Școala Națională de Studii Politice și Administrative

Facultatea de Administrație Publică

Specializarea: Puterea Executivă și Administrația Publică
Învățământ cu Frecvență Redusă (IFR)

Metoda delegării în administrația

publică.

Masterand:
Anul II, Sem. I
Profesor coordonator:

BUCUREȘTI

- 2019 -

Cuprins
Introducere................................................................................................................................3

Capitolul 1. Cazurile în care se aplică delegarea în administrația publică din România

1.1 Considerații introductive privind managementul public.......................................................4

1.2 Autoritățile administrației publice de stat: Guvern, Prefect, administrația de specialitate:

ministerele, autoritățile administrative autonome, serviciile publice deconcentrate..................6

1.3 Autoritățile administrației publice locale: Primar, Consiliul Local, Consiliul Județean,
Serviciile publice locale................................................................................................................

Capitolul 2. Studiu de caz. Primăria Municipiului Focșani

2.1 Cazurile concrete de delegare în instituția publică aleasă de mine – Primăria Municpiului
Focșani.........................................................................................................................................

Concluzii......................................................................................................................................

Bibliografie..................................................................................................................................

Introducere

2
 Tema lucrării mele se intitulează ”Metoda delegării în administrația publică”.
Motivul alegerii acestei teme derivă din dorința de documentare cu privire la
problematica deosebit de complexă în legătură cu acest subiect, deoarece este unul extrem de
important atât la nivelul autorităților administrației publice de stat, cât și la nivelul
autorităților publice locale.
Scopul lucrării mele este de a aborda și aprofunda aspecte la nivel general privind
cazurile în care se aplică delegarea în administrația publică din România conform Legii.
Metodologia utilizată în elaborarea temei mele constă în cercetarea și documentarea
din mai multe cursuri universitare, cunoașterea mai multor legi precum Legea nr. 90/ 2001,
privind organizarea și funcționarea Guvernului României și a ministerelor sau Legea nr. 215/
2001 a administrației publice locale, consultarea revistelor de specialitate precum și a
siteurilor în cauză.
Structura lucrării mele este formată din două capitole, fiecare dintre acestea ajutând
la o cât mai bună înțelegere a temei studiate. Primul capitol intitulat “Cazurile în care se
aplică delegarea în administrația publică din România” conține aspecte teroretice la modul
general ajutând la identificarea subiectelor care urmează să fie lămurite, respective noțiuni de
bază în ceea ce privește managementul public și delegarea în administrația publică din
România. Al doilea capitol, denumit “Studiu de caz. Primăria Municipiului Focșani” vizează
cunoașterea cazurilor concrete de delegare în instituția publică aleasă de mine și prezintă
motivul și actele necesare desfășurării procedurii de delegare, evidențiind cât de importantă
este asumarea și îndeplinirea acestor responsabilități.
Nu în ultimul rând, ”concluziile” prezintă propriile mele opinii care s-au desprins
din cercetarea întreprinsă.

3
 Capitolul 1. Cazurile în care se aplică delegarea în administrația publică
din România

1.1 Considerații introductive privind managementul public

Managementul public reprezintă ansamblul proceselor și relațiilor de management, bine

determinate, existente între componente ale sistemului administrativ, prin care în regim de
putere publică, se aduc la îndeplinire legile sau se planifică, organizează, coordonează,
gestionează și controlează activitățile implicate în realizarea serviciilor care satisfac interesul
pulic. 1
Obiectivul managamentului public este satisfacerea interesului public prin crearea unui
cadru instituțional corespunzător care să permită aplicarea actelor normative, ceea ce
înseamnă și aplicarea actelor normative cu forță juridică interioară, legi sau după caz decrete,
hotărâri, regulamente de organizare sau realizare efectivă a serviciilor publice.
Relațiile de management din instituțiile publice reprezintă raporturile care apar în
sistemul administrativ. În administrația de stat, acestea se realizează în regim de putere
publică, adică prin intermediul prerogativelor acordate de Constituție.
Prin urmare, managementul public este o disciplină specială care are obiect cunoașterea
proceselor și relațiilor din managementul administrației publice în toată complexitatea lor, în
vederea formulării de principii și legități pentru perfecționarea permanentă.

Printre modalităţile ce pot fi folosite de către funcţiile de conducere pentru degrevarea de

anumite sarcini pe anumite perioade de timp şi pentru asigurarea continuităţii procesului de
management pe perioada absenţei acestora din diferite motive, bine întemeiate, este metoda
delegării de autoritate, cunoscută pe scurt sub denumirea de ,,delegare”.
Delegarea constă în atribuirea temporară de către o persoană ce exercită un post de
conducere a unei sarcini ce îi revine de drept, altei persoane subordonate, cu funcție de
conducere de nivel inferior sau cu funcție de execuție, precizându-se competența și
responsabilitatea corespunzătoare încredințate.
Fac obiectul delegării toate elementele de definire a unui post: sarcini, competenţe
(dreptul de a decide) şi responsabilităţi.

1
Armenia Androniceanu & alţii, Managementul Serviciilor Publice, Editura A.S.E., Bucureşti, 2003

4
Principalele elemente ale procesului de delegare sunt:
a) însărcinarea - constă în atribuirea de către manager, unui subordonat, a efectuării
unei sarcini ce-i revine de drept prin organizarea formală. Aceasta implică delimitarea
sa de celelalte sarcini, împreună cu precizarea perioadei în care trebuie realizată, a
rezultatelor scontate şi a criteriilor de apreciere a lor;
b) atribuirea competenţei formale - asigură subordonatului libertatea decizională şi de
acţiune necesară realizării sarcinii respective. Evident pentru a deveni efectivă,
autoritatea formală trebuie dublată de autoritatea cunoştinţelor;
c) încredinţarea responsabilităţilor - asigură refacerea „triunghiului de aur” al
organizării pentru sarcina în speţă.

Ca element cheie în utilizarea cu succes a acestei metode este soluționarea

corespunzătoare a dilemei încredere – control. Trebuie pornit de la axioma că suma
încredere+control este întotdeauna constantă. Deci orice amplificare a controlului exercitat de
un manager diminuează încrederea percepută de subordonat. Similar, sporirea încrederii
conducătorului în subordonat este însoțită de o diminuare a controlului.
Delegarea eficace presupune o îmbinare rațională a încrederii cu controlul față de
persoana delegată. Astfel se pot manifesta deficiențe majore: eroarea de abdicare, încredere
exagerată + lipsă de control, eroarea de tutelare (control exagerat axat pe rezultate, dar și pe
maniera de obținere a acestora, concomitent cu manifestarea unei încrederi reduse).
Reguli pentru utilizarea eficientă a delegării:
a) să nu se delege realizarea de sarcini de importanţă majoră, în special cele strategice şi
cu implicaţii umane majore - ale căror consecinţe esenţiale sunt dificil, dacă nu chiar
imposibil de evaluat de către subordonaţi;
b) precizarea clară, în scris, a sarcinilor, competenţelor şi responsabilităţilor delegate;
c) crearea unei ambianţe favorabile delegării, adică a unui climat de încredere în
posibilităţile subordonaţilor de a soluţiona problema, acceptând şi posibilitatea
comiterii de greşeli;
d) definirea cât mai riguroasă a rezultatelor ce se aşteaptă, prin precizarea de la început
de criterii clare de evaluare şi într-o proporţie cât mai mare comensurabile;
e) verificarea, de regulă, nu a modului cum sunt realizate sarcinile delegate, ci a
rezultatelor obţinute.2

2
Dragoș Dincă, Practici decizionale în administrația publică – Suport de curs, SNSPA, București, 2018

5
1.2 Autoritățile administrației publice de stat: Guvern, Prefect, administrația de
specialitate: ministerele, autoritățile administrative autonome, serviciile publice
deconcentrate

Pornind de la prevederile Legii 90/ 2001 prezenta lege reglementează organizarea și

funcționarea Guvernului României și a ministerelor.
Guvernul este autoritatea publică a puterii executive, care funcţionează în baza votului de
încredere acordat de Parlament şi care asigură realizarea politicii interne şi externe a ţării şi
exercită conducerea generală a administraţiei publice.

Cazurile de delegare în administrația publică de stat:

Secretar General al Guvernului – Secretar General Adjunct
Secretariatul General al Guvernului este condus de secretarul general al Guvernului, cu
rang de ministru, numit și eliberat din funcție prin decizie a prim-ministrului.
În activitatea sa, secretarul general al Guvernului este ajutat de 2 secretari generali
adjuncți, cu rang de secretar de stat, precum și, după caz, de unul sau mai mulți secretari de
stat numiți, respectiv eliberați din funcție prin decizie a prim- ministrului.
În exercitarea atribuțiilor ce îi revin, secretarul general al Guvernului emite, în condițiile
legii, ordine și instrucțiuni.
Secretarul general al Guvernului poate delega, prin ordin, secretarilor generali
adjuncți sau secretarilor de stat o parte din atribuțiile sale.
Secretarii Generali Adjuncți îndeplinesc prin delegare următoarele atribuții:

 realizează activitățile necesare pentru pregătirea și organizarea reuniunilor de lucru

pregătitoare pentru ședința Guvernului, precum și ale ședințelor Guvernului, conform
responsabilităților rezultate din procedurile adoptate la nivelul Guvernului, privind
elaborarea, avizarea și prezentarea proiectelor de documente de politici publice, a
proiectelor de acte normative, precum și a altor documente, în vederea
adoptării/aprobării
 asigură suportul tehnic pentru desfășurarea reuniunilor de lucru pregătitoare pentru
ședința Guvernului, a ședințelor Guvernului, a ședințelor comitetelor interministeriale
stabilite prin decizia prim-ministrului, precum și a altor ședințe, întâlniri și conferințe
organizate de Secretariatul General al Guvernului;
 redactează stenogramele ședințelor Guvernului - documente clasificate secret de stat,
nivel secret, pe care le gestionează în mod unitar, conform legii;

6
  contribuie, în domeniul strategiilor guvernamentale, pe baza analizelor specifice, la
fundamentarea strategiilor și a direcțiilor de acțiune la nivel guvernamental
 inițiază, organizează și finanțează, inclusiv în colaborare cu alte instituții publice sau
organizații neguvernamentale din țară și din străinătate, evenimente, conferințe și alte
tipuri de acțiuni și proiecte de comunicare și informare publică, inclusiv activități de
realizare și difuzare de materiale de informare și promovare.

Prefect - subprefect

Prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local și asigură legătura operativă dintre
fiecare ministru, respectiv conducător al administrației publice centrale din subordinea
Guvernului și conducătorul serviciului public deconcentrat din subordinea acestuia.
Pentru îndeplinirea atribuțiilor ce îi revin, prefectul emite ordine cu caracter individual
sau normativ, în condițiile legii.
Pentru îndeplinirea atribuțiilor și prerogativelor care îi revin potrivit legii, prefectul este
ajutat de 2 subprefecți.
Prin ordin al prefectului, subprefectului îi sunt delegate următoarele atribuții:
a) analizează activitățile desfășurate de serviciile publice deconcentrate, de serviciul
public comunitar pentru eliberarea și evidența pașapoartelor simple și de serviciul public
comunitar regim permise de conducere și înmatriculare a vehiculelor şi elaboreaza propuneri
pentru îmbunatățirea activității acestora, pe care le înainteaza prefectului;
b) organizează, conduce şi controlează activitatea structurilor de specialitate din
subordine;
c) examinează, împreună cu conducătorii serviciilor publice deconcentrate ți cu
autoritățile administrației publice locale, stadiul de execuție a unor lucrări și acțiuni care se
derulează în comun;
d) consultă conducatorii serviciilor publice deconcentrate cu privire la ordinele
prefectului prin care se stabilesc masuri cu caracter tehnic sau de specialitate, potrivit legii;
e) asigură transmiterea ordinelor prefectului având ca obiect stabilirea de măsuri cu
caracter tehnic sau de specialitate către conducatorul instituției ierarhic superioare serviciului
public deconcentrat, prin grija personalului din cadrul instituției prefectului;
f) asigură examinarea proiectelor bugetelor, precum si a situatiilor financiare privind
executia bugetară întocmite de serviciile publice deconcentrate, conform procedurii stabilite,
dupa caz, prin ordin al ministrului ori al conducatorului organului administratiei publice

7
centrale organizat la nivelul unitatilor administrativ-teritoriale, în vederea emiterii avizului
prefectului;
g) întocmeşte e proiectul regulamentului de funcționare a colegiului prefectural, cu
respectarea prevederilor regulamentului - cadru;
h) dispune măsuri în vederea organizării ședințelor colegiului prefectural, stabilirea, după
consultarea conducătorilor serviciilor publice deconcentrate, a ordinii de zi și a listei
invitatilor, pe care le înainteaza prefectului;
i) urmăreste modul de îndeplinire a hotarârilor luate în cadrul colegiului prefectural, prin
grija secretariatului colegiului prefectural, si formuleaza propuneri în cazul nerespectarii
acestora, pe care le înaintează prefectului;
j) înaintează catre prefect propuneri cu privire la organizarea și desfășurarea circuitului
legal al lucrarilor, informarea, documentara, primirea și soluționarea petitiilor, precum și cu
privire la arhivarea documentelor;
k) gestionarea si urmărirea masurilor dispuse de către prefect în calitate de președinte al
comitetului județean pentru situații de urgență, precum și a hotărârilor luate în cadrul
comitetului județean pentru situații de urgență;
l) elaborează proiectul regulamentului de organizare şi funcţionare a instituției
prefectului, pe care îl supune spre aprobare prefectului
m) primeşte, distribuie corespondența si urmărește rezolvarea acesteia în termenul legal;
n) acordă consultanță autorităților administrației publice locale privind proiectele
acordurilor de colaborare, cooperare, asociere, înfrățire si aderare, inițiate de acestea;
o) stabilește si urmărește modul de realizare a fluxului de informare-documentare în
domeniile de activitate specifice instituției prefectului;
p) gestionează si urmărește îndeplinirea măsurilor dispuse de către prefect cu privire la
realizarea sarcinilor rezultate din actele normative în vigoare;
r) îndeplinește alte atribuții prevăzute de lege sau sarcini date de Ministerul
Administrației și Internelor ori de catre prefect.3

3
http://www.prefecturabuzau.ro/Ordinele%20pref/ordin%20ROF%20nr.524.pdf, accesat la data de 19
deembrie, ora 21:01

8
 Ministru - secretar de stat
Conducerea ministerelor se exercită de miniştri. Ministrul reprezintă ministerul în
raporturile cu celelalte autorităţi publice, cu persoanele juridice şi fizice din ţară şi din
străinătate, precum şi în justiţie.
În exercitarea atribuţiilor ce îi revin ministrul emite ordine şi instrucţiuni, în condiţiile
legii.
În activitatea de conducere a ministerului ministrul este ajutat de unul sau mai mulţi
secretari de stat, potrivit hotărârii Guvernului de organizare şi funcţionare a ministerului.
În cadrul ministerelor, instituţiilor publice şi altor organe de specialitate ale administraţiei
publice centrale poate fi utilizată şi funcţia de subsecretar de stat, potrivit hotărârii Guvernului
privind organizarea şi funcţionarea acestora.
Secretarii de stat exercită atribuţiile delegate de către ministru, precum:
a) organizează, coordonează şi controlează aplicarea legilor, ordonanţelor şi hotărârilor
Guvernului, a ordinelor şi instrucţiunilor emise potrivit legii, cu respectarea limitelor de
autoritate şi a principiului autonomiei locale a instituţiilor publice şi a agenţilor economici;
b) elaborează şi avizează proiecte de lege, ordonanţe, hotărâri ale Guvernului, în
condiţiile stabilite prin metodologia aprobată de Guvern;
c) acţionează pentru aplicarea strategiei proprii a ministerului, integrata celei de
dezvoltare economico-socială a Guvernului;
d) fundamentează şi elaborează propuneri pentru bugetul anual, pe care le înaintează
Guvernului;
e) urmăresc proiectarea şi realizarea investiţiilor din sistemul ministerului, în baza
bugetului aprobat;
f) reprezintă interesele statului în diferite organe şi organisme internaţionale, în
conformitate cu acordurile şi convenţiile la care România este parte şi cu alte înţelegeri
stabilite în acest scop, şi dezvolta relaţii de colaborare cu organe şi organizaţii similare din
alte state şi cu organizaţii internaţionale ce interesează domeniul lor de activitate;
g) iniţiază şi negociază, din împuternicirea Preşedintelui României sau a Guvernului, în
condiţiile legii, încheierea de convenţii, acorduri şi alte înţelegeri internaţionale sau propun
întocmirea formelor de aderare la cele existente;
h) urmăresc şi controlează aplicarea convenţiilor şi acordurilor internaţionale la care
România este parte şi iau măsuri pentru realizarea condiţiilor în vederea integrării în
structurile europene sau în alte organisme internaţionale;

9
 i) coordonează şi urmăresc elaborarea şi implementarea de politici şi strategii în
domeniile de activitate ale ministerului, potrivit strategiei generale a Guvernului;
j) avizează, în condiţiile legii, înfiinţarea organismelor neguvernamentale şi cooperează cu
acestea în realizarea scopului pentru care au fost create;
k) colaborează cu instituţiile de specialitate pentru formarea şi perfecţionarea pregătirii
profesionale a personalului din sistemul lor;
l) aprobă, după caz, editarea publicaţiilor de specialitate şi informare.
În cazul în care ministrul, din diferite motive, nu îşi poate exercită atribuţiile curente, va
desemna secretarul de stat care exercită aceste atribuţii, înştiinţându-l pe primul-ministru
despre aceasta.

1.3 Autoritățile administrației publice locale: Primar, Consiliul Local, Consiliul

Județean, Serviciile publice locale

Pornind de la prevederile Legii 215/ 2001, prezenta lege reglementează regimul general al
autonomiei locale, precum şi organizarea şi funcţionarea administraţiei publice locale.
Administraţia publică în unităţile administrativ-teritoriale se organizează şi funcţionează
în temeiul principiilor descentralizării, autonomiei locale, deconcentrării serviciilor publice,
eligibilităţii autorităţilor administraţiei publice locale, legalităţii şi al consultării cetăţenilor în
soluţionarea problemelor locale de interes deosebit.
Prin autonomie locală se înţelege dreptul şi capacitatea efectivă a autorităţilor
administraţiei publice locale de a soluţiona şi de a gestiona, în numele şi în interesul
colectivităţilor locale pe care le reprezintă, treburile publice, în condiţiile legii. Acest drept se
exercită de consiliile locale şi primari, precum şi de consiliile judeţene, autorităţi ale
administraţiei publice locale alese prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.

Cazuri de delegare în administrația publică locală:

Primar – viceprimar
Primarul reprezintă unitatea administrativ-teritorială în relaţiile cu alte autorităţi publice,
cu persoanele fizice sau juridice române ori străine, precum şi în justiţie.
Comunele, oraşele şi municipiile au câte un primar şi un viceprimar, iar municipiile
reşedinţă de judeţ au un primar şi 2 viceprimari, aleşi în condiţiile legii.
Viceprimarul este subordonat primarului şi înlocuitorul de drept al acestuia, care îi poate
delega atribuţiile sale.

10
 În exercitarea atribuțiilor sale, primarul emite dispoziții cu caracter normativ sau
individual.
Viceprimariii exercită atribuțiile delegate de primar, precum:

 coordonează și răspunde de buna desfășurare a activității serviciilor din cadrul

instituției;
 iniţiază, în condiţiile legii, negocieri pentru contractarea de împrumuturi şi
emiterea de titluri de valoare în numele unităţii administrativ-teritoriale;
 ia măsuri pentru prevenirea şi, după caz, gestionarea situaţiilor de urgenţă;
 îndeplineşte funcţia de ofiţer de stare civilă, pe perioada absenţei primarului
comunei, fiind ofițer de stare civilă delegat;
 rezolvă și semnează corespondența ce revine primarului în exercitarea
competențelor sale;
 îndeplinește și alte atribuții încredințate de primar.

Președintele Consiliului Județean – Vicepreședintele Consiliului Județean

Preşedintele consiliului judeţean asigură respectarea prevederilor Constituţiei, punerea
în aplicare a legilor, a decretelor Preşedintelui României, a hotărârilor şi ordonanţelor
Guvernului, a hotărârilor consiliului judeţean, precum şi a altor acte normative.
Preşedintele consiliului judeţean poate delega, prin dispoziţie, atribuţiile
vicepreşedinţilor.
Vicepreședințele Consiliului Județean exercită atribuțiile delegate de Președintele
Consiliului Județean, precum:

a) coordonează realizarea serviciilor publice şi de utilitate publică de interes judeţean prestate

prin intermediul aparatului de specialitate al consiliului judeţean sau prin intermediul
organismelor prestatoare de servicii publice şi de utilitate publică de interes judeţean;
b) ia măsuri pentru organizarea executării şi executarea în concret a activităţilor
c) ia măsuri pentru evidenţa, statistica, inspecţia şi controlul efectuării serviciilor publice şi de
utilitate publică de interes judeţean, precum şi a bunurilor din patrimoniul public şi privat al
judeţului;
d) emite avizele, acordurile şi autorizaţiile date în competenţa sa prin lege sau prin hotărâre a
consiliului judeţean;

11
e) coordonează şi controlează organismele prestatoare de servicii publice şi de utilitate
publică de interes judeţean, înfiinţate de consiliul judeţean şi subordonate acestuia;
f) coordonează şi controlează realizarea activităţilor de investiţii şi reabilitare a infrastructurii
judeţene.

Primar – administrator public

Primarul poate delega prin dispoziție atribuțiile acestuia.
Administratorul public exercită atribuțiile delegate de primar, precum:
a) îndeplinește funcția de ordonator de credite, îm condițiile legii
b) coordonează activitatea aparatului de specialitate al primarului
c) verifică și semnează documentații de achiziții publice, contracte de concesiune sau
parteneriate de orice fel
d) verifică și semnează documentațiile de urbanism și amenajarea teritoriului
e) primește în audiență cetățenii asigurând soluționarea operativă și legală a cererii acestora
f) alte atribuții relevante postului, încredințate de Primar prin act administrativ sau dispoziții
verbale sau date de lege în sarcina primarului.4

Capitolul 2. Studiu de caz. Primăria Municipiului Focșani

2.1 Cazurile concrete de delegare în instituția publică aleasă de mine – Primăria

Municpiului Focșani

Instituția publică aleasă de mine este Primăria Municipiului Focșani și își are sediul pe
Bd. Dimitrie Cantemir nr. 1 bis.

o Primar – viceprimar (situația nr. 1)

Primarul deleagă viceprimarilor, prin dispoziție, exercitarea unor atribuții ce îi revin,

prevăzute de Legea administratiei publice locale nr. 215/2001.
Motivul delegării de atribuții este intenția viceprimarilor de a avea mai multe
atribuții.5

4
http://www.primariacalarasi.ro/images/Documente/Despre%20institutie/Conducere/1.2.2%20Administrator%20
Public%20-%20Deculescu%20Valentin-
Dumitru/atributii/atributii%20%20administrator%20Public%20dl.Deculescu%20Valentin.PDF,accesat la data de
6 ianuarie, ora 14:37
5
https://adevarul.ro/locale/focsani/primarul-focsaniului-decebal-bacinschi-tras-linie-moarta-edilul-si-a-delegat-
atributiile-viceprimari-turul-1-alegerilor-prezidentiale-1_545b2e000d133766a89624e7/index.html, accesat la
data de 21 decembrie, ora 20:01

12
Aceste atribuții sunt:

 asigură funcționarea serviciilor publice locale de profil și anume alimentare cu apă,

canalizare, salubrizare, energie termică și iluminat public;
 îndeplinește atribuții privind organizarea și desfășurarea alegerilor, referendumului și
recensământului; exercită funcția de ordonator principal de credite;
 întocmește proiectul bugetului local și contul de încheiere a exercițiului bugetar și le
supune spre aprobare Consiliului Local;
 inițiază în condițiile legii negocieri pentru contractarea de împrumuturi și emiterea de
titluri de valoare în numele unității administrativ teritoriale;
 ia măsuri pentru organizarea exercitării și funcționării a activităților din domeniile
protecția și refacerea mediului, conservarea, restaurarea și punerea în valoare a
monumentelor istorice și de arhitectură, a parcurilor, grădinilor publice și rezervațiilor
naturale, dezvoltarea urbană, podurile și drumurile publice
 hotărăște acordarea unor sporuri și altor facilități potrivit legii personalului sanitar și
didactic; sprijină în condițiile legii activitatea cultelor religioase;6
 poate solicita informări și rapoarte de la șefii organismelor prestatoare de servicii
publice și de utilitate publică de interes local;
 numește, sancționează și dispune suspendarea, modificarea și încetarea raportului de
serviciu, după caz, a raportului de muncă, pentru personalul din cadrul aparatului de
specialitate precum și pentru conducătorii instituțiilor și serviciilor publice de interes
local;
 asigură elaborarea planurilor urbanistice, le supune aprobării Consiliului Local și
acționează pentru respectarea prevederilor acestora.

o Primar – viceprimar (situația nr.2)

Primarul deleagă viceprimarilor, prin dispoziție, exercitarea unor atribuții ce îi revin,

prevăzute de Legea administratiei publice locale nr. 215/2001.
Motivul delegării de atribuții este concediul de odihnă.
Viceprimarii exercită atribuțiile delegate de primar, precum:

6
https://monitoruldevrancea.ro/2014/11/07/video-primarul-bacinschi-a-delegat-majoritatea-atributiilor-catre-
viceprimari/, accesat la data de 21 decembrie, ora 23:13

13
  ofițer stare civilă, prezintă Consiliului Local în primul trimestru un raport anual
privind stare economică socială și mediu a unității administrativ teritoriale, prezintă la
solicitarea Consiliului Local acte, rapoarte și informări, elaborează proiecte și strategii
privind starea economică și socială și le supune aprobării Consiliului Local
 ia măsuri pentru prevenirea și, după caz, gestionarea situațiilor de urgență, ia măsuri
pentru organizarea, executarea concretă a activității în domeniul ordine publică și
situații de urgență
 asigură funcționarea serviciilor publice locale de transport public local;
 verifică prin Serviciul de impozite și taxe locale corecta înregistrare fiscală a
contribuabililor la organul fiscal teritorial.

o Secretarul Municipiului Focșani – consilier, grad profesional superior, în

cadrul Serviciului de administrație publică locală, Biroul de Agricultură

Motivul delegării de atribuții este concediul medical.

Atribuțiile delegate de secretar sunt:

 organizează arhiva şi evidenţa statistică a hotărârilor consiliului local şi a dispoziţiilor

primarului
 asigură transparenţa şi comunicarea către autorităţile, instituţiile publice şi persoanele
interesate a informațiilor de interes public, în condiţiile Legii nr. 544/2001 privind
liberul acces la informaţiile de interes public,
 coordonează, îndrumă, controlează activitatea privind registrul agricol și semnează
documentele specifice, în conformitate cu OG nr. 28/2008, cu modificările și
completările ulterioare
 alte atribuţii prevăzute de lege sau însărcinări date de consiliul local sau de primar.

o Consilierul Consiliului Local Focșani – Consilier IA Direcția

managementului proiectelor și investițiilor

Având în vedere referatul înregistrat de către secretarul municipiului Focșani prin care
se arată necesitatea delegării unor atribuții privind exercitarea activitităților specifice în
domeniul urmăririi, încasării și executării silite, primarul emite dispoziția pentru delegarea
unor atribuții, până la ocuparea prin concurs a acestei funcții contractuale vacante.
Motivul delegării este deficitul de personal existent în acest domeniu de activitate.

14
 Consilierul IA exercită atribuțiile delegate exercită de consilier, precum:

 urmărește depunerea declarațiilor de impunere de către contribuabili, la termenul

prevăzut de lege.
Notifică în cazul depășirii termenului legal de depunere a declarației, sancționează
contravențiile și aplică amenzile și penalizările prevăzute de lege;
 stabilește sau modifică impozitul sau taxa, după caz, în situațiile în care impozitele și
taxele datorate nu au fost stabilite, ca urmare a nedepunerii declarației, ori datele
declarate nu corespund realității;
 efectuează acţiuni de control pentru identificarea şi încasarea diferenţelor de impozit şi
taxe constatate, propune sancţiuni contribuabililor ce încalcă legislaţia referitoare la
constatarea, stabilirea, evidenţa şi plata obligaţiilor bugetare;
 derulează activităţi de executate silită a contribuabililor care nu îşi plătesc de bunăvoie
obligaţiile fiscale datorate;
 execută silit debitele restante, ţinerea evidenţei obiectelor sechestrate, păstrarea lor în
bune condiţii, virarea la buget a sumelor restante în urma valorificării acestora,
conform dispoziţiilor legale;

15
Concluzie

Autoritățile administrației publice sunt autorități de stat sau locale ce implică

posibilitatea de a folosi forța publică a statului cu care sunt înzestrate pentru asigurarea
realizării sarcinilor lor. Autoritățile administratiei publice sunt autoritățile publice ce
înfăptuiesc activitatea executivă.
Guvernul este organ al administrației publice cu competență materială generală,
autoritate publică a puterii executive și exercită conducerea generală a administrației publice.
Guvernul este alcătuit din primul-ministru si miniștri. Din Guvern pot face parte și
miniștri-delegați, cu însărcinări speciale. În exercitarea atribuțiilor sale Guvernul adoptă
hotărâri si ordonanțe.
În indeplinirea atribuțiilor ce îi revin primul-ministru emite decizii, în condițiile legii,
iar conducătorul departamentului din cadrul aparatului de lucru al Guvernului emite ordine
cu caracter individual.
În exercitarea atribuțiilor ce îi revin ministrul emite ordine și instrucțiuni, în
condițiile legii.
Prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local și conduce serviciile publice
deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe ale administrației publice centrale din
subordinea Guvernului, organizate la nivelul unităților administrativ-teritoriale.
Pentru îndeplinirea atribuțiilor ce îi revin, prefectul emite ordine cu caracter
individual sau normativ, în condițiile legii.
Între prefecți, pe de o parte, consiliile locale și primari, precum și consiliile județene și
președinții acestora, pe de altă parte, nu există raporturi de subordonare.
Autorităţile administraţiei publice prin care se realizează autonomia locală în
comune, oraşe şi municipii sunt consiliile locale, comunale, orăşeneti şi municipale, ca
autorităţi deliberative, şi primarii, ca autorităţi executive.
Pentru îndeplinirea atribuțiilor ce le revin primarul emite dispoziții, iar consiliul local
și consiliul județean adoptă hotărâri și toate sunt supuse controlului de legalitate al
prefectului în condițiile legii care îi reglementează activitatea.
Primăria Municipiului Focșani reprezintă o structură funcţională fără personalitate
juridică şi fără capacitate procesuală, cu activitate permanentă, care duce la îndeplinire
hotărârile autorităţii deliberative şi dispoziţiile autorităţii executive, soluţionând problemele
curente ale colectivităţii locale, constituită din: primar, viceprimar, secretar, consilierii
primarului sau persoanele încadrate la cabinetul primarului.

16
Bibliografie
I. Cărți, tratate, monografii

1. Armenia Androniceanu & alţii, Managementul Serviciilor Publice, Editura A.S.E.,

Bucureşti, 2003
2. Dragoș Dincă, Practici decizionale în administrația publică – Suport de curs, SNSPA,
București, 2018
3. Florin Coman-Kund, Liviu Coman-Kund, Drept administrativ – Sinteze teoretice și
practice, Editura Universul Juridic, București, 2013
4. Gerald Cole, Management. Teorie și practică, Editura Știința din Chișinău, 2004
5. Panaiete C. Nica, Costache Rusu, Managementul resurselor umane, Editura Economică,
București, 1997
6. Vlad Florea, Managementul serviciilor, Editura Eurostampa, Timișoara, 2012

II. Legislație:

1. Legea nr. 90 din 26 martie 2001, actualizată privind organizarea și funcționarea Guvernului
României și a ministerelor

2. Legea nr. 340 din 2004, republicată, privind Prefectul și Instituția Prefectului

3. Legea nr. 215 din 2001 a administrației publice locale, actualizată

III. Webografie:

1. https://www.primariapn.ro/documents/10179/2775762/PS_delegare_atributii_PPN-
PS-04-3.pdf
2. https://www.mae.ro/sites/default/files/file/userfiles/file/pdf/legislatie/2016.07.12_lege_
90__2001_organizare_functionare_guvern_ministere_vers._30.06.2016.pdf
3. http://www.dreptonline.ro/legislatie/lege_institutia_prefectului_340_2004_2008.php
4. http://legislatie.resurse-pentru-democratie.org/legea/215-2001.php
5. http://www.comunamaureni.ro/wp-content/uploads/Atributii-Primar-Viceprimar-
Secretar-2012.pdf
6. http://www.prefecturabuzau.ro/Ordinele%20pref/ordin%20ROF%20nr.524.pdf
7. https://www.mae.ro/sites/default/files/file/userfiles/file/pdf/legislatie/2016.07.12_lege_
90__2001_organizare_functionare_guvern_ministere_vers._30.06.2016.pdf

17