CURS 2

4.2. Tratarea aerului cu apă

4.2.1. Procese posibile de modificare a stării aerului în contact cu apa
Tratarea aerului cu apă reprezintă modificarea stării aerului prin punerea sa în contact cu apa şi
este un procedeu des folosit în instalaţiile de tratare a aerului.
Analiza proceselor posibile de schimbare a stării aerului în contact cu apa se poate face în două
moduri și anume:
a) Pornind de la expresia fluxului elementar de căldură schimbat între aer şi apă la punerea lor
în contact.
Expresia acestui flux este:
dQ     t  t a   ds    r0   x  xa   ds
            [W] (4.2.1/1)
dQP dQl

dQP - fluxul elementar de căldură sensibilă (perceptibilă) schimbat între aer şi apă [W].
dQl - fluxul elementar de căldură latentă schimbat între aer şi apă [W]
t - temperatura aerului [oC]
ta - temperatura apei [oC]
σ – coeficientul de schimb de substanță între aer și apă.
ro - căldura latentă de vaporizare
x - conţinutul de umiditate a aerului
xa - conţinutul de umiditate a apei
Din analiza termenului care exprimă fluxul elementar de căldură perceptibilă,
respectiv: dQ p     t  t a   ds apar următoarele situații (procese) posibile:
 proces de răcire a aerului, dacă t > ta , rezultă ΔQP>0, adică aerul cedează apei căldură
perceptibilă, ceea ce face ca aerul să se răcească.
 proces izotermic, dacă t = ta, rezultă ΔQP=0, adică nu are loc schimb de căldură
perceptibilă între aer și apă, ceea ce face ca aerul să își păstreze aceeași temperatură.
 proces de încălzire a aerului, dacă t < ta , rezultă ΔQP<0, adică apa cedează aerului
căldură perceptibilă, ceea ce face ca aerul să se încălzească.
Din analiza termenului care exprimă fluxul elementar de căldură latentă,
respectiv: dQl    ro   x  x a   ds apar următoarele situații (procese) posibile:
 proces de uscare a aerului, dacă x > xa, rezultă ΔQl >0, adică aerul cedează apei căldura
latentă odată cu vaporii din aer ce condensează (asta se întâmplă când t a <tτ).
 proces după x=ct. dacă x = xa, rezultă ΔQl =0, adică nu are loc nici condensare, nici
evaporare a aerului, schimbul de căldură latentă fiind nul (asta se întâmplă când t a= tτ).
 proces de umidificare a aerului, dacă x < xa, rezultă ΔQl <0, adică aerul primește de la
apă căldură latentă odată cu acea parte din apă care prin evaporare trece în aer (asta se
întâmplă când ta> tτ).

b) Pe cale grafică

În acest caz procesele posibile de schimbare a stării aerului în contact cu apa sunt figurate în
diagrama h-x (vezi figura 4.2.1/a) şi prezentate în tabelul 4.2.1/A.

1
Fig. 4.2.1/a Cazurile posibile de modificare a stării aerului in contact cu apa.

t – temperatura aerului după termometrul uscat.

t’ – temperatura aerului după termometrul umed.
tτ – temperatura punctului de rouă.

După cum se poate observa în figura 4.2.1/a, procesele pot evolua după 7 direcţii.
A – reprezintă starea iniţială a aerului.
1,2,3,4,5,6,7 – reprezintă stările finale ale aerului (în procesele reale).
1’,2’,3’,4’,5’,6’,7’ –reprezintă stările finale ale aerului (în procesele ideale).

Tabelul 4.2.1/A Procese posibile de modificare a stării aerului în contact cu apa

Raza
Proces după Temperatura
procesului, Δx Δh Δt Denumirea procesului
direcţia apei, ta
ε
A-1 ta > t ε > hv >0 >0 >0 umidificare cu încălzire
A-2 (t = const.) ta = t ε = hv >0 >0 =0 umidificare izotermică
A-3 ta > t > t’ 0 < ε < hv >0 >0 <0 umidificare cu răcire şi creşterea entalpiei
A-4 (h = const.) ta = t’ ε≈0 >0 =0 <0 umidificare adiabatică
A-5 t’ > ta > tτ -∞<ε<0 >0 <0 <0 umidificare cu răcire şi scăderea entalpiei
A-6 (x = const.) ta = tτ ε=-∞ =0 <0 <0 răcire la x = constant
A-7 tτ > ta > 0 0C ε>0 <0 <0 <0 răcire cu uscare

 Procesele: A - 2 (t=ct.), umidificare izotermică; A - 4 (h=ct.), umidificare adiabatică; A - 6

(x=ct.), răcire uscată, sunt cele mai utilizate în instalaţiile de tratare a aerului.
 Procesele A- 1; A- 3; A- 5; A- 7, sunt procese politropice.

2
4.2.1.1. Umidificare izotermică (t=ct.)

Cu notaţiile din figura 4.2.1.1/a, putem scrie:

t1 = t2 = t. Raza procesului este:

h h2  h1 cP  t   r0  cPV  t   x2  cP  t   r0  cPV  t   x1
   
x x2  x1 x2  x1
 r0  cPV  t  hV
hv - entalpia vaporilor de apă

Fig. 4.2.1.1/a Umidificare izotermică

În realitate temperatura apei pulverizate nu depăşeşte 30 [ oC], ceea ce înseamnă că în practică

se poate considera că umidificarea izotermică are loc după direcţia ε = 2500.

4.2.1.2. Umidificare adiabatică (h=ct.)

Cum h = ct. → Δh = 0 → h1= h2, ceea ce înseamnă:

c p  t1   r0  c pv  t1   x1  c p  t 2   r0  c pv  t 2   x 2
sau
c p  t1  t 2   r0  x 2  x1   c pv  t 2  x 2  t1  x1 

Cum cpv.(t2x2 – t1x1) << ro.(x2 – x1) se poate neglija acest

Fig. 4.2.1.2/a Umidificare adiabatică
apă], vapori preluaţi de aer.
Aerul primeşte odată cu vaporii de apă şi căldura perceptibilă conţinută în apa care s-a
evaporat, adică (ro + cata)Δx.
Diferenţa entalpiilor finală şi iniţială este:
termen, obţinând:
cp(t1 – t2) = r0(x2 – x1) adică:
Aerul răcindu-se de la t1 la t2, cedează apei cantitatea de
căldură perceptibilă cp(t1 –t2).
Această căldură este absorbită de apă sub forma căldurii
latente ro(x2 – x1), ceea ce conduce la evaporarea a Δx [kg

h   r0  c a  t a  x  ro  x  c a  t a  x
Prin urmare, raza procesului real (1 - 2”) este:
h
"   c a  t a
x

În realitate temperatura apei pulverizate este mică (valoarea ε” este mică) ceea ce înseamnă că
în practică se poate considera că umidificarea adiabatică are loc după direcţia ε = 0.
Completări
- Umidificarea adiabatică este larg utilizată în instalaţiile de climatizare, mai ales în situaţia
(de iarnă), pentru unele procese de tratare complexă a aerului folosindu-se tot timpul anului.
- Este un procedeu simplu, avantajos, uşor de realizat (o pompă preia apa din bazinul camerei
de pulverizare şi o pulverizează prin nişte diuze în curentul de aer).
3
 - Temperatura apei pulverizate se menţine permanent la valoarea temperaturii după
termometrul umed (nefiind necesară nici încălzirea, nici răcirea acesteia).
4.2.1.3. Procese politropice
Spre deosebire de „umidificarea adiabatică” (la care temperatura
apei pulverizate este constantă) în procesele politropice
temperatura apei pulverizate se modifică.
În procesul politropic prezentat în figura 4.2.1.3/a, aerul de stare
iniţială 1, se pune în contact cu apa de stare iniţială 3.
Se constată că starea aerului se deplasează de la 1 la 2 iar apa se
încălzeşte de la 3 la 4.
Dacă se măreşte coeficientul de pulverizare μ, starea finală a
aerului va fi 5 (în loc de 2) şi cea a apei 6 (în loc de 4) în aşa fel
încât punctele 5 şi 6 să se găsească pe aceeaşi adiabată.
Mărind în continuare debitul de apă starea aerului va evolua de
Fig. 4.2.1.3/a Procese politropice
de răcire şi uscare la 5 la 6 (umidificare adiabată).

Observaţie

Procesul 5-6 (umidificare adiabatică) este nedorit pentru procesul de răcire şi uscare 1-5.
S-a constatat că în camerele de pulverizare, picăturile (inerente) de apă se evaporă instantaneu,
astfel încât procesul de răcire şi uscare este însoţit de o nedorită umidificare adiabatică.