Smart City- Amsterdam

SOLCAN Roxana-Florentina
Grupa 3, Master AP

Abstract
Acest studiu de cercetare a fost realizat pentru a descoperi cum anumite orașe din lume
conduc datorită puterii exemplului. Examinând soluțiile care au dus la încununarea succesului
provocând un puternic impact, cele mai bune dintre acestea pot fi adoptate la scară largă
pentru a replica succesul obținut de ele. Această portretizare de smart city oferă o privire de
ansamblu asupra strategiei și soluțiilor inteligente care au fost implementate în orașul
Amsterdam. Capitala Olandei, este unul dintre utilizatorii timpurii ai strategiei de smart city
din Europa, urmărind această abordare începând cu anul 2008. Astăzi, orașul este unul
conducător al orașelor de tip smart city din întreaga lume. (Smith, 2017)

Key words
Smart city, strategie, proces de dezvoltare, Amsterdam

Introducere
Prima publicație științifică care a introdus termenul de smart city datează de acum 20 de ani în
urmă (Nicos, 2011) dar o definiție capabilă să explice în totalitate încă lipsește. Totuși, o
încercare a mai multor autori conturează o idee generală asupra a ceea ce reprezintă acestea:
suprafețe urbane în care tehnologiile de informație și comunicație sunt folosite ca drept un
intrument în încercarea de a oferi o soluție la multitudinea de probleme care le limitează o
dezvoltare sustenabilă în termeni sociali, economici și de mediu. (Luca Mora, 2017)
În ultimii ani, transformarea zonelor obișnuite în zone de smart city a devenit o prioritate
pentru dezvoltare a guvernelor locale și un scop ambițios pe care ei încearcă să îl obțină
lansând totodată strategii specifice caracterizate de o sumedenie de abordări diferite. Într-un
timp scurt, smart cities au devenit un fenomen ce a cunoscut o expansiune uriașă în intreaga
lume. Conform unor publicații aparținând lui Lee și Hancock (Lee J.Y., 2012), mai mult de
140 de suprafețe urbane din întreaga lume au lansat o strategie de smart city înainte de 2013.
Cu toate acestea, chiar dacă cercetarea de tipul orașelor inteligente crește pe zi ce trece alături
de interesul comunității științifice din ce în ce mai mari, nivelul de cunoștință cu privire la
modalitățile posibile de implementare a orașului inteligent este foarte limitat. În literatura de
specialitate existentă până în prezent, există o lipsă evidentă de proceduri explicite și holistice
care pot fi folosite în ajutorarea ghidării actorilor implicați în dezvoltarea strategiilor orașului
inteligent spre rezultate de succes.

Discuții
În primul rând, strategia inteligentă a orașului Amsterdam a fost corect inclus în cadrul
strategic al orașului și aliniat la prioritățile sale de intervenție, cu referire specială la
necesitatea de a contrasta schimbările climatice printr-o reducere semnificativă a emisiilor
dioxidului de carbon- acest cadru reprezintă rezultatul convergenței a mai multor strategii
propuse la nivel local. După cum am menționat, strategia orașului a fost aliniată obiectivelor,
priorităților și viziunii propuse în programul climatic.
Strategia este în curs de dezvoltare până în anul 2025 iar obiectivele sale finale sunt:
sprijinirea reducerii de deșeuri de energie și de emisii de dioxid de carbon în zona
metropolitană din Amsterdam, promovarea creșterii economice bazată pe inovația tehnologică
și pe ajutorul schimbării comportamentului cetățenilor pentru a induce stiluri de viață mai
calitative si mai durabile. Capitala Olandei, Amsterdam, a urmat o strategie holistică de a
deveni mai inteligentă, care s-a lansat în anul 2009, și în urma căreia a devenit unul dintre
orașele inteligente conducătoare din Europa, iar în anul 2016 a fost numită Capitala
Europeană a Inovației de către Comisia Europeană.
Abordările holistice menționate anterior au însemnat de fapt, modelarea pe un concept de tip
cvadruplu, și anume patru mari ramuri- guvern, întreprinderi, universități& instituții de
cercetare și cetățeni- acestea reprezintă esențialul nașterii unui oraș cu adevărat inteligent.
Amsterdam a realizat acest lucru încă de la început, prin adoptarea unei metodologii de jos în
sus, bazată pe o creștere inteligentă, prezența start up-urilor, incluziune socială și calitatea
vieții. Abordarea orașului acoperă toate domeniile de acțiune relevante pentru o
municipalitate, care pot fi rezumate prin indicatori precum: indicatori de economie inteligentă,
mediu inteligent, guvernare inteligentă, trai inteligent, mobilitate inteligentă și mai ales,
oameni inteligenți.
Benefiicile unui guvern de tip deschis și baze de date deschise pentru a accelera progresul
spre un oraș de tip inteligent sunt cunoscute. După ce a fost făcut un inventar complet al
înregistrărilor locale ale mai mult de treizeci de departamente ale orașelor individuale, s-a
născut proiectul Amsterdam Data City: o bază de date deschisă, incluzând date topografice și
de adresă, informații despre proprietatea terenului, date despre sănătate, date despre trafic și
mai multe. Dar datele despre oras nu sunt suficiente. Colaborarea cu alte instituții publice și
private, precum și aportul cetățenilor este esențială pentru obținerea succesului. Prin urmare,
platforma web Amsterdam Data City a devenit principalul actor intersectorial pentru a duce
orașul mai departe. Pentru a obține o guvernare puternică, directorul tehnologic din
Amsterdam a fost numit șeful proiectului.

Perspective
Platforma online Amsterdam Smart City se află în centrul abordării strategice a orașului. Un
parteneriat organizat de doisprezece parteneri publici, privați și universitari/de cercetare, care
acționează ca un forum centralizat pentru comunicarea și coordonarea ideilor și proiectelor
inteligente ale orașului: un fel de piață în care ideile și inițiatorii proiectului pot fi corelați cu
potențiali parteneri de implementare. Acești parteneri ar putea fi oricine- companii, start-up-
uri, agentii guvernamentale, universități, instituții de cercetare sau cetățeni privați.
Cu alte cuvinte, platforma permite colaborarea inteligentă. Amsterdam Smart City facilitează
verificarea ideilor și conversia acestora în proiecte. Când un proiect se dovedește a fi reușit și
eficient în timpul unui test inițial la scară mică, acesta este extins într-o zonă mai mare și
modernizat din punct de vedere al funcționalității.
Platforma grupează toate aceste idei, proiecte și soluții în șase mari zone de proiect și anume:
 Infrastructură&tehnologie
 Energie, apă și deșeuri
 Mobilitate
 Oraș circular
 Guvernare și educație
 Locuitori și calitatea vieții
Până în prezent, platforma online se mândrește cu o comunitate de aproape 4000 de membri
activi, cu 240 de de proiecte în diferite etape de dezvoltare, pilotare sau implementare largă
pentru îmbunătățirea continuă a capacității de viață și a properității economice din
Amsterdam.O mentalitate deschisă și de colaborare, în combinație cu reglementări
guvernamentale favorabile, au dus la facilitarea unui spirit antreprenorial, care a activat un
număr ridicat de părți interesate atât in interiorul cât și în afara orașului. Astfel de rețele largi
de implicare și de sprijin puternic oferă un teren ferm pentru pilotarea de idei și diverse
proiecte inovatoare și care au dus, în final, la formarea unui întreg ecosistem de soluții
aparținând unui oraș de tip inteligent, și care în esență reprezintă cheia smart cities (Smith,
2017).
De asemenea, Amsterdam a reușit să producă peste 80 de proiecte pilot. Unele sunt la fel de
simple precum trimiterea unui SMS destinarilor de asistență socială pentru a confirma dacă
verificările lor sunt pe drum, o mișcare care reduce volumul apelurilor către linile de ajutor
ale orașului. Altele sunt mai complexe, inclusiv un experiment de a pune rezidenții să separe
biomasa de fluxurile de reciclare pentru a proteja centrala energetică de deșeuri a orașului.
(Harmsen, 2017)
Numărul ridicat de proiecte pilot deținut ilustrează cum am mai menționat, o abordare de jos
în sus prin inițativa sa de Smart City. Deși este o adevărată provocare să gestionezi un număr
atât de mare de proiecte, beneficiile sunt clare: reușesc la rândul lor să răspândească beneficii
potențiale pentru mulți constituenți. Numărul total oferă, de asemenea, o acoperire împotriva
certitudinii conform căreia prea multe proiecte oferă un randament mai slab, necesitând
atenție sporită pe termen lung. Totodată, aceste proiect reușesc să strânga laolaltă și ba chiar
să coopereze împreună, mai multe partide din oraș, deschizând astfel noi căi de colaborare.
(Harmsen, 2017)
Chiar dacă acest tip de colaborare obligă managerii să comunice mai mult despre proiecte
pilot, ea totodată stabilește etapa transformării serviciilor orașului prin întrebuințări inovatoare
de date și analitice. O organizație cu un management mai slăbuț ar trebui să își limiteze
propria listă de proiecte pilot. În mediul operațional din Amsterdam această strategie, totuși,
reprezintă o bună practică.
Sectorul privat de asemenea joacă un rol esențial, încurajat fiind de politicile de tip deschis de
la nivelul național. Spre exemplu, Amsterdam a folosit informații colectate din magazinele
alimentare cu privire la vânzările de legume pentru a evalua și pentru a încuraja o campanie
desfășurată la nivelul orașului pentru a încuraja copiii să mănânce mai sănătos. În același
timp, companiile de asigurări au ajutat la colectarea de date a anumitor zone din oraș care
aveau nevoie de mai multe servicii de sănătate mintală. Acestea sunt modurile în care
Amsterdamul poate îmbunătăți viața cetățenilor săi folosind date colectate din surse multiple.
Astfel de eforturi demonstrează, de fapt, cum esența constă în parteneriatele de colaborare. De
reținut deci că Smart City nu se comportă precum o insulă – Amsterdam nu poate face toate
aceste lucruri singur.
Una dintre provocările cheie într-un oraș inteligent- și în orice strategie de analiză majoră-
este de a atrage și de a reține oamenii talentați să muncească. Amsterdam-ul e un lider în acest
concept. S-a ajuns astfel la crearea unui program universitar dedicat orașelor inteligente, acest
institut fiind un beneficiu pentru oraș și în același timp, îl transformă în punctul de atracție
principal pentru persoanele interesate să folosească datele pentru a face o diferență pozitivă în
lume. Aceasta, la rândul său ar trebui să aiba beneficii pozitive pentru sectorul privat.
Concluzii
Acest studiu a încercat să arate faptul că Amsterdam este un pionier în ceea ce privește orașul
inteligent iar succesul său rezidă în abordarea strâns legată de principiile strategice de
urbanism. Pentru a-și modela strategia de oraș inteligent, orașul a ales o cale bazată pe gândire
strategică, colaborare și criterii inclusive. Cursul preluării a fost planificată cu exactitate
înainte de a acționa, iar activitățile ce urmau a fi efectuate au fost stabilite într-un cadru
precis. Prin utilizarea planificării urbane strategice, administrația municipală și ceilalți
parteneri de finanțare au gestionat complexitatea strategiilor de oraș inteligent, combinând
eficient importanța noilor infrastructuri și serviciilor digitale cu mulți alți factori critici non-
tehnologici care sunt discutați pe larg în cercetarea orașelor inteligente, de exemplu:
leadership și angajament politic, guvernarea și capacitatea de finanțare, coordonare,
sponsorizare și suport între departamente, colaborări între stakeholderi și organizații din mai
multe sectoare, viziune pe termen lung, etc. (Nicos, 2011)
În concluzie, pe baza lecției învățate de la Amsterdam, planificarea urbană strategică pare a fi
un intrument eficient când este folosită pentru a guverna transformarea progresivă a orașelor
în medii inteligente. Totuși, această presupunere este susținută doar de o singură analiză de
caz și relația dintre planificarea strategică și orașele inteligente este încă nesigură. Având în
vedere această situație, cercetările comparative viitoare sunt necesare, nu numai pentru a
susține o generalizare mai largă a rezultatelor obținute, ci și pentru a asigura progresivitatea
construirii unei teorii valabile empiric pentru explicarea modului de construire a strategiilor
de oraș inteligent în marile orașe europene. Dar, acest lucru trebuie făcut fără a uita că absența
metodologiilor de dezvoltare nu este o problemă de limitare a orașelor mari. Dimpotrivă, este
extins la orice tip de zonă urbană și reprezintă un neajuns grav care trebuie depășit cât mai
curând posibil. Per total, strategia din spatele Smart City din Amsterdam, demonstrează cum
un oraș poate să îmbrățișeze cele mai bune practici atât din sectorul privat cât și din cel public
pentru a urmări programe analitice ce au ca și scop primordial beneficierea propriilor cetățeni.

Bibliografie
Harmsen, F. (2017). Amsterdam’s Intelligent Approach to the Smart City Initiative. Buiding a better
working world.
Lee J.Y., H. (2012). Towards a framework for smart cities: a comparison of Seoul, San Francisco and
Amsterdam.

Luca Mora, R. B. (2017). How to Become a Smart City: Learning from Amsterdam.

Nicos, K. (2011). Intelligent cities: Variable geometries of spacial intelligence. Intelligent Buildings
International, 172-188.

Smith, L. (2017). Amsterdam- A Leading Smart City. bee smart city, 2-6.