Sisteme

de pompe de căldură
Recuperarea
căldurii
de la
coloanele
de apă de
canalizare
 Recuperarea căldurii
din colectoarele orizontale
de apă uzată
 Instalarea conductelor
de recuperare a căldurii
din apele uzate
în marile canale colectoare
orăşenenşti
Recuperarea căldurii
din tunele destinate
transportului rutier,
şi/sau de cale ferată
 Sisteme de pompe de căldură cu circuit deschis.

Deversarea apei se face:

In puţul
într-un puţ de reinjecţie într-o apă curgătoare cu coloană stabilă
având capacitate de din apropiere de apă
preluare suficientă
Forarea puţurilor Elementele caracteristice
cu coloană stabilă ale unui puţ
de apă cu coloană stabilă de apă
Inspecţia la capul puţului
 Sisteme cu circuit închis:

vertical

orizontal
 Amplasarea colectorilor orizontali,
pentru cîteva situaţii frecvent întâlnite în practică
 Capacitatea specifică de extracţie
pentru diferite tipuri de sol

Tipul solului Capacitatea specifică de

extracţie, W/m2
Uscat Umed
Nisipos 10 la 15 15 la 20
Argilos 20 la 25 25 la 30
Sol cu ape freatice 30 la 35
 Variaţia difuzivizăţii termice a nisipului şi
argilei cu conţinutul de apă din sol

0,06
Difuzivitatea termica, mp/zi

Nisip
0,05

0,04
Argila
0,03

0,02

0,01

0
0 5 10 15 20 25 30

Continutul de apa, %
 Săparea mecanizată a şanţurilor în care
urmează a se amplasa colectorii orizontali
 Pozarea
colectorilor
orizontali elicoidali
Corelarea
lungimii colectorilor de suprafaţă
cu puterea pompei termice
Amplasarea colectorilor orizontali în sol:
decopertarea terenului cu excavatorul cu cupă clasică

Utilizarea intensivă a terenului cu conducte

elicoidale în plan orizontal (slinky coil), respectiv
vertical
Utilizarea de excavatoare cu cupă îngustă,
inserarea de colectori prefabricaţi
Terenurile virane pot fi
valorificate mai ales
atunci când prezintă
denivelări,

în vederea îngropării
de schimbătoare de
căldură metalice,
de mare capacitate
Sonda de
adâncime

Variaţia temperaturii solului cu adâncimea:

valoarea stabilizată la adâncimi peste 10 m
este de regulă egală cu temperatura medie anuală a locaţiei geografice .
Amplitudinea oscilaţiilor la suprafaţa solului pentru Braşov: 10,5 oC
Elemente ale echipamentului de foraj
Deversarea noroiului la suprafaţa
terenului
 Adîncimea puţului
funcţie de capacitatea pompei de căldură
Variaţia conductivităţii termice funcţie de conţinutul
de apă din sol pentru diverse localităţi
 Alaturi de sarcina termica a cladirii
caracteristicile solului reprezinta factorul cel
mai important in determinarea lungimii
schimbatorului de caldura din sol

TRT –Thermal Response Test

Perioada de testare: 36…48 ore

Variatia de putere: max 10%
Flux de caldura:50…80 W/m foraj
Diametru foraj: <150 mm
Intervalul de timp intre instalare si
testare:
- 5 zile (<1,3 W/mK)
- 3 zile

Conductivitatea reala
Conductivitatea efectivă (influența curgerii apei freatice)
 Senzitivitatea lungimii buclei fata de
conductivitatea/difuzivitatea termica a solului
respectiv fata de temperatura de profunzime

Lungimea initiala a SCS: 15, 57 m

Parametrul Variatia Noua Modificarea,
% lungime a %
SCS
m
Conductivitatea/difuzivitatea 20 18,08 16
termica
Temperatura de profunzime 20 19,90 27

Ambele modificari 20 23,11 48

Configuraţii ale buclei de HDPE
Introducerea schimbătorului de căldură
de tip sonda în puţul forat
 Conectarea sondelor la
colectorul pompei în căminul Umplerea
spaţiului gol din puţ
de vizitare cu ciment
 Umplerea spaţiului gol din puţ
cu ciment şi efectul de izolare al acestuia
 Sonda de adâncime
realizată cu ajutorul unui tub termic
 Distribuţia şi emisia căldurii

Încastrarea conductelor de apă caldă în

pardoseala de beton (pardoseală umedă)
 Pardoseala uscată

1-Pardoseala din lemn, gresie, mochetă, etc.,

2-Placa de distribuţie a sarcinii,
3-Panou izolator termic,
4-Şipca de fixare,
5-Izolator perimetral,
6,7-Construcţia din beton a clădirii.
 Capacitatea de adaptare
a sistemului de încălzire prin pardoseală uscată,
respectiv umedă
la condiţiile setate
(obţinută prin simulare numerică)
Asigurarea temperaturii de confort (27 oC) la
nivelul tălpii piciorului în camera de baie cu
ajutorul pardoselii uscate
 Reducerile consumului de căldură
prin setarea termostatului
pentru două perioade de timp,
precum şi prin utilizarea pardoselii radiante uscate
în locul celei umede

12
11,185
Consum ul energetic, M W h/an

10,723

10 9,05

8 Pardoseala
umeda cu
Pardoseala
6 Pardoseal termostat,
uscata cu
a umeda 2 perioade
termostat,
4 cu setate
2 perioade
termostat setate
2

0
1 2 3
 Izolarea suplimentară
în cazul pardoselii radiante uscate
 Pardoseala radiantă
asigură căldura
în proporţie de 70% prin radiaţie (R)
şi 30 % prin convecţie (C),

La corpurile statice
situaţia se inversează
 Panou de încălzire
din oţel,
de joasă
Evoluţia temperatură
Indicelui de Performanţă
Energetică (EPI)
în Germania
300

250
EPI, kWh/(mp an)

200

150

100

50

0
1970 1980 1990 2000 2010 2020 2030
Anul
 Modificarea COP al pompei de căldură
în funcţie de temperatura livrată de aceasta Ttur

3,9
3,8 35/28
y = -8E-05x 2 - 0,0199x + 4,575
3,7
3,6
40/30
COP

3,5
45/35 50/30
3,4
3,3
50/40
55/45
3,2
3,1
30 35 40 45 50 55 60
T tur, grd C
 Evoluţia în timp
a transmitanţei termice
Elementul de U, W/m2K
clădire
Pereţi exteriori 1,0 0,24
Ferestre şi spaţii 3,5 1,3
exterioare
Acoperiş 0,7 0,16
Placa la sol 1,0 0,5
 4000

3500
3000
2500

h/an
2000
1500

1000
500

Reducerea progresivă a 0
0 20 40 60 80 100 120 140

necesarului de căldură W/mp

conform standardului Creşterea

german EnEV perioadelor de utilizare
140
a sistemului de încălzire
odată cu scăderea
120

100

80
y = -2,5532x + 5165,4
necesarului specific de
W/mp

60 căldură
40

20

0
1970 1980 1990 2000 2010 2020 2030
Anul