CURS 3

4.3. Tratarea complexă a aerului de climatizare

Pentru ca aerul de climatizare introdus în încăperi să aibă temperatura și umiditatea

necesare preluării exceselor de căldură și umiditate din interiorul acestora, trebuie ca el să
fie supus în prealabil unor procese complexe de tratare.
Aceste procese complexe de tratare a aerului se realizează printr-o succesiune de
procese simple la care acesta este supus, procese care se desfășoară, în cele mai multe
cazuri, în totalitate în centrale de climatizare. Tratarea complexă a aerului presupune deci
realizarea sau adoptarea unei astfel de centrale de tratare, care să asigure o succesiune de
procese simple, ușor controlabile și de realizat.
Alegerea schemei de tratare a aerului este determinată atât de criterii de natură
tehnică, tehnologică, cât și de criterii economice, urmărindu-se reducerea cheltuielilor de
investiții și a celor de exploatare prin realizarea unor consumuri minime de căldură și mai
ales de frig. De asemenea, la alegerea schemei de tratare a aerului trebuie să se aibă în
vedere faptul că aceeași centrală de tratare, este folosită atât în regim de vară cât și de iarnă.
Un alt element care influențează alegerea schemei de tratare a aerului este modul în care
aceasta permite realizarea automatizării necesare funcționării întregului sistem la parametrii
proiectați.
În continuare sunt prezentate cele mai uzuale scheme de tratare complexă a aerului
pentru situațiile de vară și de iarnă. Desigur pe lângă acestea pot fi concepute și alte scheme
de tratare complexă a aerului, care să rezolve diverse situații cerute prin tema de proiectare,
de la caz la caz.

4.3.1. Situaţia (de vară)

Pentru perioada caldă a anului, în vederea preluării căldurii și umidității în exces din
încăperile climatizate, este necesar ca aerul (proaspăt sau amestecat) să fie răcit și uscat.
Răcirea (și uscarea aerului) se pot realiza în două moduri și anume:
- Cu ajutorul bateriilor de răcire, alimentate fie cu apă răcită, fie direct cu agent frigorific.
- Cu ajutorul camerelor de pulverizare, care pot funcționa fie cu apă rece din surse naturale
(apă din puț forat de mare adâncime), fie cu apă răcită furnizată de o instalație frigorifică
(chiller).

4.3.1.1. Tratarea cu răcirea aerului amestecat și umidificare adiabatică

Umidificarea adiabatică este un proces de tratare a aerului care este necesar:
- în situația de vară, din cauza scăderii conținutului de umiditate al aerului, ca urmare a
condensării vaporilor de apă din aer, pe serpentina bateriei de răcire.
- în situația de iarnă, atunci când aerul amestecat trebuie preâncălzit, fapt ce conduce la
scăderea umidității sale relative;
Funcționarea centralei de tratare a aerului în acest caz este următoarea: aerul preluat
din interiorul încăperii climatizate, de stare I, este amestecat în camera de amestec (CA) cu
aerul preluat din exterior, de stare E, rezultând aerul amestecat de stare M. Acesta este mai
întâi filtrat cu ajutorul filtrului (F). În continuare prin intermediul bateriei de răcire (BR) se
realizează procesul de răcire și uscare M-U, după care urmează procesul de umidificare

1
adiabatică U-R, care are loc în camera de pulverizare (CP). După aceea, pentru a fi adus la
temperatura cu care poate fi introdus în încăpere aerul este încălzit în bateria de reâncălzire
(BRI), urmând procesul de încălzire R-C. Aerul de climatizare, de stare C, este introdus cu
ajutorul ventilatorului în încăpere unde se amestecă cu aerul interior, preluând astfel
umiditatea și căldura în exces a acestuia.
În cazul acestui sistem de climatizare sarcina de răcire este preluată în întregime de bateria
de răcire (BR). Sistemul prezintă unele avantaje din punctul de vedere al reglajului automat.
Procedura de trasare în diagrama h-x, a proceselor de tratare a aerului care au loc în cadrul
acestui sistem de climatizare este următoarea:

1. Se reprezintă în diagrama h-x, punctul I (punctul de stare al aerului interior, vara).

Acesta este definit: I(ti;φi). Corespunzător punctului I se citesc din diagrama h-x şi
ceilalţi parametri şi anume: xi, hi şi se completează în tabel.
2. Se reprezintă în diagrama h-x, punctul E (punctul de stare al aerului exterior de vară).
Acesta este definit: E(te; xe). Corespunzător punctului E se citesc din diagrama h-x şi
ceilalţi parametri şi anume: he, φe şi se completează în tabel.
3. Se determină starea aerului amestecat (punctul M). Acesta este situat pe dreapta IE,
la intersecţia acesteia cu unul din parametrii:

L e  h e  L i  hi
hM  ; entalpia aerului amestecat, determinată din ecuaţia de bilanţ termic a
L e  Li
amestecului.
(Le=Lp şi Li=LR=L-Lp)
L e  h e  L i  hi
xM  ; conținutul de umiditate al aerului amestecat, determinat din ecuaţia de
L e  Li
bilanţ de umiditate a amestecului.

Corespunzător punctului M se citesc din diagrama h-x şi ceilalţi parametri şi anume: t M, φM

şi se completează în tabel.
Qv
4. Se trasează raza procesului  v  .
Gv
5. Se determină starea aerului de climatizare (introdus), punctul C. Acesta este situat la
intersecţia paralelei prin I la raza procesului (ε v) cu izoterma tc, determinată dintr-o
condiţie de confort şi anume tc= ti - Δt [oC]
Δt = 5...10 [oC] pentru introducerea aerului „sus”
Δt = 2...3 [oC] pentru introducerea aerului „jos”

Corespunzător punctului C se citesc din diagrama h-x şi ceilalţi parametri şi anume : x c,

hc, φc şi se completează în tabel.
6. Se reprezintă starea punctului de rouă (R) corespunzător parametrilor aerului de
climatizare (introdus) C. Acesta este situat la intersecţia verticalei (x c=ct.) coborâte
din C, cu curba 85÷90%.
Corespunzător punctului R se citesc din diagrama h-x şi ceilalţi parametri şi anume:
tR, hR şi se completează în tabel.
7. Se reprezintă punctul „ajutător” 1 la intersecţia izotermei t BR (temperatura bateriei de
răcire) cu φ=100%.

2
 8. Se reprezintă punctul de stare a aerului uscat (U). Acesta este situat la intersecţia
dreptei 1M cu adiabata hR.
Corespunzător punctului U se citesc din diagrama h-x şi ceilalţi parametri şi anume:
tU, xU, φU şi se completează în tabel.

Tabel cu punctele de stare ale aerului în cazul procesului de tratare a aerului vara

I(ti;φi) E(te; xe) M(dr.IE;hmsauxm) C(IIεI ;tc) R(xC=ct;φ90%) 1(tBR;φ100%) U(int.1M cuhR)
t
x
h
φ

CONCLUZIE

Aşadar procesele complexe de tratare a aerului în cazul acestui sistem de climatizare sunt:
I+E → M proces de amestec (în camera de amestec).
M-U proces de răcire cu uscare (în bateria de răcire).
U-R proces de umidificare adiabatică (în camera de pulverizare)
R-C proces de reîncălzire (în bateria de reîncălzire)
C-I evoluţia aerului în încăpere (în încăpere)

3
 SITUATIA DE VARA
2 1 e

Continutul de umiditate x [g/Kg aer uscat]

0 5 10 15 20 25 30
aerului t [°C]
Temperatura

45

40

35

30 Ev

M
Iv
25

kcal kJ
U Cv 23,9 100
20
R
90

15 20
80

3
20000

10 70
8

1 15
60
5
Raza procesului
e=? h/?x [kJ/kg] 50
2500
10
0 40

30

-5
-10000

5
8

20

-10 Conversia unitatilor de masura

1 kcal/h = 4,1868 kJ/h 10
1 kW = 860 kcal/h
1 kW = 3600 kJ/h
-15 0 0

0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50 55
aerului ?
Densitatea

[kg/m³ ]

Presiunea vaporilor de apa p [mbar]

Fig. 3.3.3. Diagrama h-x , pentru aerul umed, la presiunea de 1013 mbar.

LEGENDA
I+E=M amestec ev - Raza procesului
MU racire + uscare 1 - paralela la raza procesului
UR umidificare adiabatica 2 - verticala prin pct. C v (param. aerului introdus in incapere)
RC reîncalzire
CI evolutia aerului în încaperea climatizata 3 - entalpia corespunzatoare punctului R
1 intersectia tbr =9 °C cu umiditatea f =100 %

4
4.3.1.2.Tratarea cu apă rece pulverizată
Această modalitate de tratare complexă a aerului poate fi adoptată în situația în care se
dispune de apă rece din surse naturale și temperatura acesteia este suficient de mică pentru a
se putea realiza în camera de pulverizare o răcire și uscare (datorată condensării vaporilor de
apă din aer, pe țevile bateriei de răcire) a aerului suficientă.
În cazul procedeului de „tratare cu răcirea aerului amestecat și umidificare
adiabatică„ prezentat mai sus, apa de răcire este vehiculată prin camera de pulverizare în
circuit închis, ceea ce face ca după un timp scurt temperatura sa să fie egală cu cea a aerului,
motiv pentru care între aer și apa de răcire nu are loc schimb de căldură, cu alte cuvinte
procesul de umidificare este adiabatic.
În cazul procedeului de „tratare cu apă rece pulverizată„ apa de răcire nu este vehiculată
prin camera de pulverizare în circuit închis, temperatura sa este mai mică decât cea a aerului
astfel încât are loc o cedare permanentă de căldură de la aer la apă, cu consecința răciri
aerului.
Funcționarea centralei de tratare a aerului în acest caz este următoarea: aerul preluat din
interiorul încăperii climatizate, de stare I, este amestecat în camera de amestec (CA) cu
aerul preluat din exterior, de stare E, rezultând aerul amestecat de stare M. După ce este mai
întâi filtrat cu ajutorul filtrului (F), aerul parcurge camera de pulverizare (CP) în interiorul
căreia are loc procesul de răcire și uscare M-R. În continuare, pentru a fi adus la temperatura
cu care poate fi introdus în încăpere, aerul este încălzit în bateria de reâncălzire (BRI)
urmând procesul de încălzire R-C. Aerul de climatizare, de stare C, este introdus cu ajutorul
ventilatorului în încăpere unde se amestecă cu aerul interior, preluând astfel umiditatea și
căldura în exces a acestuia.

Concluzie

Aşadar procesele complexe de tratare a aerului în cazul acestui sistem de climatizare sunt:
I+E → M proces de amestec (în camera de amestec).
M-R proces de răcire și uscare (în camera de pulverizare).
R-C proces de reîncălzire (în bateria de reîncălzire)
C-I evoluţia aerului în încăpere (în încăpere)

5
 SITUATIA DE VARA

Continutul de umiditate x [g/Kg aer uscat]

0 5 10 15 20 25 30
aerului t [°C]
Temperatura

45

40

35

30 Ev

M
Iv
25

Cv kcal kJ
23,9 100
20

90
R
15 20
80

20000
10 70
8

15
60
5
Raza procesului
e=? h/? x [kJ/kg] 50
2500
10
0 40

30

-5
-10000

5
8

20

-10 Conversia unitatilor de masura

1 kcal/h = 4,1868 kJ/h 10
1 kW = 860 kcal/h
1 kW = 3600 kJ/h
-15 0 0

0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50 55
aerului ?
Densitatea

[kg/m³ ]

Presiunea vaporilor de apa p [mbar]

Fig. 3.3.3. Diagrama h-x , pentru aerul umed, la presiunea de 1013 mbar.

LEGENDA
I+E=M amestec
MR racire + uscare
RC reîncalzire
CI evolutia aerului în încaperea climatizata