ECHIPAMENTE ELECTRICE DE TRANSPORT

CAPITOLUL 8

8. CONSIDERAŢII ENERGETICE PRIVIND CONVERTOARELE

STATICE CARE ALIMENTEAZĂ MOTOARE DE CURENT
CONTINUU

Deoarece convertoarele statice sunt utilizate actualmente la puteri mari ajungându-se

până la mii de kilowaţi, trebuie să se acorde atenţie şi unor aspecte energetice, care nu au fost
abordate în paragrafele anterioare.
Vom analiza în cele ce urmează din punct de vedere energetic instalaţia trifazată în
punte cu tiristoare care se foloseşte exclusiv la puteri mai mari în acţionările electrice
reglabile. Vom presupune că transformatorul inclus în instalaţie nu are nici un fel de pierderi
şi la fel cele şase tiristoare. Vom considera regimul de curent neîntrerupt practic constant în
circuitul rotoric al motorului.

Fig. 8.1. relaţia de fază dintre curentul secundar şi tensiunea

secundară în cazul convertorului static din figura 7.18
În figura 8.1, a s-a reprezentat tensiunea u A redresată la bornele motorului pentru un
α<900, dat, iar în figura 8.1, b s-a redat tensiunea u a de fază a secundarului transformatorului
precum şi curentul ia din faza respectivă, curent care este alternativ, cu alternanţe de 1200 şi de
amplitudine IA. De remarcat faptul că acest curent ia îşi păstrează forma pentru orice α, în
schimb poziţia alternanţelor sale în comparaţie cu alternanţele tensiunii respective u a de fază a
secundarului transformatorului se modifică odată cu valoarea unghiului α.
Valoarea medie UA a tensiunii redresate uA va fi

79
 ECHIPAMENTE ELECTRICE DE TRANSPORT
CAPITOLUL 8

(8.1)
Pentru calculul acestei valori medii s-a ţinut seama că u A este o mărime periodică cu
perioada (6 pulsuri pe perioada tensiunii secundare ua) şi că un puls urmăreşte tensiunea

între faze uab, luată ca referinţă în figura 8.1, a, între momentele şi

reprezintă amplitudinea tensiunii secundare de fază ua.
Valoarea efectivă Ia a curentului alternativ secundar ia este

, (8.2)

conform indicaţiilor furnizate de figura 8.1, b.

Să descompunem acum curentul periodic ia în serie Fourier, luând ca origine de fază
tensiunea secundară ua (fig. 8.1, b) şi observând că valoarea medie pe o perioadă este nulă,

. (8.3)

Conform teoriei seriilor Fourier,

(8.4)

, (8.5)

ceea ce arată că în seria Fourier există numai armonicile 1, 5, 7, 9,11, 13, 17, 19, , …, 6k-1,
6k+1, … (cu k aparţine N* şi v aparţine N).
Pentru armonica fundamentală a curentului se găseşte

; . (8.6)

şi prin urmare expresia analitică a acestei armonici va fi

, (8.7)
ceea ce înseamnă că această armonică are aceeaşi valoare efectivă

(8.8)
dacă IA = const, indiferent de valoarea unghiului şi este în urma tensiunii de fază ua cu
exact unghiul (fig. 8.1, b).
Puterea activă schimbată de secundarul transformatorului cu motorul prin intermediul
mutatorului va fi

80
 ECHIPAMENTE ELECTRICE DE TRANSPORT
CAPITOLUL 8

. (8.9)

Ţinînd seama de relaţia (4.9), această putere activă se scrie şi sub forma ceea ce
era de aşteptat: puterea activă în secundarul transformatorului este egală cu puterea
componentelor continue de tensiune şi curent în circuitul rotoric al motorului.
Interesant de reţinut este însă faptul că, dacă Um şi IA rămîn constante, această putere este
funcţie de a (fig. 8.2), fiind pozitivă, adică corespunzînd unei transmisii de energie de la
transformator spre maşina electrică, în regimul de redresor (a < 90°) şi negativă,
ceea ce înseamnă o transmisie
inversă de energie (de la maşină spre trans formator, respectiv reţea), în regim de
invertor (a > 90°).
Puterea reactivă
(8.10)

este şi ea funcţie de unghiul α, dar rămâne mereu de acelaşi semn (fig. 4.21) cu alte cuvinte,
circuitul rotoric al maşinii, indiferent de regim (motor sau generator) se comportă faţă de reţea
ca un receptor inductiv din punctul de vedere al puterii reactive.

Fig. 8.2. Variaţia puterilor activă, reactivă şi aparentă în funcţie de valoarea

unghiului α de întîrziere la aprindere a tiristorului.

Puterea aparentă a secundarului transformatorului, aflat în evident regim

deformant (v. Subcap. 1.13), va fi:
, (8.11)

în care reprezintă valoarea efectivă a tensiunii secundare u a , iar I a

valoarea efectivă a curentului i a , dată de relaţia (4.10). Aşadar,

, (8.12)

expresie care evidenţiază independenţa acestei puteri de unghiul α, care reprezintă

mărimea prin care se comandă viteza motorului (fig. 8.2). Oricare ar fi valoarea
unghiului α, fie că maşina electrică este motor, fie că este generator, oricare ar fi

81
 ECHIPAMENTE ELECTRICE DE TRANSPORT
CAPITOLUL 8

valoarea şi semnul puterii active schimbată de maşina electrică cu transformatorul,

acesta din urmă este solicitat la putere aparentă constantă, atîta timp cât I A = const,
adică cât timp cuplul dezvoltat de maşină este constant.
Factorul de putere al secundarului transformatorului va fi, din regimul
nesinusoidal, ,
de unde se extrage o concluzie foarte importantă prin implicaţiile sale energetice: cu
cât unghiul de întârziere la aprindere a tiristoarelor este mai apropiat de 90° cu atît
factorul de putere este mai slab. Acest aspect reprezintă o latură negativă de mare
importanţă în utilizarea mutatoarelor cu tiristoare în sistemele de acţionări reglabile.
Cu cît dorim să realizăm viteze mai reduse la unul şi acelaşi cuplu dezvoltat de motor,
cu atât sistemul mutator-motor reprezintă pentru reţea un consumator mai puţin
eficient şi cu un factor de putere mai redus, pe lângă faptul, nu mai puţin impor tant, că
un asemenea consumator lucrează în regim deformant, introducând în reţea armonici
de curent care pot produce alte fenomene supărătoare (rezonanţă pe anumite frecvenţe,
paraziţi în liniile de transmisiuni).
Dacă puterea reactivă Q poate fi compensată prin anumite mijloace (de
exemplu, baterii de condensatoare sau compensatoare sincrone), puterea deformantă

, (8.13)

care la I A = const este şi independentă de α, nu poate fi compensată în nici un fel,

blocând o capacitate corespunzătoare de putere în reţea şi centrala electrică (fig. 8.2).
La convertoarele statice de alt tip (cu 2,3 pulsuri pe perioadă) situaţia prezen -
tată mai sus este încă şi mai gravă. De exemplu, la mutatorul trifazat cu redresarea
numai a unei alternanţe, factorul de putere pe secundarul trans formatorului este, în
ipoteza i A = I A = const,

; (8.14)

acest factor de putere foarte slab se explică şi prin componenta continuă care încarcă
suplimentar secundarul transformatorului.

82