UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMIȘOARA

Facultatea de Economie și de Administrare a Afacerilor

Specialitatea Managementul strategic al organizațiilor. Dezvoltarea spațiului de
afaceri

PROIECT
LA DISCIPLINA: DIGITALIZARE ȘI E-GUVERNARE
TEMA: CONTRIBUȚIA DIGITALIZĂRII ASUPRA CONCEPTULUI DE
„ORAȘE INTELIGENTE”.

A elaborat: STACI DANIELA

st.gr. MSO-DSA, anul 2
A verificat: BRÂNDAȘ CLAUDIU
Dr., conf.univ.

Timișoara- 2022
 CURPRINS

INTRОDUСERE ................................................................................................................. 3
1 INOVAȚIA DIGITALĂ ȘI CONCEPTUL DE „ORAȘ INTELIGENT” .................. 4
1.1. Ce sunt „orașele inteligente”? ................................................................................... 4
1.2. Implicațiile politice ale orașelor pentru viitor ........................................................... 5
1.3. Cum se măsoară un „oraș inteligent”?....................................................................... 6
2 OPORTUNITĂȚI ȘI PROVOCĂRI ALE „ORAȘEȘOR INTELIGENTE” ............. 7
CONCLUZII......................................................................................................................14
BIBLIOGRAFIE...............................................................................................................15

2
INTRODUCERE
Digitalizarea este una dintre numeroasele megatendințe, inclusiv globalizarea,
schimbările demografice și clima care remodelează politicile de la zero. Timp de două decenii,
inovația digitală a fost inima discursului despre „orașe inteligente” pentru a construi medii
urbane mai eficiente și mai viabile.
Într-o primă instanță, conceptul de „orașe inteligente” a fost în mare parte orientat spre
ofertă și pe sector, cu sectorul asumând rolul principal în definirea atât a problemei, cât și a
soluției pentru generarea inovației digitale noi oportunități economice,care îmbunătățesc
furnizarea de servicii și facilitează implicarea cetățenilor.
Pentru a numi câteva: rețelele inteligente ajută la gestionarea consumului de energie;
contoarele și conductele inteligente ajută la urmărirea apei de calitate și detectarea scurgerilor;
senzorii inteligenți îmbunătățesc fluxul de trafic, eficiența transportului și colectarea deșeurilor
solide; aplicațiile mobile permit cetățenilor să raporteze probleme în timp real și să
interacționeze direct cu orașul; companiile cu platforme precum Airbnb și Uber sunt acum un
pilon principal în orașele din întreaga lume; mesageria mobilă cu costuri reduse, telemedicina
și consultațiile video îmbunătățesc rezultatele în materie de sănătate și reduc costurile de
îngrijire a sănătății; iar mașinile care se conduc singure și platformele de partajare a mașinii
atenuează presiunea asupra utilizării terenurilor
.În viitor, mai multe tehnologii emergente sunt pe cale să aibă implicații puternice
pentru dezvoltarea urbană cum ar fi fabricarea aditivă (imprimare 3D), Internetul lucrurilor
(IoT), analiza big data, inteligența artificială (AI), tehnologii avansate de stocare a energiei,
tehnologia civică, vehicule aeriene fără pilot (drone) și Blockchain.
Această lucrare definește orașele inteligente ca „inițiative sau abordări care valorifică
eficient digitalizarea pentru a stimula bunăstarea cetățenilor și oferă servicii urbane mai
eficiente, durabile și incluzive și medii ca parte a unui proces colaborativ, cu mai multe părți
interesate. Lucrarea susține că valorificarea beneficiilor digitalizării în orașe este esențială
pentru a genera creșterea și bunăstarea în economiile și societățile noastre.

3
 1 INOVAȚIA DIGITALĂ ÎN ORAȘE ȘI CONCEPTUL DE „ORAȘ
INTELIGENT”
1.1 CE SUNT „ORAȘELE INTELIGENTE”?
În ultimele două decenii, conceptul de „oraș inteligent” a fost orientat în mare parte pe
partea ofertei, cu sectorul „a luat până acum rolul principal în definirea atât a problemei, cât și
a soluției” despre modul în care inovația digitală poate ajuta la generarea de noi oportunități
economice, la îmbunătățirea serviciului public, livrarea și facilitarea angajamentului cetățenilor
în orașe. Această tendință s-a accelerat pe fondul unei cereri în creștere pentru servicii,
micșorarea bugetelor publice și scăderea încrederii în guvern.
Orașele inteligente se află la interfața dintre dimensiunile sociale și tehnologice.
Conceptul cuprinde „orașe de toate dimensiunile”, inclusiv comunități mai mici sau
municipalități regionale, unde sunt diferite pot fi găsite și exemple inspiratoare. Cu toate
acestea, o mare parte a discuțiilor despre orașele inteligente s-a învârtit în jurul dimensiunii
tehnologice în principal datorită rolului inițial de conducere al organizațiilor corporative
precum IBM, CISCO, Intel și, mai recent, de GE, Microsoft, Oracle și Amazon. Aceste
inițiative tind să concentrați-vă pe dezvoltarea de platforme și soluții bazate pe cloud pentru
proiecte de orașe inteligente. Prin urmare, tehnologia a fost esențială pentru activarea unei noi
producții, distribuție și guvernare procese; transformarea aranjamentelor organizaționale și
instituționale; si informatiile despre alegerile și comportamentele individuale. Cu toate acestea,
tehnologiile informației și comunicațiilor nu sunt singurelecomponente în furnizarea de soluții
inteligente.
Conceptul de oraș inteligent evoluează și este încă supus dezbaterilor. Există o serie de
definiții pentru „orașe inteligente” din țările și instituțiile OCDE. În cele mai multe cazuri,
orașe inteligente au fost definite ca inițiative sau abordări care utilizează inovația digitală
pentru a îmbunătăți competitivitatea într-o comunitate.
Conceptul de orașe inteligente s-a schimbat semnificativ de la utilizarea inițială care
combină TIC, utilizări digitale și participarea cetățenilor și navigarea unui sistem complex de
guvernare care implică localul administrații, agenții publice, firme, cetățeni și comunități. În
timp ce inovația digitală rămâne centrală la conceptul de oraș inteligent, o întrebare cheie este
dacă investițiile în tehnologii inteligente și digitale contribuie în cele din urmă la îmbunătățirea
bunăstării cetățenilor. Acesta este motivul pentru care OCDE definește orașele inteligente ca
„inițiative sau abordări care valorifică eficient digitalizarea pentru a stimula bunăstarea

4
cetățenilor și să furnizeze servicii și medii urbane mai eficiente, durabile și incluzive, ca parte
a aproces colaborativ, cu mai multe părți interesate”. Această definiție subliniază:
necesitatea de a documenta mai bine contribuția orașelor inteligente la îmbunătățirea
vieții oamenilor;
importanța implicării cetățenilor și a parteneriatelor de colaborare pentru a stimula
implicarea civică (participarea și feedback-ul cetățenilor; modele de co-creare și coproducție;
servicii centrate pe cetățeni și platforme de implicare);
valoarea experimentării cu accesul public la date deschise și colaborarea între orase;
privat-public-oameni; scara national-regional-local;

1.2 Implicațiile politice ale orașelor inteligente pentru viitor

În ultimele două decenii, diferite părți interesate au fost în fruntea inițiativelor de orașe
inteligentela nivel mondial, cu așteptări și nevoi diferite:
Sectorul privat, în special companiile mari, a fost un susținător, un investitor și a
schimbat jocul în utilizarea tehnologiilor pentru a defini și aborda o serie de probleme în
sectoarele selectate; se confruntă acum cu provocarea de a lua în considerare noi forme de
colaborare public-privată pentru ca să faciliteze adoptarea acestor inițiative în fața
megatendințelor;
În timp ce planificatorii urbani au văzut datele și tehnologia ca simple instrumente
de îmbunătățire a administrației și serviciilor, aceștia sunt bine poziționați pentru a anticipa
impactul lor mare asupra procesului de elaborare și planificare a politicilor și să promoveze
complementaritățile între inițiativele și strategiile sectoriale;
Liderii orașelor care conduc inițiativele de orașe inteligente au câștigat agilitate și
eficiență administrație, dar se străduiesc să demonstreze în mod tangibil efectele pozitive
asupra rezidențilorrezultatele și implicațiile asupra procesului decizional și guvernanței locale;
În sfârșit, potențialul antreprenorilor, inovatorilor și start-up-urilor, care
lucrează, de asemenea, îndeaproape cu guvernele locale pentru a construi soluții inteligente
pentru a îmbunătăți viața în orașe, rămâne în mare parte neexploatat.
În timp ce inovația digitală poate oferi multe oportunități, factorii de decizie politică nu
au adesea o înțelegere clară a acestora implicațiile politice, inclusiv provocările, riscurile și
compromisurile inovației digitale în orașe și dovezi ale modului în care o astfel de inovație
poate fi valorificată pentru rezultate mai incluzive și mai durabile. Pe de o parte, pot exista
câștiguri importante de eficiență și durabilitate din inovarea digitală, care oferă noi

5
modalități de furnizare a serviciilor publice și optimizează utilizarea resurselor inactive sau
excedentare.
De exemplu, sectorul turismului din orașe poate beneficia de un management
îmbunătățit al difuzării (de exemplu, fără întreruperi transport și furnizarea la timp a
informațiilor turistice). Inovația digitală poate permite, de asemenea, noi forme de implicare
cu o gamă mai largă de cetățeni și coproducția pe parcursul elaborării politicii și proces de
implementare. În plus, poate crea un impact puternic pe piața locală a muncii – de exemplu,
noile modalități de furnizare a serviciilor publice pot oferi o oportunitate pentru start-up-uri,
furnizori de servicii și consultanțe legate de inovarea digitală și de a atrage muncitori calificați.
Pe de altă parte, totuși, factorii de decizie politică trebuie să echilibreze aceste
oportunități cu semnificative provocări pentru implementarea inițiativelor de orașe inteligente.
De exemplu, există ambiguități legale și încălcări ale cadrelor de reglementare, dar și lacune
de capacitate umană și tehnologică. Inovația digitală vine și cu riscuri (de exemplu,
confidențialitatea și protecția consumatorilor, echitabil concurență, potențialul de a exacerba
excluziunea în cazul unor decalaje digitale puternice).

1.3 Cum se măsoară un “oraș inteligent”?

Un „oraș inteligent” este un loc în care infrastructura, rețelele și serviciile tradiționale
sunt mai eficiente. O întrebare foarte importantă este, așadar, cum se măsoară „inteligenta”
orașului și ce indicatori sunt folosiți. Acești indicatori ar trebui să fie utilizați pentru a evalua
cât de eficient și înțelept folosește orașul resursele disponibile, eficacitatea și raționalitatea
planificării, disponibilitatea serviciilor etc. Aceste dimensiuni stau la baza imbunatatirii vietii
de zi cu zi a locuitorilor din oras, bunastarea, mobilitatea, securitatea, și durabilitatea mediului.
Există, într-adevăr, limitări importante pentru a afla măsura în care un oraș este „inteligent”.
De exemplu, un oraș poate fi capabil să măsoare numărul de călători și accesul la
sistemul său de transport public folosind datele de la care colectează vânzări de bilete și glisări
și chiar prin numărare manuală. Acesta este motivul pentru care, deși literatura despre
măsurarea performanței orașelor inteligente este atât vastă, cât și variată, nu a existat un cadru
cuprinzător de evaluare care să măsoare măsura în care utilizarea inovației digitale în orașe
oferă rezultate mai bune de bunăstare pentru rezidenți. Cele mai multe măsurători de impact au
fost concentrate mai degrabă pe proiecte decât pe politici. Ele au fost, de asemenea, în mare
măsură specifice locului, în sensul că ceea ce a fost măsurat depindea adesea de impactul pe
care orașul încerca să îl obțină, care variază de la un oraș sau țară la alta.

6
 Pentru a reduce decalajul legat de absența unui cadru de măsurare comparabil,
armonizat și cuprinzător, Programul OECD Smart Cities dezvoltă în prezent un cadru de
indicatori pentru orașe inteligente care va oferi guvernelor locale și naționale valori, date și
măsurători privind măsura în care digitalizarea. oferă rezultate și un impact mai bun pentru
cetățeniSe va concentra atât pe eficacitate (cât de bine se desfășoară intervenția în raport cu
obiectivele sale), cât și pe eficiență (dacă intervenția este cursul corect de acțiune pentru a
obține impactul dorit la cel mai mic cost), în special domeniile cheie ale furnizării de servicii
publice, apă. , energie și economia circulară, mobilitate, locuințe și mediul construit. Rațiunea
dezvoltării unui astfel de cadru de indicatori este că eforturile orașului inteligent legate de
impactul intervențiilor tehnologice acoperă o serie de dimensiuni urbane. Ele pot oferi soluții
pentru îmbunătățirea operațiunilor interne ale unui oraș sau pentru gestionarea dispozițiilor
externe și axate pe servicii ale unui oraș. Unele funcții interne ar putea fi legate de guvernarea
orașului – cât de incluzivă este luarea deciziilor sau cât de deschise și accesibile sunt datele;
sau gestionarea securității sale cibernetice – cât de bine este capabil orașul să-și protejeze
rețeaua și sistemele digitale și să răspundă la atacuri.

2 OPORTUNITĂȚI ȘI PROVOCĂRI ALE „ORAȘELOR INTELIGENTE” PENTRU

GUVERNE ȘI CETĂȚENI

Figura 1. Implicațiile politice ale inovației digitale în orașe

7
 Revoluția digitală oferă factorilor de decizie o oportunitate unică de a recalibra
politicile locale de la zero. În 2016, 83% din toți adulții și 95% din toate întreprinderile din
țările membre OCDE au avut acces la bandă largă de mare viteză. Noile tehnologii transformă
modul în care factorii de decizie se angajează cu piața muncii, cu societatea și cu serviciile
publice. Aproximativ jumătate dintre oamenii din OCDE au accesat online servicii publice sau
informații despre sănătate. Digitalizarea permite unui sfert din toți lucrătorii din OCDE să
lucreze de la distanță, iar tehnologiile de e-sănătate au potențialul de a transforma experiențele
și rezultatele în materie de sănătate ale pacienților.
Tehnologiile emergente devin deja indispensabile vieții de zi cu zi a cetățenilor, fie că
locuiesc în orașe sau zone rurale. Adesea ne gândim mai întâi la smartphone-uri, dar există și
inteligența artificială (AI), analiza datelor mari, imprimarea 3D și roboții industriali care
produc bunuri. Alte tehnologii emergente par să fie pe punctul de a aduce o contribuție
transformatoare, cum ar fi blockchain și mașini cu conducere autonomă. Aceste inovații
tehnologice vor afecta întreaga societate, dar orașele, în special, vor fi transformate de revoluția
digitală.Revoluția digitală aduce oportunități pentru inovații revoluționare în designul urban,
elaborarea politicilor și infrastructura. Multe orașe exploatează deja acest potențial, adesea cu
implicarea strânsă a sectorului privat. În întreaga lume, guvernele fac orașele „mai inteligente”.
Aceștia folosesc datele și tehnologia digitală pentru a ajuta la combaterea schimbărilor
climatice și pentru a îmbunătăți procesele administrative prin căutarea de eficiență, reducerea
birocrației, oferind un raport calitate-preț mai bun și implicând cetățenii. Multe tehnologii
bazate pe sector au contribuit, de asemenea, la noi inițiative sociale, acțiuni privind schimbările
climatice și creșterea verde în orașe dintr-o serie de domenii, prin energie, apă, aer curat și alte
beneficii de mediu.
S-a vorbit mult despre oportunitățile generate de inovarea digitală în orașe, în ceea ce
privește creșterea eficienței, îmbunătățirea furnizării de servicii publice, oportunitățile pentru
servicii urbane mai integrate, barierele mai reduse la intrare pentru antreprenori și IMM-uri; o
mai mare participare a cetățenilor, precum și o mai mare transparență și responsabilitate în
sectorul public. Mesajele cheie și exemplele din orașe selectate sunt furnizate în secțiunile
următoare, în raport cu unele dintre obiectivele „orașe inteligente”.
 Îmbunătățirea integrării și furnizării serviciilor publice
Inovația digitală este un mijloc de a eficientiza în mod fundamental serviciile urbane.
Inovarea bazată pe date, în special, poate crește eficiența și poate promova integrarea
sistemelor urbane . De exemplu, disponibilitatea datelor mari privind fluxurile de transport,
energie și sistemele de apă și deșeuri permite o analiză aprofundată fără precedent și facilitează
8
intervenții direcționate în timp real pentru o mai bună gestionare a sistemelor urbane. Rețelele
inteligente pot fi, de asemenea, conectate la sistemul de transport (în principal cu vehicule
electrice) și la dispozitivele de acasă pentru a gestiona mai eficient oferta și cererea de energie.
Rețeaua electrică este un bun exemplu de sistem din ce în ce mai integrat prin TIC și
date în timp real. Un aspect cheie al unor astfel de „rețele inteligente” este gestionarea cererii
și a ofertei, activată de contoare inteligente care contribuie la economisirea energiei. Rețelele
electrice pot fi, de asemenea, utilizate pentru a conecta dispozitive comunicante, cunoscute sub
numele de Internet of Things (IoT). Aceasta include toate mașinile, dispozitivele și serviciile
conectate prin rețelele electrice și sistemele de informații, cum ar fi panourile solare, stațiile
meteo, încălzirea și aerul condiționat, mașinile de spălat, becurile pentru mașinile de spălat
vase sau vehiculele electrice.
În plus, inovațiile în furnizarea de servicii publice pot contribui la obiective mai largi
pentru sustenabilitatea mediului: aplicațiile și platformele de partajare a mașinii și a locuinței
ajută la optimizarea utilizării resurselor inactive sau excedentare în economie. Vehiculele
autonome pot reduce spațiul dedicat parcării în orașe, eliberând astfel imobilele urbane de
prim rang pentru alte activități.Transportul oferă un exemplu de efecte promițătoare ale TIC și
ale utilizării datelor în orașe. De exemplu:
o Sistemul inteligent de management al traficului din Londra, Regatul Unit nu
numai că folosește informațiile de trafic din apropiere pentru a adapta în mod constant
circuitele de semafoare, dar învață și din observațiile statistice continue pentru a prezice din ce
în ce mai mult traficul și volumele de trafic
o Hamburg, Germania lucrează la diferite politici pentru a reduce utilizarea
mașinilor (de exemplu, construirea de căi pentru biciclete) și adoptă proiecte de sisteme de
transport inteligente pentru a îmbunătăți experiența de mobilitate a utilizatorilor, inclusiv un
tract pe termen lung pentru conducerea automată și în rețea, investiții pentru a se îndrepta către
camioane verzi în zona portului și un proiect pilot privind mobilitatea aeriană urbană;
o Saint Paul, Statele Unite ale Americii a investit, de asemenea, în capabilități
de vizualizare a datelor care oferă informații puternice în domeniile de servicii critice, cum ar
fi transportul. Un exemplu sunt tablourile de bord de vizualizare care oferă o analiză
aprofundată a opririlor de trafic din oraș. Informațiile includ date demografice sau șoferi opriți,
date demografice pentru ofițerii care efectuează oprirea, motivul opririlor, percheziții de
vehicule, percheziții de persoane.
o Printr-un proces de co-creare cu cetățenii, orașul Umea, Suedia dezvoltă noi
zone de locuințe durabile pentru a contracara extinderea urbană și pentru a permite un stil de
9
viață fără deținerea de mașini. Noile dezvoltări din oraș sunt în concordanță cu „orașul de 5
km”, un oraș dens mixt care reduce mașinile și promovează mersul pe jos și cu bicicleta.
Gospodăriile primesc feedback pozitiv pentru un comportament durabil, bazat pe
managementul cererii bazat pe senzori.
 Îmbunătățirea durabilității și reziliența mediului
Inovația digitală poate aduce, de asemenea, oportunități de durabilitate și reziliență în
orașe. Vehiculele aeriene fără pilot, de exemplu, ar putea permite supravegherea geospațială și
monitorizarea mai precisă și mai eficientă din punct de vedere al costurilor a poluării aerului și
apei, unde informațiile pot fi partajate cu cetățenii în timp real. Economia circulară, un concept
care urmărește îmbunătățirea eficienței economice și a resurselor, poate fi îmbunătățită și prin
inovarea digitală, care permite gestionarea mai precisă a proceselor de consum și producție.
Sistemele de avertizare timpurie pentru inundații și alte tipuri de dezastre naturale ar putea
îmbunătăți pregătirea, răspunsul și recuperarea.
Mai multe orașe au implementat programe ambițioase de orașe inteligente care
urmăresc să obțină o mai bună durabilitate și reziliență:
Un exemplu poate fi găsit în soluțiile energetice integrate, cum ar fi energia
districtuală sau pompele de căldură. De exemplu, orașul Yokohama, Japonia, a introdus un
sistem comunitar de management al energiei pentru a realiza un management eficient al
energiei, inclusiv instalarea de sisteme de management al urgențelor în 4.200 de locuințe,
introducerea a 2.300 de vehicule electrice și a 37 MW de generare fotovoltaică și reducerea de
39.000 de tone de emisii de CO2 (IEA, 2016).
Orașul Bristol, Regatul Unit este un alt exemplu de eficiență energetică prin
echipamente inteligente. Bristol participă la un proiect de oraș inteligent finanțat de UE, care
analizează modul în care soluțiile de oraș inteligent pot beneficia în mod direct rezidenților
locali și pot fi extinse și replicate. Proiectul își propune să promoveze noi modalități de reducere
a consumului de energie, regândirea opțiunilor de transport și utilizarea infrastructurii.

 Îmbunătățirea guvernanței orașului și a capacității de inovare

Digitalizarea oferă, de asemenea, orașelor o oportunitate de a-și îmbunătăți capacitatea
organizațională și administrativă pentru a depăși provocările comune, cum ar fi birocrația,
practicile de gestionare a resurselor umane care nu riscă. Mișcarea orașelor inteligente pentru
creșterea nivelurilor de eficiență a administrațiilor publice locale este un exemplu în acest sens.
Adoptarea unei „strategii de inovare” formale, clare și inspiratoare poate crea un mediu care

10
încurajează asumarea riscurilor și schimbarea organizațională. Orașele fără o strategie oficială
par să fie mai înclinate să experimenteze analiza bazată pe date și să-și regândească abordările
privind finanțarea și parteneriatul.
Leadership-ul este un ingredient esențial pentru detonarea capacității de inovare a
orașelor, conform a 70% dintre orașe care au răspuns sondajului OECD-Bloomberg
Philanthropies privind capacitatea de inovare (OECD, 2018g). Acest lucru sugerează că în
administrațiile locale, rolul politicienilor este probabil să fie extrem de influent în adoptarea
inovațiilor. Liderii politici din fruntea administrațiilor publice locale pot determina și influența
cultura la locul de muncă în moduri pe care practicile de resurse umane nu le pot face
întotdeauna.
1. PROVOCĂRI
Deși inovațiile digitale pot contribui la a face mediile urbane mai viabile, ele pot fi
perturbatoare și pot veni cu o serie de provocări, compromisuri și costuri ascunse. Într-
adevăr, digitalizarea poate servi ca o „sabie cu două tăișuri”, care poate fie îmbunătăți răspunsul
politicii publice la alte megatendințe transformatoare, cum ar fi globalizarea, schimbările
demografice și schimbările climatice – sau, dimpotrivă, poate consolida efectele lor
destabilizatoare.
Fără o perspectivă integrată, multisectorială și guvernamentală integrală, inovațiile
digitale pot schimba cadrele legale și de reglementare care protejează obiectivele de
accesibilitate, protecția consumatorilor, impozitarea, contractele de muncă și concurența
loială. De asemenea, pot pune în pericol datele cetățenilor, confidențialitatea și siguranța,
generând astfel compromisuri între dezvăluirea datelor și impactul perceput al serviciilor smart
city. Ele pot zgudui puterile și modalitățile de luare a deciziilor în era informațiilor în timp real
– și adesea asimetrice. Și, la fel de important, acestea pot adânci inegalitatea în rândul
grupurilor marginalizate digital, cu excepția cazului în care autoritățile locale recunosc că
soluțiile bazate pe tehnologie sunt la fel de importante pentru săraci precum sunt pentru cei
înstăriți.

 Date
O caracteristică cheie a orașelor inteligente este bogăția de date generate prin
instrumente digitale, care poate ridica și provocări. În primul rând, deși orașele inteligente s-ar
baza din ce în ce mai mult pe date pentru elaborarea și implementarea politicilor, mai multe
„date” nu se traduc neapărat într-o mai bună elaborare a politicilor dacă nu sunt procesate în

11
„informații” valoroase. Într-adevăr, încurajarea capacităților tehnologice și de gestionare a
datelor ale orașelor are un impact pozitiv asupra capacității de inovare.
Există, de asemenea, riscuri importante asociate cu confidențialitatea cetățenilor. Într-o
era a datelor deschise, a analizei de date mari și a internetului obiectelor, informațiile personale
ar putea fi partajate cu persoane nedorite sau în scopuri nedorite. Având în vedere valoarea
datelor din sectorul public pentru cetățeni, inovatori și antreprenori, multe orașe au început să-
și deschidă datele. Construirea capacității interne cu cercetătorii de date nu este ușoară pentru
multe orașe, având în vedere că abilitățile similare sunt de mare valoare și în sectorul privat. În
ceea ce privește infrastructura și puterea de calcul, multe orașe nu au nici mijloacele financiare
sau know-how pentru a construi și întreține servere locale.
 Guvernarea
Provocările de guvernanță ale orașelor inteligente sunt multe și includ probleme de
incluziune digitală, furnizare de servicii incluzive, noi forme de participare la luarea
deciziilor sau guvernanță transparentă, printre altele. În plus, dimensiunea contează atât în ceea
ce privește natura provocării, dar și în ceea ce privește amploarea inteligenței avute în vedere.
Un mega-oraș probabil nu se va transforma într-un oraș inteligent peste noapte. Provocarea
este dacă să faceți unele pentru toți (adică să furnizați un aspect de oraș inteligent pentru
întreaga zonă metropolitană) sau toate pentru unii (adică să furnizați toate dimensiunile
orașului inteligent pentru o zonă mică din cadrul metropolei). Prima abordare înseamnă că
resursele sunt răspândite prea subțire și, de asemenea, că poate dura un orizont de timp lung,
cu posibilă dezamăgire din cauza progresului lent. A doua abordare poate fi bună ca proiect
demonstrativ, dar efectul demonstrativ poate să nu atragă neapărat investiții similare în restul
orașului.Îmbunătățirea capacității de inovare digitală a orașelor necesită o interacțiune de
colaborare între oraș, cetățenii săi, părțile interesate și nivelurile superioare ale guvernului. Cel
mai crucial aspect al unui oraș inteligent este probabil interacțiunea cu cetățenia și centralitatea
cetățeanului în definirea și implementarea oricărei acțiuni în contextul orașului inteligent.
 Capacități și abilități
Inovația digitală va pune provocări pentru politicile de competențe și de ocupare a forței
de muncă, deoarece nu toate orașele au capacitatea umană, tehnologică și de guvernare pentru
a se adapta la noile modele de afaceri în medii bazate pe tehnologia. În multe cazuri, guvernelor
municipale le lipsește capacitatea umană și de infrastructură necesară pentru a dezvolta și
adopta inițiative cuprinzătoare de orașe inteligente, în special atunci când încearcă să

12
încorporeze abordări integrate, de sistem, a serviciilor urbane în cadrul administrațiilor
municipale, care sunt adesea puternic organizate în domenii de politică izolate.
Deși efectele digitalizării vor avea o amploare în toate sectoarele, s-a acordat o atenție
deosebită modului în care inovația digitală va afecta piața muncii și viitorul muncii. În era
digitală, oportunitățile abundă pentru cei care se simt bine cu tehnologia și inovația, deoarece
noile locuri de muncă necesită noi competențe și apar noi oportunități antreprenoriale. Pe de
altă parte, perspectivele pentru mulți alții se pot înrăutăți: sarcinile de rutină cu calificare medie
sunt din ce în ce mai automatizate, în timp ce locurile de muncă din partea inferioară a
distribuției de competențe înregistrează o cerere crescută, dar sunt asociate cu salarii scăzute și
mai puțină siguranță a locului de muncă.

13
 CONCLUZII
Pentru a se asigura că digitalizarea nu mărește decalajul sau nu contribuie la o
nemulțumire suplimentară a cetățenilor și la o reacție împotriva instituțiilor publice, elementul
uman nu trebuie uitat, deoarece nu toate tendințele tehnologice sunt benefice pentru sănătatea
societății sau fericirea personală. În cazul orașelor inteligente, acțiunile publice și private
trebuie privite prin prisma valorii lor pentru societate, deoarece costurile sociale pot apărea prin
digitalizare, în special în perioada de tranziție. Investiții mai inteligente în resursele umane,
cum ar fi în învățarea pe tot parcursul vieții și, în general, asigurarea faptului că oamenii au
abilitățile pentru munca viitoare, inclusiv alfabetizarea digitală, vor trebui să fie disponibile în
toate orașele și regiunile și ar trebui privite ca o investiție și nu un cost.
Digitalizarea este o tranziție socio-tehnică continuă. Este vorba despre noile tehnologii,
dar în esență despre modul în care acestea devin încorporate în societate. După cum s-a observat
în acest proiect, are deja un impact profund în orașe și ne așteaptă multe provocări. Aceasta
promite mari schimbări în viața urbană, dar nu toate sunt neapărat pozitive; în plus, pentru a
culege beneficiile, orașele trebuie să acționeze în mod proactiv, adesea în articulație cu celelalte
părțile interesate. Până acum, multe orașe fruntașe acceptă în mod activ provocările
digitalizare, dar mai sunt multe de făcut. O provocare cheie este cum să faci față ritmului de
schimbare, într-un context în care competențele digitale și capacitățile de organizare nu abundă
în multe guverne locale din întreaga lume. În loc să (re)acționăm pentru a schimba, dezvoltăm
propunerea că orașele trebuie să continue să inoveze și să anticipeze schimbările pentru a face
față economia urbană digitală de mâine.
Răspunsurile atât la oportunitățile, cât și la provocările digitalizării trebuie oferite în
mare parte la nivel regional și local. Strategiile regionale de inovare pot ajuta economiile locale
să profite de oportunitățile de afaceri din tehnologiile disruptive emergente pentru a stimula
productivitatea și creșterea, sprijinind în același timp diversificarea. Acest lucru necesită
dezvoltarea unei strategii, inovare în firme, acces la finanțare, implicare eficientă a părților
interesate, leadership și previziune la toate nivelurile guvernamentale. De asemenea, necesită
eforturi suplimentare pentru a se asigura că firmele, în special IMM-urile, beneficiază pe deplin
de aceste digitale.

14
 BIBLIOGRAFIE
1. Bosch et al. (2017), “CityKeys indicator for smart city projects and smart cities”,
http://nws.eurocities.eu/MediaShell/media/CITYkeystheindicators.pdf. (accesat la
20.12.2021)
2. Breland (2018), “Facebook says up to 87 million people affected by Cambridge
Analytica scandal”, The Hill, 4 April 2018, http://thehill.com/policy/technology/381654-
facebook-says-87-million-people-may-have- been-impacted-by-cambridge. (accesat la
22.12.2021)
3. Bloomberg Philanthropies and OECD (2018), Survey on Municipal Innovation
Capacity. (accesat la 22.12.2021)
4. Bouskela et al. (2016), The Road Towards Smart Cities: Migrating from Traditional
City Management to the Smart City,
https://publications.iadb.org/handle/11319/7743#sthash.4j9oeGNr.dpuf. (accesat la
26.12.2021)
5. Copeland (2015), Small Pieces Loosely Joined: How Smarter Use of Technology and
Data Can Deliver Real Reform for Local Government, London,
https://policyexchange.org.uk/publication/small-pieces- loosely-joined-how-smarter-use-of-
technology-and-data-can-deliver-real-reform-of-local-government. (accesat la 26.12.2021)
6. European Observation Network for Territorial Development and Cohesion - ESPON
(2017), Policy Brief - The territorial and urban dimensions of the digital transition of public
services,
https://www.espon.eu/sites/default/files/attachments/ESPON%20Policy%20Brief%20on%20
Digital%20Tr ansition.pdf (accesat la 26.12.2021)
7. Kleinman, M. (2016), Cities, Data and Digital Innovation, IMFG Papers on Municipal
Finance and Governance,
https://munkschool.utoronto.ca/imfg/uploads/338/imfgpaper_no24_citiesdatadigitalinnovatio
n_markklein man_feb_10_2016.pdf. (accesat la 30.12.2021)
8. European Commission (2014), EC Digital Agenda for Europe: Smart cities, (accesat la
30.12.2021)
9. http://eige.europa.eu/resources/digital_agenda_en.pdf. (accesat la 30.12.2021)
10. Helbing, D. (2015), Societal, economic, ethical and legal challenges of the digital
revolution: From big data to deep learning, artificial intelligence, and manipulative
technologies, SSRN (Social Science Research Network),
http://dx.doi.org/10.2139/ssrn.2594352. (accesat la 03.01.2022)
15
11. IEA (2016), Energy Technology Perspectives 2016, OECD Publishing,
Paris, http://dx.doi.org/10.1787/energy_tech-2016-en (accesat la 03.01.2022)
12. International Telecommunication Union (ITU), KPIs on smart and
sustainable cities (accesat la 03.01.2022)
13. https://www.itu.int/en/ITU-T/ssc/Pages/KPIs-on-SSC.aspx (accesat la 05.01.2022)
14. Manyika, J. and M. Chui (2015), By 2025, Internet of things applications could have
$11 trillion impact, McKinsey & Company, https://www.mckinsey.com/mgi/overview/in-the-
news/by2025-internet-of-things- applications-could-have-11-trillion-impact (accesat la
07.01.2022)
15. OECD (2019a), OECD Regional Outlook 2019: Leveraging Megatrends for Cities and
Rural Areas, OECD, Paris. http://www.oecd.org/regional/oecd-regional-outlook-2019-
9789264312838-en.htm (accesat la 07.01.2022)
16. OECD (2019b), Athens Road Map on Innovation for Inclusive Growth in Cities, OECD,
Paris. http://www.oecd-inclusive.com/wp-content/uploads/2019/03/Athens-Roadmap.pdf
(accesat la 08.01.2022)

16