe carcasa 4,cat si in sirurile de palete mobile 3,montate pe rotorul sub forma de tambur 5.Iesirea aburului din turbine se face prin racordul de evacuare C.La partea de inalta presiune a turbine se afla labirintii 7 si lagarul radial-axial 8,iar la partea de joasa presiune labirintii 9,lagarul radial 10 si cuplajul 11.

Fata de alte masini termice,turbinele cu abur prezinta o serie de avantaje ,cum sunt: -miscarea de rotatie se obtine direct,fara a mai fi nevoie de mecanismul biela-manivela al motoarelor cu pistoane -se pot construe pentru puteri mari intrucat transformarea energetic este continua;sunt in functiune turbine cu puteri de peste 1500 MW. -punctaje de frecare sunt numai cele din lagare,ceea ce face ca pierderile mecanice sa fie minime -au greutate specifica realtiv mica -au consum specific de abur scazut In virtutea acestor avantaje,turbinele cu abur au capatat o raspandire foarte mare,fiind utilizate mai ales la actionarea masinilor cu turatie mare,precum generatoarele electrice din central electrice clasice si nucleare,turbocompresoarele si turbu-suflantele din industria siderurgica,pompele centrifuge,etc.

13.2 Studiul energetic al treptei turbine cu abur In stadiul turbinelor intervin urmatoarele viteze:viteza absoulta a aburului(c ),viteza realtiva a aburului fata de paletele mobile (w);viteza periferica a paletelor mobile(u). 13.2.1 Studiul energetic al treptei cu actiune a turbine cu abur.

La treapta de actiune forta se produce prin lovirea paletei de catre aburul iesit din ajutaje cu viteza absoluta c1.Aburul se destined numai in ajutaje,iar in palete sufera doar o schimbare de directive,presiuna ramanand constanta(fig.13.3). In paletele mobile energia cinetica a aburului se transforma in lucru mecanic.Studiul energetic al ajutajului prin aplicarea ecuatiei conservarii energiei arata procesul teoretic ( cu ca

=0 si fara frecare) are loc dupa adiabata reversibila ABt (fig.13.4), careia-I corespunde viteza teoretica c1t si caderea adiabatica de entalpie ha.Entalpia franata (totala) a
aburului la intrarea in ajutaj (care corespunde valorii 0 a vitezei absolute la intrare) este

=0,

h0*=h0 +

] (13.2)

Destinderea reala in ajutaj este o adiabata ireversibila Ab careia-I corespunde viteza reala c1<c1t ,deci

c1= c1t

fiind un coefficient de reducere a vitezei datorita frecarilor de pereti a

ajutajului,vartejurilor si ciocnirii aburului de muchia de intrare a ajutajului.Pierdera in ajutaje este ,deci diferenta dintre energiile cinetice in cazul teoretic si real:

haj= h1=h1t+ haj .

=(1-

)( ha+ )

].

Starea reala a aburului la iesirea din ajutaje este data de punctual B,avand entalpia specifica

In paletele treptei cu actiune,teoretic viteza relative nu variaza W2t=W1.In realitate ,datorita frecarilor,viteza scade ,astfel ca

W2= W2t= W1

fiind coeficientul

de pierderi in

palete.Procesul termic in palete poate fi studiat in system relative si absolute.In sistem relative fata de rotorul in miscare ecuatia conservarii energiei devine dh+d(

)=0 . (13.4)

Integrand intre intrarea (punctul B cu entalpia h2 ) din palete rezulta,pentru procesul real,pierderile in palete:

hp=h2-h1=

= >0

(1-

)[

]. (13.5)

In sistem absolut ,rotorul se misca ,deci

si ecuatia conservarii energiei devine:

>0

d( ) + dh=0 sau

d( )-dh

(13.6)

Lucrul mecanic transmis de abur paletelor,se numeste lucru mecanic util al treptei si este egal cu caderea utila de entalpie

hu .Prin integrarea ecuatiei (13.6) se obtine: -(h2-h1)=( ha+ )-( haj + hp+ hc)
(13.7)

hu=lu=
unde

hc=

reprezinta pierderea de energie cinetica reziduala ,datorata vitezei absolute c2 de

iesire a aburului din treapta,si care pentru ultima treapta nu mai poate fi recuperate. 13.2.2. Studiul energetic al treptei cu reactiune a turbine cu abur In treapta cu reactiune forta se produce prin lovirea paletelor de catre aburul iesit cu viteza din ajutaje(efect de actiune) si prin cresterea vitezei relative spre iesirea din palete(effect de reactiune).Aburul se destined atat in ajutaje,cat si in palete(fig.13.5).

Caderea teoretica de entalpie a treptei cu reactiune teoretica in palete.

ht= h1+ h2,unde h1 este destinderea

Raportul dintre caderea de entalpie din palete si caderea total ape treapta se numeste grad de reactiune : De obicei,turbinele cu reactiune au (13.7) =0,5.Daca <0.5 treapta se numeste reactiune mare.

Procesul din treapta cu reactiune ,in diagrama h-s ,cuprinde doua destinderi(AB in ajutaje si BC in palete) urmate de o incalzire izobara CD dupa iesirea din palete ,datorita pierderilor de energie cinetica reziduala.(fig.13.6)

La ieirea din ajutaj, energia cinetic, n cazul real , este :

(13.8) In palete , n sistem relativ fa de rotorul n micare, nu se produce lucru mecanic i ecuaia conservrii energiei este:

(13.9) Creterea vitezei relative a aburului se face pe seama scderii entalpiei.Prin integrarea se obine viteza relativ la ieire:

(13.10) n cazul teoretic, destinderea n palete este izentropa B i viteza teoretic , determinnd cderea de entalpie

(13.11) n cazul real, destinderea este adiabata ireversibil BC, rezultnd cderea viteza real: (13.12) i

Pierderea n palete este

(13.13)

n sistem absolut, paletele sunt n micare i se produce lucru mecanic.Din ecuaia energiei rezult:

(13.14)

Lucru mecanic se produce prin cderea vitezei absolute (efect de aciune) i prin scderea, respectiv creterea vitezei relative (efect de reaciune). Lucru mecanic util, respectiv cderea util de entalpie se obine prin integrarea relaiei (13.14) ntre intrarea i ieirea din palete, cu utilizarea relaiei (13.13)

(13.15)

13.13 Fora transmis paletelor.Puterea util a turbinei


Din ajutaje aburul iese cu viteza absolut grafic (fig 13.7a) ducnd din capitolul lui fa de direcia de micare a paletei: nclinat sub unghiul .Fa de paletele care se .Scderea vectoril se trce nclinat sub unghiul

deplaseaz cu viteza tangenial u, aburul are viteza relativ vectorul (- ), rezultanta este

Din palete aburul iese cu viteza relativ inclinat cu Viteza absolut la ieire este . Compunerea vitezelor se face prin dou triunguri de viteze: triungiul de intrare i triungiul de ieire, suprapuse pe aceeai diagram de viteze (fig 13.7.b).Axa orizontal reprezint direcia de micare a paletelor, iar axa vertical direcia axului turbinei. Fora produs de abur asupra paletelor se calculeaz cu ecuaia conservrii impulsului (vezi cap 7.2.3) . Aceast for se descompune (fig 13.8) ntr-o component tangenial , care produce nvrtirea rotorului (efectul util) i o component axial , care nu are efect util, dar ncarc lagrele axiale. Pe direcia tangenial nu apar fore de presiune, rezultnd: (13.6) Sau: Viteza =m( (13.7)

este dirijat totdeauna n sens opus micrii paletei, adic e negativ, deci: =m( (13.8)

Diferenele Sub aciunea forei

sau

,algebrice, se pot msura direct din diagrama de viteze (fig.13.7).

, paletele se mic cu viteza u.Puterea util transmis paletelor este: (13.19)

Lucrul mecanic transmis paletelor de 1 kg abur, adic lucrul mecanic util ce corespunde cderii adiabatice utile este:

(13.20)

13.4 Tipuri de turbine


Consideraii tehnico-economice au dus la necesitatea realizrii ma multor tipuri de turbine cu abur.n tebelul 13.1 se prezint o clasificare dup principalele criterii utilizate: Criteriul de clasificare 1 Modul de destindere a aburului Tipuri de turbin 2 -cu aciune -cu reaciune -combinate( cu aciune i reaciune) -ntr-o singur treapt(turbina Laval) -cu trepte de vitez (turbina Curtis) -cu trepte de presiune -parametrii supranali ( -parametrii nali( -parametrii sczui ( -cu onsideraie -cu contrapresiune -fr prize -cu prize reglabile -cu prize fixe -staionare (folosite n CTE, CET, CNE) -nestaionare (folosite n transporturi)

Modul de utilizare a energiei aburului

Parametrii aburului la intrare

Utilizarea aburului la intrare

Felul procesului termic

Destinaia

Simbolul utilizat pentru turbine cu consideraie, la care presiunea de ieire a aburului este mult mai mic dect presiunea atmosferic (0,03-0,1 bar), este prezentat n fig 13.9a Pentru turbine cu contra presiune, la care destinderea aburului se oprete la 1,5-5 bar, urmnd a fi folosit la un consumator termic(termoficare), simbolul cel din fig.13.9.b.n cursul destinderii n turbin o parte din abur se

poate extrage nainte de a ajunge la ieirea din turbin.Locul special amenajat de unde se realizeaz aceast extragere se numete priz a turbinei.La prizele fixe, neexistnd organe de reglaj (se mai numesc i prize nereglabile), presiunea aburului variaz n funcie de regimul de funcionare a turbinei i de debitul de abur extras.Aburul extras prin prizele fixe este utilizat la prenclzirea apei de alimentare. La prizele reglabile presiunea aburului este meninat constant la orice regim de funcionare a turbinei.Att turbinele cu contrapresiune ct i cele cu condensaie pot fi prevzute cu prize reglabile sau fixe. Aburul extras prin prizele reglabile este folosit n scopuri industriale i pentru nclzire.