IMPORTANŢA ŞI APLICAREA PRINCIPIULUI PROPORŢIONALITĂŢII ÎN

MATERIA ACHIZIŢIILOR PUBLICE

Student: Andreea Claudia Damian

Bucureşti
2015

1
 CUPRINS

ABREVIERI......................................................................................................................................................3
CAPITOLUL I- NOȚIUNEA DE ACHIZIȚIE PUBLICĂ..........................................................................................4
1. Reflecții istorice cu privire la achizițiile publice..............................................................................4
2. Noțiunea de achizițiie publică în România.......................................................................................4
3. Definiția și scopul achizițiilor publice..............................................................................................5
4. Scopul achizițiilor publice................................................................................................................5
5. Elementele componente ale sistemului de achiziție publică.............................................................6
5.1. Autoritățile de reglementare.........................................................................................................6
5.2. Autoritățile contractante...............................................................................................................6
5.3. Operatorii economici....................................................................................................................7
5.4. Supraveghetorii sistemului...........................................................................................................7
CAPITOLUL II- PRINCICIPIILE CARE STAU LA BAZA ATRIBUIRII CONTRACTELOR DE ACHIZIȚIE PUBLICĂ.......9
1. Noțiuni generale.................................................................................................................................9
2. Prezentarea principiilor care stau la baza achizițiilor publice...........................................................9
2.1. Principiul nediscriminării.............................................................................................................9
2.2. Principiul tratamentului egal......................................................................................................10
2.3. Principiul recunoașterii reciproce...............................................................................................10
2.4. Principiul transparenței...............................................................................................................10
2.5. Principiul proporționalității........................................................................................................11
2.6. Principiul eficienței utilizării fondurilor....................................................................................11
2.7. Principiul asumării răspunderii..................................................................................................12
CAPITOLUL III- APLICAREA PRINCIPIULUI PROPORȚIONALITĂȚII ÎN MATERIA ACHIZIȚIILOR PUBLICE.......13
1. Scurt istoric cu privire la evolţia principiului proporţionalităţii......................................................13
2. Înţelesul şi analiza principiului........................................................................................................14
CAPITOLUL IV- STUDIU DE CAZ....................................................................................................................18
CONCLUZII...................................................................................................................................................30
BIBLIOGRAFIE..............................................................................................................................................31

2
 ABREVIERI

alin. Alineat art. Articol

Ed. Editura
et alii şi alţii
ibidem în acelaşi loc ( în aceaeaşi lucrare)
lit. litera
op. cit. opera citată
p. pagina
pp. paginile pct. punctul

3
 CAPITOLUL I NOȚIUNEA DE ACHIZIȚIE PUBLICĂ

1. Reflecții istorice cu privire la achizițiile publice

Conceptul de achiziție se regăsește încă din perioada antică existând în acest sens „o mărturie
dată de cel mai vechi ordin de achiziție ce datează din perioada 2800 î e.n., scris pe o tăbliță de lut
roșu, găsită în nordul Siriei la El-Rash Sharma și a cărui text precizează (într-o traducere și
reproducere aproximativă): HST trebuie să furnizeze 50 de borcane de ulei parfumat de la data de ...
pe toata perioada domniei lui A.S. . În schimb va fi plătit cu 600 uncii de grâu. Acest ordin va fi
valabil pe o perioadă nedeterminată până când achizitorul sau fiul său renunță la acesta.”1

În ceea ce privește terminologia cuvântului, termenul “achiziție” este de origine latină

“aquisitio” care reprezintă „procurare, cumpărare, echivalate deci cu operațiunea finală de dobândire,
iar nu cu succesiunea de etape care o preced, mai apropiata de verbul acquirere.”2

Conform unor statistici realizate în 2002 cu privire la achizițiile publice s-a ajuns la concluzia că “ele
reprezintă circa 16% din produl intern brut al Uniunii Europene (cca 1.500 mld. Euro)”. 3 De
asemenea, a fost menționat faptul că “nivelul pe țări variază foarte mult, între 11% și 20%, iar odată
cu extinderea Uniunii Europene, nivelul absolut al achizițiilor publice a înregistrat noi creșteri, ceea
ce reclamă tratarea lor drept un subiect de mare importanță în viața economico-socială, cu impact larg
ce se extinde dincolo de granițele celor direcți implicați în procesul propriu-zis.”3

2. Noțiunea de achiziție publică în România

Conceptul de achiziție publică nu a reprezentat neapărat o noutate pentru România; în Europa

exista o experiență îndelungată în acest domeniu, având în vedere faptul că “existența contractelor de
achiziție publică (în special întreținerea curților regale și a armatei) este consemnată începând cu

1 Coe Kenneth Lysons, Brian Farrington – Purchasing ans supply chain management, 7th Edition, Ed. Pearson Education
Limited, 2007, pag. 9 (curs 5)
2 Dumitru Daniel Șerban- Achizițiile publice . Teoria și practica jurisdicție adminitrative, Ed. Hamangiu, 2012, p.2
3
Sebastian Lazăr- Achiziții publice-Principii-Proceduri- Operațiuni- Metodologie, Ed. Wolters Kluwer România, 2009,
p. 11
3 Ibidem
4
perioada Evului Mediu, în statele feudale europene”4. Începând cu anul 1989, reglementarea privind
achizițiile publice s-a intensificat în țara noastră, datorită aspirației României de a se alătura Europei.
În vederea realizării situației precizate în paragraful anterior, România a avut obligația de a introduce
in legislația națională aquisul comunitar.

Cu privire la reglementările europene ale sistemului de achiziție publică, trebuie subliniat faptul
că, în anul 2004 Comisia Europeană a adoptat directive noi care au vizat achizițiile publice, anume:
Directiva 2004/17/CE, respectiv Directiva 2004/18/CE. În consecință, în vederea aderării României
la Uniunea Europeană, au fost realizate o serie de reguli în vederea transpunerii în legislația națională
a aquisului comunitar. Începând cu luna iulie 2006, legislația în materia achizițiilor publice este în
deplină concordanță cu dispozițiile prevăzute de Directivele Uniunii Europene în materie.

3. Definiția și scopul achizițiilor publice

Modaliatea în care societatea reacţionează cu privire la problemele legate de achizițiile publice
nu pare a fi întâmplătoare, ci, mai degrabă, calculată, acest lucru remarcându-se prin reglementările
prevăzute în lege. Drept urmare, pentru a se ajunge la definiția actuală a achizițiilor publice, literatura
de specialitate a îmbrățișat mai multe teorii.

Literatura de specialitate a împreunat accepțiunile întâlnite în doctrină, concluzionand astfel că

“achiziția publică reprezintă atât procesul, cât și rezultatul achiziționării de către o autoritate
publică a unor produse, servicii sau lucrări de la operatorii economici.”5 În definiţia privitoare la
sistemul de achiziție publică, alţi autori, evidenţiază faptul că achiziția publică reprezintă “o
procedura de obținere de către o autoritate contractantă de produse, servicii sau lucrări, în
conformitate cu legislația în vigoare.”6

4. Scopul achizițiilor publice

Unul din elementele esențiale ale procesului de integrare în Uniunea Europeană este
reprezentat de obținerea unui sistem al achizițiilor publice care să se dovedească a fi credibil și
totodata verosimil. Existența procesului de achiziții publice se regasește în dorința de a crea cadrul

4 Dumitru Daniel Șerban- Achizițiile publice . Teoria și practica jurisdicție adminitrative, Ed. Hamangiu, 2012, p.10
5 E. Iorga, G. Fusu-Plăiașu, A.Moraru –Ghid privind procedurile de sesizare a neregulilor în procesul de achiziții
publice și sesizarea conflictelor de interese, a incompatibilităților, faptelor de corupție și îmbogațirii ilicite, Ed.
Cornelius, Baia
Mare, 2006, p.6
6 I. Georgescu, C. Vrabie – Instrumente de monitorizare a achizițiilor publice, Ed. Cornelius, Baia Mare, 2006,p.3
5
necesar în vederea cheltuielii fondurilor alocate autorităților contractante. Acestea au obligația de a-și
gestiona fondurile, astfel încât, în timpul unui an, să își poată realiza activitățile într-un mod optim.
Pe baza celor afirmate mai sus, putem spune că “scopul general al sistemului achizițiilor publice
este dedicat satisfacerii interesului public, respectiv dezvoltarea și îmbunătățirea mediului de viață
al comunității.”7

5. Elementele componente ale sistemului de achiziție publică

Conform prevederilor O.U.G. nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție

publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii,
sistemul de achizitii publice este alcătuit din urmatoarele: a) autoritățile de reglementare; b)
autoritățile contractante; c) operatorii economici; d) supraveghetorii sistemului.

5.1. Autoritățile de reglementare

Conform legislației aplicabile în materia achizițiilor publice, autoritatea de reglementare este
reprezentată de Autoritatea Națională pentru Reglementare și Monitorizare a Achizițiilor Publice,
denumită în continuare ANRMAP.
ANRMAP “este constituită ca instituție publică cu personalitate juridică, organ de specialitate
al administrației publice centrale, în subordinea Guvernului […], în coordonarea directă a
primuluiministru. […] are ca rol fundamental formularea la nivel de concepție, promovarea și
implementarea politicii în domeniul achizițiilor publice, reprezentând elementul pivot pe care s-a
bazat implementarea Strategiei de reformă a sistemului achizițiilor publice din România, adoptată
prin Hotarârea Guvernului nr. 901/2005.”8
Este imperios necesar a scoate în evidenţă faptul că, această instituție publică se regasește și
în randul supraveghetorilor sistemului de achiziție publică, care “prin Direcția generală de control,
verifică și avizează anunțurile de intenție, de participare și de atribuire, verifică rapoartele de
evaluare, emite acordul pentru încheierea contractului de achiziție publică în cazul în care controlul
efectuat nu a evidențiat încălcări sau eludări ale legislației din domeniul achizițiilor publice, impune
măsuri corective, aplică sancțiunile și amenzile prevăzute de lege pentru eludarea sau încălcarea
prevederilor legislative din domeniul atribuirii contractelor de achiziție publică.”10

7 Ibidem
8 Dumitru Daniel Șerban- Achizițiile publice. Teoria și practica jurisdicției administrative, Ed. Hamangiu, 2012, p. 61
10
Achiziții publice-contracte, norme de aplicare și ghid de atribuire, Ediția septembrie 2008, Monitorul Oficial,
București,2008, pp. 302-303
6
 5.2. Autoritățile contractante
În vederea îndeplinirii nevoilor comunității cu privire la produse, servicii, respectiv lucrări
publice atribuite prin contracte, autoritățile contractante dispun de resurse financiare.
Conform cadrului normativ aplicabil sistemului achizițiilor publice, prin autoritate
contractantă înțelegem: organism al statului; organism de drept public; asocieri alcătuite din una sau
mai multe autorități contractante; întreprinderea publică; subiectul de drept.

5.3. Operatorii economici

Potrivit art. 3 lit. r) din O.U.G. nr. 34/2006, prin operator economic se înțelege “oricare furnizor
de produse, prestator de servicii ori executant de lucrari – persoană fizică/juridică, de drept public sau privat,
ori grup de astfel de persoane cu activitate în domeniul care oferă în mod licit pe piață produse, servicii
și/sau execuție de lucrări.”

În secțiunea destinată operatorilor economici, sistemul achizițiilor publice aduce în prim plan
rolul acestora în realitatea socială. Aceștia dețin un număr de trei roluri, anume: vânzător; prestator;
executant..

5.4. Supraveghetorii sistemului

În categoria adresată supraveghetorilor sistemului de achiziție publică se regăsesc următoarele
instituții: Autoritatea Națională pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice
(ANRMAP), Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor, Curtea de Conturi și nu în ultimul
rând instanțele de judecată.
A) Autoritatea Națională pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor
Publice (ANRMAP) - așa cum am meționat în paragraful dedicat autorităților de reglementare,
ANRMAP-ul îndeplinește în cadrul achizițiilor publice, atât funcția de reglementare, cât și funcția de
supraveghere.
B) Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor (denumit și Consiliul) -
conform prevederilor art. 257 alin. (1) din O.U.G. nr. 34/2006, Consiliul “este organism independent
cu activitate administrativ-jurisdicţională.” Urmare a acestui fapt, acesta deține următoarele
competențe, anume:
o soluționarea contestaților care au fost formulate înaintea încheierii contractului aferent
procedurii de atribuire;
o pronunțarea asupra legalității procedurilor respectiv operațiunilor care au fost
7
realizate de către autoritatea contractantă în vederea atribuirii unui contract de achiziție publică; și o
emiterea opiniilor asupra litigiilor deduse judecății, în situația în care instanța de
jucatată solicită acest lucru.
C. Ministerul Economiei și Finanțelor - Ministerul Economiei și Finanțelor este definit
ca fiind un “organ de specialitate al administrație publice locale centrale, responsabil pentru
îndeplinirea funcției de verificare a aspectelor procedurale aferente procesului de atribuire a
contractelor de achiziție publică.”9
D. Curtea de Conturi - este reprezentată în cadrul supraveghetoriilor sistemului de
achiziție publică ca fiind o autoritate publică a statului, exercitând funcția de audit. Din această cauză,
la nivel național, acesteia i s-a alocat “calitatea de instituție supremă de audit”.10

9 Achiziții publice-contracte, norme de aplicare și ghid de atribuire, Ediția septembrie 2008, Monitorul Oficial,
București,2008, p. 303
10 Ibidem
8
 CAPITOLUL II PRINCICIPIILE CARE STAU LA BAZA ATRIBUIRII
CONTRACTELOR DE ACHIZIȚIE PUBLICĂ

1. Noțiuni generale
În opinia profesorului Mădălin I. Niculeasa “principiile aplicabile procedurii de atribuire a
contractelor de achiziție publică se împart în 3 categorii:
a) principii prevăzute de legislația aplicabilă achizițiilor publice, adică principiile
stabilite de art. 2 alin. (2) din O.U.G. nr. 34/2006, acestea fiind: nediscriminarea, tratamentul egal,
recunoaşterea reciprocă, transparenţa, proporţionalitatea, eficienţa utilizării fondurilor, asumarea
răspunderii;
b) principii prevăzute de legislația aplicabilă contractelor de achiziție publică,
contract administrativ, şi anume: principiul legalităţii, principiul predonominanţei interesului
public asupra interesului privat, principiul specificităţii contractului de achiziţie publică
c) principii prevăzute de dreptul comunitar, adica principiile stabilite de Directiva
nr. 17/2004.”11, respectiv: principiile liberei circulaţii a mărfurilor, liberei circulaţii a persoanelor,
liberei circulaţii a capitalurilor, principiul egalităţii de tratament, principiul nediscriminarii,
principiul recunoaşterii reciproce, principiul proporţionalităţii, principiul transparenței.12

2. Prezentarea principiilor care stau la baza achizițiilor publice

Lăsând la o parte principiile aplicabile la nivelul Comunității Europene în materia achizițiilor
publice, vom analiza pe scurt în cele ce urmează, doar acele principii care se regăsesc în legislația
națională a achizițiilor publice, anume: nediscriminarea, tratamentul egal, recunoașterea reciprocă,
transparența, proporționalitatea, eficienţa utilizării fondurilor, asumarea răspunderii.

2.1. Principiul nediscriminării

Nediscriminarea, ca prim principiu prevăzut în art. 2 alin. (2) din O.U.G. nr. 34/2006,
reprezintă “asigurarare condițiilor de manifestare a concurenței reale pentru orice operator

11 Mădălin Irinel Niculeasa- Legislația achizițiilor publice,Comentarii și explicații, Ed. C.H.Beck, București, 2007, p.21
12 DIRECTIVA 2014/17/UE A PARLAMENTULUI EUROPEAN și A CONSILIULUI din 4 februarie 2014 privind
contractele de credit oferite consumatorilor pentru bunuri imobile rezidențiale și de modificare a Directivelor 2008/48/CE
și 2013/36/UE și a Regulamentului (UE) nr. 1093/2010
9
economic, indiferent de naționalitate, să poată participa la procedura de atribuire și să aibă șansa
de a deveni contractant”.13

2.2. Principiul tratamentului egal

Principiul egalității de tratament presupune fixarea, respectiv utilizarea în orice moment al
desfășurării procesului de atribuire a contractului de achiziție publică a unor reguli, cerințe și criterii
care să fie valabile pentru toți operatorii economici. Autoritatea contractantă trebuie să se asigure de
garantarea unui tratament echitabil pentru “toți ofertanții, indiferent de naționalitate având aceleași
șanse în ceea ce privește formularea termenilor ofertelor.”14

2.3. Principiul recunoașterii reciproce

În vederea respectării în totalitate a acestui principiu, se înțelege acceptarea de către autoritățile
contractante a: “produselor, serviciilor, lucrărilor oferite în mod licit pe piața Uniunii Europene;
diplomelor, certificatelor, a altor documente emise de autoritățile competente din alte state;
specificațiilor tehnice, echivalente cu cele solicitate la nivel național.”15
În consecință, prin prisma acestui principiu sunt creionate două dintre libertățile Pieței Unice,
anume: libera circulație a serviciilor și libera circulație a mărfurilor.

2.4. Principiul transparenței

În vederea garantării riscului de favoritism din partea autorității contractante asupra unor
operatori economici, Curtea a statuat ca, printre alte obligații impuse acesteia, să fie respectată
transparența în vederea atribuirii unui contract de achiziție publică. Acest principiu se regăsește la

13 Dumitru Daniel Șerban- Achizițiile publice. Teoria și practica jurisdicției administrative, Ed. Hamangiu, 2012, p. 71
14 Ibidem, p. 74
15 Achiziții publice-contracte, norme de aplicare și ghid de atribuire, Ediția septembrie 2008, Monitorul Oficial,
București,2008, p. 304
10
nivel de legislație europeană în considerentul (9) al Directivei 2004/17/CE 16și al considerentului (2)
al Directivei 2004/18/CE.17
Obligația de transparență în sarcina autorității contractante rezidă în permiterea accesului “unei
întreprinderi situate pe teritoriul altui stat membru decât cel în cauză să poată avea acces la
informații adecvate privind respectivul contract de achiziții publice înainte ca acesta să fie atribuit,
astfel încât, dacă această întreprindere ar fi dorit, ar fi fost în măsură să își manifeste interesul
pentru obținerea acestui contract de achiziții publice.”18

2.5. Principiul proporționalității

Principiul proporționalității “presupune asigurarea unei relații de corespondență cantitativă și
calitativă între necesitatea autorității contractante, obiectului contractului de achiziție publică și
cerințele de îndeplinit pentru atribuirea acestuia.”21 Asupra elementelor semnificative ale
principiului evocat, vom reveni în capitolul următor, capitol destinat abordarii detaliate asupra
aplicării proporționalității în materia achizițiilor publice.

2.6. Principiul eficienței utilizării fondurilor

Un alt principiu prevăzut de către O.U.G. nr. 34/2006 este cel al eficienței utilizării fondurilor
publice. Prin prisma acestui principiu, autoritatea are obligația de a aplica procedurile “de atribuire

16 (9) În domeniile care nu intră sub incidența prezentei directive, statele membre au libertatea de a introduce legislație
națională sau de a o menține pe cea existentă. În special, statele membre pot menține sau pot introduce dispoziții naționale
în domenii precum dreptul contractual în ceea ce privește validitatea contractelor de credit, dreptul proprietății, cadastrul,
informațiile contractuale și, în măsura în care acestea nu sunt reglementate de prezenta directivă, aspectele
postcontractuale. Statele membre pot prevedea ca evaluatorul ori societatea de evaluare sau notarii să fie aleși cu acordul
reciproc al părților. Din cauza diferențelor existente la nivelul procesului de cumpărare sau vânzare a unui bun imobil
rezidențial în statele membre, există posibilitatea pentru creditori sau intermediarii de credit de a căuta să obțină plăți în
avans de la consumatori, pe baza argumentului că astfel de plăți ar putea contribui la garantarea încheierii unui contract
de credit sau cumpărării ori vânzării unui bun imobil și ca asemenea practici să fie utilizate abuziv, în special în cazul în
care consumatorii nu sunt familiarizați cu cerințele și practica uzuală din statul membru respectiv. Prin urmare, este
oportun ca statelor membre să li se permită să impună restricții cu privire la astfel de plăți.
17 (2) Atribuirea contractelor încheiate în statele membre în numele statului, al colectivităților teritoriale ș i al altor
organisme de drept public trebuie să respecte principiile prevă- zute de tratat, în special principiul liberei circulații a
mărfurilor, principiul libertății de stabilire ș i principiul libertății de a presta servicii, precum ș i principiile care decurg din
acestea, precum egalitatea de tratament, nediscriminarea, recunoaș terea reciprocă, proporționalitatea ș i transparența. Cu
toate acestea, în ceea ce priveș te contractele de achiziții publice care depăș esc o anumită valoare, se recomandă
elaborarea unor dispoziții de coordonare comunitară a procedurilor interne de atribuire a contractelor fondate pe aceste
principii, pentru a le putea garanta efectele ș i pentru a asigura un mediu concurențial în ceea ce priveș te achizi- țiile
publice. Prin urmare, aceste dispoziții de coordonare trebuie interpretate în conformitate cu normele ș i principiile
menționate anterior ș i în conformitate cu celelalte norme prevăzute de tratat.
18 Dumitru Daniel Șerban- Achizițiile publice. Teoria și practica jurisdicției administrative, Ed. Hamangiu, 2012, p. 77
21
Sebastian Lazăr- Achiziții publice-Principii-Proceduri- Operațiuni- Metodologie, Ed. Wolters Kluwer România, 2009,
p. 16
11
competiționale și utilizarea de criterii care să reflecte avantajele de natură economică ale ofertelor,
în vederea obținerii raportului optim între calitate și preț.”19

2.7. Principiul asumării răspunderii

Prin cel din urmă principiu enumerat de legiutor, sunt aduse în prim plan “sarcinile și
responsabilitățile persoanelor implicate în procesul de achiziție publică, urmărindu-se asigurarea
profesionalismului, imparțialității, independenței și eficiența deciziilor adoptate pe parcursul
derulării întregului proces.”23
Drept urmare, autoritățile contractante au obligația de a-și asuma răspunderea cu privire la orice
decizie luată pe parcursul derulării procedurii de atribuire a contractului. Cele șapte principii analizate
“sunt operate de drept, în virtutea legii, nefiind necesară obligarea pe cale separată – de către
Consiliu sau instanța de judectă- a autorității să le respecte.”20

19 Dumitru Daniel Șerban- Achizițiile publice. Teoria și practica jurisdicției administrative, Ed. Hamangiu, 2012, p. 97
23
Sebastian Lazăr- Achiziții publice-Principii-Proceduri- Operațiuni- Metodologie, Ed. Wolters Kluwer România, 2009,
pp. 16-17
20 Dumitru Daniel Șerban- Achizițiile publice. Teoria și practica jurisdicției administrative, Ed. Hamangiu, 2012, p. 103
12
 CAPITOLUL III APLICAREA PRINCIPIULUI PROPORȚIONALITĂȚII
ÎN MATERIA ACHIZIȚIILOR PUBLICE

1. Scurt istoric cu privire la evolţia principiului proporţionalităţii

La începuturile sale, până a fi inclus în Tratatul de instituire a Comunităţii Europene, principiul

proporţionalităţii “a fost recunoscut prin jurisprudenţă, fiind afirmat în diverse sisteme juridice, cu
deosebire în cel german”.21

Cu toate acestea, până a fi stipulată proporţionalitatea în mod expres în legislaţia la nivel

European, au fost instituite în Tratatul Comunităţii Europene cele patru libertăţi economice
fundamentale: libertatea de circulaţie a mărfurilor, libertatea de circulaţie a serviciilor,libertatea de
circulaţie a persoanelor şi libertatea de circulaţie a capitalurilor.
În vederea aderării României la Uniunea Europeană, una dintre condiţiile ce i-au fost impuse a
constat în alinierea cadrului normativ de funcţionare al sistemului de achiziţii publice cu prevederile
directivelor europene. Condiţia a fost realizată prin adoptarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.
34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări
publice şi a contractelor de concesiune de servicii aprobată cu modificări şi completări de Legea nr.
337/2006 şi a Hotărârii de Guvern nr. 925/2006.
În faza incipientă a proiectului privind Ordonanţa de Urgenţă nr. 34/2006, principiile aplicabile
în materia achiziţiilor publice, inclusiv proporţionalitatea, au fost atât recunoscute, cât şi definite.
Prin definiţia atribuită proporţionalităţii de către legiuitor, acesta “asigura corelaţia între necesitatea
obiectivă a autorităţii contractante, obiectul contractului de achiziţie publică şi cerinţele formulate
în contextul aplicării procedurii de atribuire”. Însă, în varianta adoptată, s-au înlăturat definiţiile
alocate fiecărui principiu, fiind doar menţionate in cuprinsul art. 2 alin. (2) la lit. a)-f).
Chiar dacă în momentul de faţă nu există o definiţie clară a proporţionalităţii în sistemul de
achiziţii publice, principiul este “concretizat în textul art. 44 alin. 2 paragr. 1 şi 2 din Directiva nr.
2004/18/CE (incidentă atribuirii contractelor de orice natură, care depăşesc anumite praguri-sectorul
clasic) unde se precizează că: Autorităţile contractante pot solicita candidaţilor să îndeplinească
niveluri minime de capacităţi, în conformitate cu art. 47 şi 48 din Directiva nr. 2004/18/CE.” 22 Regula

21 Uniunea Juriştilor din România – Revista Dreptul-Anul XVIII; Seria aIII-a, nr. 9/2007, în colaborare cu Ed. C.H.Beck,
p. 91
22 Ibidem, pp. 79-80
13
acestui principiu constă în faptul că “mijloacele folosite de autoritate să fie proporţionale cu scopul
lor […] afirmându-se, de exemplu, că orice măsura care depăşeşte ceea ce este strict necesar pentru
scopul de a da posibilitatea statului membru importator de a obţine în mod rezonabil informaţii
complete şi exacte asupra circulaţiei mărfurilor care aparţin cadrului specific al măsurilor de
politică comercială trebuie să fie privită ca o măsură având ca efect echivalent unei restricţii
cantitative inerzise de Tratatul C.E.”23
Ca o concluzie la cele menţionate în subcapitolul de faţă, susţinem punctul de vedere al
doctrinei cu privire la proporţionalitate, anume: “principiul proporţionalităţii este aplicabil în toate
domeniile legislaţiei comunitare, ca un criteriu în evaluarea legalităţii acţiunilor instituţiilor
comunitare şi a autorităţilor naţionale […] fiind privit ca un principiu crucial în limitarea legislaţiei
economice şi practicii economice din cadrul Comunităţii.”24

2. Înţelesul şi analiza principiului

Principiul proporţionalităţii în materia achiziţiilor publice a fost transpus în plan naţional din
Directivele Europene, prin adoptarea O.U.G. nr. 34/2006, în art. 2 alin. (2) lit. e), potrivit căreia
proporţionalitatea reprezintă un principiu care stă la baza atibuirii contractului de achiziţie publică, şi,
de asemenea, prin art. 179 prin care autoritatea contractantă are obligaţia ca la momentul stabilirii
criterilor de selecţie să respecte principiul în discuţie.
Din dorinţa de a completa neajunsurile ordonanţei cu privire la proporţionalitate, a fost aprobat
prin Ordinul Preşedintelui Autorităţii Naționale pentru Reglementare și Monitorizare a Achizițiilor
Publice, Ghidul pentru atribuirea contractelor de achiziţii publice, oferindu-i principiului
“semnificaţia de asigurare a corelaţiei între necesitatea autorităţii contractante, obiectul de achiziţie
publică şi cerinţele solicitate de autoritate pentru a fi îndeplinite.” 25 Alăturându-ne opiniei prof.
Daniel D. Şerban, suntem de părere că ghidul adus în discuţie nu prezintă forţă obligatorie, acesta
având caracter de îndrumare, orientare, cele menţionate fiind “susţinute şi de calificarea ghidului ca
«instrument de lucru util atât autorităţilor contractante, cât şi operatorilor economici în aplicarea
procedurilor pentru atribuirea contractelor de achiziţie publică»”.26
Referitor la obligativitatea aplicării principiului în discuţie, în art. 17 din Ordonanţa de Urgenţă
nr. 34/2006, este prevăzut faptul că “Autoritatea contractantă are obligaţia de a respecta principiile

23 Ibidem, p. 92
24 Ibidem, p. 93
25 Ibidem, pp. 82-83
26 Ibidem, p. 83
14
prevăzute la art. 2 alin. (2) în relaţia cu operatorii economici interesaţi să participe la procedura de
atribuire.” Totodată, Hotărârea de Guvern nr. 925/2006 prin prevederile art. 2 alin. (1) evidenţiază că,
în cazul în care “În procesul de aplicare a procedurilor de atribuire a contractelor de achiziţie
publică, orice situaţie pentru care nu există o reglementare explicită se interpretează prin prisma
principiilor prevăzute la art. 2 alin. (2) din ordonanţa de urgenţă.”27

În vederea stabilirii dacă principiului este sau nu respectat, ar fi necesară “identificarea

obiectivelor de referinţă, care în ipoteza noastră, sunt cele cuprinse în art. 2 alin. (1) din ordonanţa de
urgenţă”, 28 anume:
• promovarea concurenţei între operatorii economici;
• garantarea tratamentului egal şi nediscriminarea operatorilor economici;
• asigurarea transparenţei şi integrităţii procesului de achiziţie publică;
• asigurarea utilizării eficiente a fondurilor publice, prin aplicarea procedurilor de
atribuire de către autorităţile contractante.29

Fiind luate în calcul obiectivele mai sus enunţate, autoritatea contractantă, ţinând cont de
prevederile art. 5 alin. (1) din Hotărârea de Guvern 925/2006, poate trece la adoptarea măsurilor care
sunt considerate indispensabile în vederea finalizării procedurii de achiziţie publică.
Conform doctrinei şi practicii relevante, sunt considerate a fi “garanţii ale
proporţionalităţii”30, următoarele dispoziţii regăsite în legislaţia aplicabilă achiziţiilor publice:
• Specificaţiile tehnice trebuie să permită oricărui ofertant accesul egal la procedura de
atribuire şi nu trebuie să aibă ca efect introducerea unor obstacole nejustificate de natură să restrangă
concurenţa între operatorii economici.31
• Autoritatea contractantă are dreptul de a impune în cadrul documentaţiei de
atribuire, în măsura în care acestea sunt compatibile cu dreptul comunitar, condiţii speciale de
îndeplinire a contractului prin care se urmăreşte obţinerea unor efecte de ordin social sau în legatură
cu protecţia mediului şi promovarea dezvoltării durabile.36

27 Art. 2 alin. (2) din Hotărârea de Guvern nr. 925/2006 “(2) In cazul contractelor a căror atribuire nu intra sub incidenta
prevederilor ordonanţei de urgenta, autoritatea contractantă are obligaţia de a asigura o utilizare eficienta a fondurilor în
procesul de atribuire, de a promova concurenta dintre operatorii economici, precum şi de a garanta nediscriminarea,
recunoaşterea reciprocă şi tratamentul egal al operatorilor economici care participa la atribuirea contractului. „
28 Uniunea Juriştilor din România – Revista Dreptul-Anul XVIII; Seria aIII-a, nr. 9/2007, în colaborare cu Ed. C.H.Beck,
p. 94
29 Art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de Urgenţă nr. 34/2006
30 Uniunea Juriştilor din România – Revista Dreptul-Anul XVIII; Seria aIII-a, nr. 9/2007, în colaborare cu Ed. C.H.Beck,
p. 95
31 Art. 35 alin. (5) din Ordonanţa de Urgenţă nr. 34/2006
36
Art. 39 din Ordonanţa de Urgenţă nr. 34/2006
15
 • Fără a afecta aplicabilitatea prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă referitoare la
perioadele minime care trebuie asigurate între, pe de o parte, data transmiterii spre publicare a
anunţurilor de participare sau data transmiterii invitaţiilor de participare şi, pe de altă parte, data
limită pentru depunerea ofertelor/candidaturilor, autoritatea contractantă are obligaţia de a stabili
perioada respectivă în funcţie de complexitatea contractului şi/sau de cerinţele specifice, astfel încât
operatorii economici interesaţi să beneficieze de un interval de timp adecvat şi suficient pentru
elaborarea ofertelor şi pentru pregătirea documentelor de calificare care sunt solicitate prin
documentaţia de atribuire.32
• Autoritatea contractantă nu are dreptul de a utiliza în mod abuziv sau impropriu
acordurile-cadru, astfel încât să împiedice, să restrângă sau să distorsioneze concurenţa.33
• Autoritatea contractantă nu are dreptul de a utiliza în mod abuziv sau impropriu
licitaţia electronică astfel încât: a) să împiedice, să restrângă sau să distorsioneze concurenţa; b) să
modifice obiectul contractului de achiziţie publică, astfel cum a fost acesta prevăzut în anunţul de
participare şi în documentaţia de atribuire.34
• Autoritatea contractantă nu are dreptul de a impune candidaţilor/ofertanţilor
obligativitatea prezentării unei certificări specifice, aceştia din urmă având dreptul de a prezenta, în
scopul demonstrării îndeplinirii anumitor cerinţe, orice alte documente echivalente cu o astfel de
certificare sau care probează, în mod concludent, îndeplinirea respectivelor cerinţe. Autoritatea
contractantă are dreptul de a solicita, dacă se consideră necesar, clarificări sau completări ale
documentelor prezentate.35
• Autoritatea contractantă nu are dreptul de a solicita îndeplinirea unor cerinţe minime
referitoare la situaţia economică şi financiară şi/sau la capacitatea tehnică şi profesională, care ar
conduce la restricţionarea participării la procedura de atribuire.36
• Autoritatea contractantă are obligaţia de a respecta principiul proporţionalităţii atunci
când stabileşte criteriile de calificare şi selecţie, precum şi nivelul cerinţelor minime solicitate, luând
în considerare exigenţele specifice impuse de natura şi complexitatea contractului care urmează să fie
atribuit.42

• Autoritatea contractantă nu are dreptul de a restricţiona participarea la procedura de

atribuire a contractului de achiziţie publică prin introducerea unor cerinţe minime de calificare, care:
32 Art. 71 din Ordonanţa de Urgenţă nr. 34/2006
33 Art. 143 din Ordonanţa de Urgenţă nr. 34/2006
34 Art. 162 din Ordonanţa de Urgenţă nr. 34/2006
35 Art. 177 alin. (2) din Ordonanţa de Urgenţă nr. 34/2006
36 Art. 178 alin. (2) din Ordonanţa de Urgenţă nr. 34/2006
42
Art. 179 din Ordonanţa de Urgenţă nr. 34/2006
16
a) nu prezintă relevanţă în raport cu natura şi complexitatea contractului de achiziţie publică ce
urmează să fie atribuit; b) sunt disproporţionate în raport cu natura şi complexitatea contractului
de achiziţie publică ce urmează să fie atribuit.37

 Atunci când stabileşte criteriile de atribuire, autoritatea contractantă trebuie să fie în

măsura să motiveze modul în care a fost stabilită ponderea factorilor de evaluare, elaborând în acest
sens o notă justificativă care se ataşează la dosarul achiziţiei.44
Conform practicii de specialitate, exemplele cele mai des întâlnite de încălcare a
proporţionalităţii se regăsesc în: impunerea în vederea calificării a unei cifre anuale excesive,
raportată la valoarea contractului; cererea unui număr de documente într-un mod nejustificat;
solicitarea nejustificată de resurse umane, utilaje sau echipamente în raport cu necesităţile
contractului; solicitarea unor documente în copie autentificată, ţinând cont că aceste documente
implică cheltuieli suplimentare, care în faza de desfăşurare a procedurii de atribuire a contractului
nu sunt necesare; condiţia ca unele produse să deţină specificaţii tehnice ce nu sunt necesare
autorităţii contractante, etc.
În vederea eficientizării şi a conştientizării importanţei principiului, legiuitorul a apreciat că
este necesar a fi reglementată o sancţiune privind încalcarea cu buna ştiinţă a principiului
proporţionalităţii. Aceasta este sancţionată, conform art. 294 alin. (4) din ordonanţă, cu amendă de la
80.000 de lei la 100.000 de lei.
Observăm că proporţionalitatea este un principiu care, datorită importanţei pe care o deţine în
procedura de atribuire a unui contract de achiziţie publică “începe să fie recepţionată în întreaga ei
complexitate şi diversitate a autorităţilor din ţara noastră.”38

37 Art. 8 alin. (1) din Hotărârea de Guvern nr. 925/2006

44
Art. 15alin. (4) din Hotărârea de Guvern nr. 925/2006
38 Uniunea Juriştilor din România – Revista Dreptul-Anul XVIII; Seria aIII-a, nr. 9/2007, în colaborare cu Ed. C.H.Beck,
p. 98
17
 CAPITOLUL IV STUDIU DE CAZ

1. Incalcarea principiului proporţionalităţii în procedura de atribuire a unui

contract de achiziții publice

În conformitate cu prevederile art. 266 din OUG nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de
achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de
servicii, aprobată prin Legea nr. 337/2006, cu modificările şi completările ulterioare, Consiliul adoptă
următoarea:
DECIZIE
Nr. ... / ... / ... Data: ...
Prin contestaţia nr. ... din ... transmisă prin mijloace electronice (e-mail), înregistrată la
Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor sub nr. ... din ... depusă de către ... cu sediul în
municipiul ... str. ... judeţul ... înregistrată la Oficiul Registrului Comerţului sub nr. ... având CUI
RO ... reprezentată convenţional de ... cu sediul în ... împotriva deciziei de atribuire comunicată prin
adresa nr. 292/619 din 31.01.2014, de către .... cu sediul în localitatea ... comuna ... judeţul ... în
calitate de autoritate contractantă, în cadrul procedurii de atribuire, prin cerere de oferte cu etapă
finală de licitaţie electronică, a contractului de achiziţie publică de lucrări având ca obiect
„Reabilitare şi modernizare DC 38A, DC 38B, DC 38C în comuna ... judeţul ... cod CPV 45233120-6
– lucrări de construcţii de drumuri (Rev. 2), se solicită anularea comunicării rezultatului procedurii
nr. 292/619 din 31.01.2014 şi a tuturor actelor care au stat la baza emiterii acestuia, precum şi
obligarea autorităţii contractante la continuarea procedurii de atribuire prin acceptarea răspunsului
la solicitarea de clarificări depus de petentă ca fiind concludent, „aplicarea criteriului de atribuire
şi atribuirea contractului”.

În baza documentelor depuse de părţi,

CONSILIUL NAŢIONAL DE SOLUŢIONARE A CONTESTAŢIILOR

DECIDE:

18
 Admite contestaţia formulată de către ... cu sediul în municipiul ... str. ... judeţul ... în
contradictoriu cu . ... cu sediul în localitatea ... comuna ... judeţul ... Dispune continuarea procedurii
de atribuire cu obligarea autorităţii contractante la reevaluarea ofertelor depuse de către ofertanţii care
deţin calitatea de operatori economici implicaţi în procedura de atribuire şi la emiterea unui nou
raport cu respectarea celor reţinute în motivarea prezentei decizii, a prevederilor documentaţiei de
atribuire şi a dispoziţiilor legale în vigoare în materia achiziţiilor publice. Obligatorie. Împotriva
prezentei decizii, se poate formula plângere, în termen de 10 zile de la comunicare.
MOTIVARE

În luarea deciziei, s-au avut în vedere următoarele:

Prin contestaţia nr. ... din ... înregistrată la C.N.S.C. sub nr. ... din ... ... critică decizia de
atribuire, comunicată prin adresa nr. 292/619 din 31.01.2014, de către . ... în calitate de autoritate
contractantă, în cadrul procedurii de atribuire, prin cerere de oferte cu etapă finală de licitaţie
electronică, a contractului de achiziţie publică de lucrări având ca obiect „Reabilitare şi modernizare
DC 38A, DC 38B, DC 38C în comuna ... judeţul ... solicitând anularea comunicării rezultatului
procedurii nr. 292/619 din 31.01.2014 şi a tuturor actelor care au stat la baza emiterii acestuia,
precum şi obligarea autorităţii contractante la continuarea procedurii de atribuire prin acceptarea
răspunsului la solicitarea de clarificări depus de petenta ca fiind concludent, „aplicarea criteriului de
atribuire şi atribuirea contractului”.
În argumentarea probatorie a cererilor sale, petenta menţionează că a participat, în calitate de
ofertant, la procedura de atribuire mai sus menţionată, iniţiată de către autoritatea contractantă prin
publicarea, în SEAP, a invitaţiei de participare nr. ... potrivit căreia valoarea estimată a contractului
de lucrări este de 6.161.033,00 lei, fără TVA.
Contestatoarea menţionează că, prin adresa nr. 7096/270 din 13.12.2013, comisia de evaluare ia
solicitat următoarele clarificări: „având în vedere că valoarea corespunzătoare cheltuielilor diverse şi
neprevăzute a fost determinată şi înscrisă în formularul de oferta fără a se respecta instrucţiunile din
documentaţia de atribuire, va rugăm să precizaţi punctul dvs. de vedere referitor la observaţiile
comisiei de evaluare (...)”, clarificări la care, susţine petenta, a răspuns în mod concludent, explicând
în detaliu, faptul că oferta a fost întocmită cu respectarea tuturor cerinţelor din documentaţia de
atribuire şi că neconcordanţa sesizată de aceasta se datorează unei erori a programului de calcul
utilizat pentru întocmirea ofertei.

19
 Petenta mai arată că, ulterior, la data de 31.01.2014, prin adresa nr. 292/619, autoritatea
contractanta i-a comunicat faptul că oferta sa a fost respinsă, ca neconformă, pentru următoarele
motive: „- oferta nu a fost întocmita în conformitate cu prevederile documentaţiei de atribuire,
respectiv valoarea cheltuielilor diverse si neprevăzute inclusă în propunerea financiara nu a fost
determinată potrivit informaţiilor furnizate în documentul „Clarificare din oficiu”, ataşat invitaţiei de
participare in SEAP; răspunsul furnizat la solicitarea de clarificări în legătură cu determinarea greşita
a valorii cheltuielilor diverse şi neprevăzute a fost apreciat ca fiind neconcludent”.
Prin aceeaşi adresă, autoritatea contractantă a comunicat petentei şi faptul că a decis anularea
procedurii de atribuire. ... susţine că o eventuală corecţie a cheltuielilor diverse si neprevăzute ar
presupune o diferenţa totală în valoare de 40,71 de lei, neconducând la nicio modificare în
clasamentul ofertanţilor.
În ceea ce priveşte anularea procedurii de atribuire, contestatoarea susţine că autoritatea
contractantă s-a rezumat doar la comunicarea hotărârii sale, fără a oferi o justificare concretă,
afirmând doar faptul că „motivat de existenţa situaţiei prevăzută la art. 209 alin. (1) lit. a) din O.U.G.
nr. 34/2006, cu modificările şi completările ulterioare («a) dacă au fost depuse numai oferte
inacceptabile şi/sau neconforme»), s-a luat decizia anulării procedurii de atribuire”.
Faţă de cele prezentate, ... opinează că, în condiţiile în care oferta sa a fost în mod nelegal
considerată neconformă, existând astfel cel puţin o ofertă admisibilă, anularea procedurii de atribuire
nu se justifică.
Apreciind că autoritatea contractantă a declarat, în mod nelegal şi abuziv, oferta sa ca fiind
neconformă, iar măsura anulării procedurii „este deopotrivă nelegală şi abuzivă”, precum şi faptul că
adresa privind comunicarea rezultatului procedurii „a fost transmisă cu încălcarea flagrantă a
prevederilor legale referitoare la conţinutul acesteia”, petenta dezvoltă următoarele considerente:
I. Cu privire la decizia autorităţii contractante privind respingerea ofertei ... ca fiind
neconformă. Precizând că, potrivit comunicării rezultatului procedurii, oferta sa fost respinsa ca
neconformă, în baza prevederilor art. 170 din O.U.G. 34/2006 şi ale art. 79 alin. (1) teza a II-a din
H.G. nr. 925/2006, contestatoarea menţionează că, deşi utilizează sintagma „concret", autoritatea
contractantă se rezumă la a menţiona, în mod generic că oferta ... nu ar fi fost întocmită potrivit
cerinţelor documentaţiei de atribuire şi că răspunsul la solicitarea de clarificări nr. 2024/16.12.2013
nu este concludent.

20
 Invocând şi redând prevederile art. 207 alin. (2) lit. b) din O.U.G. nr. 34/2006, petenta susţine
că organizatoarea procedurii avea obligaţia de a demonstra care este motivul concret pentru care
răspunsul ... la solicitarea de clarificări a fost considerat neconcludent.

În sprijinul susţinerii sale, petenta invocă jurisprudenţa C.N.S.C. precizând că nelegalitatea

unei astfel de măsuri a fost sesizată de Consiliu astfel: „separat de cele ce preced, evaluarea realizata
de autoritate se vădeşte a fi neleqală şi întrucât autoritatea nu a explicat nici în raportul procedurii şi
nici în comunicarea rezultatului din ce cauză argumentul ofertantei asupra incidentei art. 80 alin. (3)
din H.G. nr. 925/2006, privind viciile de forma ale ofertei nu poate fi acceptat". Raportat la situaţia de
fapt expusa mai sus, contestatoarea apreciază că prevederile legale invocate de către autoritatea
contractanta nu îşi găsesc aplicabilitate în speţa de faţă, deoarece oferta ... a fost întocmită în
conformitate cu cerinţele documentaţiei de atribuire, iar ofertantul a răspuns concludent la solicitarea
de clarificări a autorităţii contractante (art. 79 alin. (1) din H.G. nr. 925/2006).

Astfel, susţine petenta, sancţiunea aplicată ofertei sale este „excesivă şi nelegală”, iar măsura
propusă de autoritatea contractantă este disproporţionată, pentru următoarele considerente:

1. Contestatoarea precizează că, astfel cum a menţionat şi în răspunsul la solicitarea de

clarificări, oferta ... a fost întocmită în conformitate cu cerinţele documentaţiei de atribuire, ofertantul
aplicând pentru cheltuielile „diverse şi neprevăzute" procentul indicat de autoritatea contractanta prin
„Clarificarea din oficiu”, respectiv 3.6667%. Cu toate acestea, susţine petenta, „din cauza unui viciu
de formă a programului de întocmire a devizelor ce stau la baza ofertei financiare, nu este posibilăa
introducerea in programul de devize a unui coeficient de afectare a valorii totale, cu un coeficient
care sa aibă mai mult de 5 zecimale. În speţa de faţă, procentul de 3.6667% se transpune intr-un
coeficient de 0,036667, adică un coeficient cu 6 zecimale”.

Contestatoarea apreciază că, în contextul celor mai sus prezentate nu se poate pune problema
nerespectării cerinţelor din documentaţia de atribuire, deoarece ... a aplicat procentul indicat de
autoritatea contractanta prin „Clarificarea din oficiu”, fiind „evident că aceasta eroare reprezintă un
viciu de formă pe care autoritatea contractantă avea obligaţia de a-l îndrepta şi nicidecum de a adopta
masurile extreme de respingere a ofertei susbcrisei şi de a anula procedura de achiziţie publică”.

În sprijinul susţinerii sale, petenta menţionează că „în jurisprudenţa Consiliului a fost

considerată viciu de forma ipoteza mult mai gravă în care ofertantul a omis din propunerea financiară,
în integralitate, categoria cheltuielilor «diverse şi neprevăzute»”, sens în care este invocată Decizia
21
 C.N.S.C. nr. 4646/C5/5503 din 18.12.2012 - „în aceste condiţii este evident că neluarea în calcul de
către ofertantul [...] a procentului obligatoriu impus de autoritatea contractanta pentru categoria
„diverse şi neprevăzute” constituie un viciu de formă, iar corectarea acestuia de către autoritatea
contractanta cu acceptul ofertantului în discuţie nu este în masură să-i producă acestuia un avantaj
incorect în raport cu ceilalţi participanti, în condiţiile în care propunerea financiară corectată nu
produce o modificare a clasamentului, menţinând oferta depusă de [...] pe locul I";Decizia C.N.S.C.
publicată în B02013_2979 „totodată, constatând faptul ca valoarea de 15.231 lei menţionată în
caietul de sarcini pentru «diverse si neprevăzute», ca un component al valorii estimate, reprezintă
1,394% din valoarea estimată, în opinia Consiliului, o eventuală corectare a ofertei financiare cu
valoarea proporţională aferentă ofertei financiare depuse de contestator (11.421 lei), în spiritul
prevederilor art. 79 si art. 80 din H.G. nr. 925/2006, cu modificările şi completările ulterioare, nu ar fi
fost susceptibil de a produce un avantaj incorect în raport cu ceilalţi participanţi”.

... opinează că, potrivit principiului de drept „a majori ad minus”, având în vedere că a
respectat procentul stabilit de autoritatea contractantă, însă în momentul în care a fost efectuat
calculul a survenit o eroare, cu atât mai mult, comisia de evaluare avea obligaţia de a îndrepta viciul
de formă şi de a declara oferta sa admisibilă.

2. Subliniind faptul că art. 79 alin. (1) teza a II-a din H.G. nr. 925/2006 prevede limitativ
situaţia în care oferta va fi considerată neconformă, respectiv „în cazul în care explicaţiile prezentate
de ofertant nu sunt concludente”, contestatoarea precizează că a răspuns, în mod complet şi
concludent solicitării de clarificări, explicând, în mod clar, autorităţii contractante motivul „infimei
neconcordanţe” apărute la redactarea ofertei (aproximativ 40 de lei, în contextul unui contract de
achiziţie publică a cărui valoare estimată depăşeşte 6 milioane de lei).

3. Redând prevederile art. 80 alin. (3) din H.G. nr. 925/2006, petenta apreciază că
„neconcordanţa” sesizată de autoritatea contractantă reprezintă, „în mod evident, un viciu de formă”, sens
în care reia argumentări şi reinvocă deciziile antemenţionate.

4. Contestatoarea susţine că autoritatea contractantă restricţionează, în mod nejustificat,

accesul la procedura de atribuire şi manifestă un exces de putere, contrar principiului
proporţionalităţii şi încalcă principiul eficientei utilizări a fondurilor publice, susţinând că aplicarea
greşita a prevederilor art. 170 din O.U.G. nr. 34/2006 şi ale art. 79 alin. (1) din H.G. nr. 925/2006
unei situaţii care, în mod evident, nu intră sub incidenţa acestora, fără a ţine cont de intenţia

22
legiuitorului şi de spiritul legii şi acordând prioritate formei, în detrimentul fondului, contravine
tocmai principiilor legislaţiei achiziţiilor publice, la care face trimitere articolul menţionat mai sus,
sens în care invocă Decizia Curţii de apel Cluj nr. 387/16.02.2010.

II. Contestatoarea opinează că autoritatea contractantă a anulat procedura de

atribuire, în mod nelegal, deoarece potrivit prevederilor art. 93 alin. (4) din H.G. nr. 925/2006 „(…)
nu are dreptul să adopte nici o măsură cu scopul de a crea circumstanţe artificiale de anulare a
procedurii”, întârzierea încheierii contractului sau crearea unor circumstanţe artificiale de anulare
constituind încălcări ale principiilor prevăzute la art. 2 alin. (2) lit. f) şi g) din O.U.G. nr. 34/2006,
sancţionate în consecinţă.
III. Petenta critică adresa privind comunicarea rezultatului procedurii de atribuire
susţinând că aceasta „nu respectă condiţiile prevăzute de lege”, prin faptul că autoritatea contractantă
nu i-a 6 comunicat motivul care a stat la baza hotărârii de anulare a procedurii şi nici încetarea
obligaţiilor pe care şi le-a creat prin depunerea ofertei.

În drept, au fost invocate prevederile O.U.G. nr. 34/2006 şi H.G. nr. 92572006.

În probaţiune, a fost depus, în copie, un set de documente.

Prin punctul său de vedere, înregistrat la Consiliu sub nr. 298/823 din 11.02.2014, înregistrat la
C.N.S.c. sub nr. 4334/12.02.2014, COMUNA ... a solicitat respingerea contestaţiei formulată de ..., ca
nefondată şi neîntemeiată şi menţinerea deciziei de anulare a procedurii de atribuire.

Realizând un scurt istoric al procedurii de atribuire, autoritatea contractantă menţionează că

procedura de atribuire a fost iniţiată prin publicarea în SEAP a invitaţiei de participare nr. ... iar în
fişierele ataşate invitaţiei de participare au fost publicate toate documentele necesare elaborării
ofertelor, precum şi faptul că, în data de 01.11.2013, ora 11:00, a avut loc şedinţa de deschidere a
ofertelor, ocazie cu care s-a întocmit procesul verbal nr. 260/6329/01.11.2013. Potrivit
procesuluiverbal al şedinţei de deschidere a ofertelor la procedura de atribuire au fost depuse 4 oferte,
printre care şi cea a contestatoarei.

Se mai arată că, ca urmare a analizării propunerilor financiare depuse de ofertanţi, comisia de
evaluare a constatat că toţi ofertanţii au calculat şi, respectiv au înscris greşit în formularul nr. 15 –
Formularul de ofertă, valoarea corespunzătoare cheltuielilor diverse şi neprevăzute, deşi modalitatea
de calcul a respectivei valori, cât şi modul de înscriere în centralizatorul financiar al obiectivelor

23
(Formular nr. 1) a fost precizată foarte clar prin intermediul unor clarificări din oficiu ataşată în
SEAP invitaţiei de participare la secţiunea „Documentaţie, clarificări şi decizii”.

..... precizează că, având în vedere cele prezentate, comisia de evaluarea constatat că nu a fost
respectată cerinţa autorităţii contractante de a include distinct, în formularul de ofertă şi în
centralizatorul cheltuielilor pe obiectiv, valoarea comunicată pentru cheltuieli diverse şi neprevăzute,
reprezentând maxim 5.815.182 lei x 3,6667%, unde valoarea de 5.815.182 lei reprezintă valoarea
estimată pentru investiţia (lucrarea de bază), iar 3,6667% reprezintă procentul corespunzător
cheltuielilor diverse şi neprevăzute.

Organizatoarea procedurii mai precizează că, prin adresa nr. 7096/270 din 13.12.2013, a
solicitat ofertantului ... un punct de vedere referitor la constatarea comisiei de evaluare în ceea ce
priveşte calcularea şi înscrierea valorii corespunzătoare cheltuielilor diverse şi neprevăzute,
comunicându-i totodată că, la fundamentarea răspunsului, se va avea în vedere că, în absenţa
întrunirii condiţiilor prevăzute la art. 80 alin. (2) din H.G. nr. 925/2006, cu modificările şi
completările ulterioare, orice modificare a propunerii financiare va avea ca efect respingerea, ca
neconformă, a ofertei sale, potrivit art. 79 alin. (3) din acelaşi act normativ.

Autoritatea contractantă arată că, prin adresa nr. 2024/16.12.2013, contestatoarea a răspuns
solicitării sale, anexând răspunsului, o fotocopie a Deciziei C.N.S.C. nr. 4646/C5/5530 din
18.12.2012 şi precizând că oferta sa a fost întocmită în conformitate cu fişa de date a achiziţiei şi
clarificările ulterioare, iar eroarea constatată de comisia de evaluare se datorează unui „viciu de
formă” al programului de întocmire a devizelor ce stau la baza ofertei financiare (nu este posibilă
introducerea în programul de devize a unui coeficient de afectare a valorii totale care să aibă mai mult
de 5 zecimale, ori în cazul de faţă este vorba de procentul de 3,6667% reprezentând un coeficient cu 6
zecimale). De asemenea, petenta a mai apreciat că acest viciu de formă poate fi corectat în
conformitate cu prevederile art. 80 alin. (3) din H.G. nr. 925/2006, cu modificările şi completările
ulterioare, fără a produce un avantaj incorect în raport cu ceilalţi participanţi la procedura de
atribuire, întrucât corectarea valorii cheltuielilor diverse şi neprevăzute nu se modifică clasamentul.

Autoritatea contractantă menţionează că, în cadrul aceleiaşi adrese, ... a inserat următoarea
observaţie „dacă oferta noastră ar fi avut valoarea investiţiei de bază egală cu valoarea maxim
estimată, prin aplicarea procentului de diverse şi neprevăzute de 3,6667% s-ar fi obţinut o valoare a

24
 cheltuielilor diverse şi neprevăzute de 213.225,278 lei, valoare mai mare decât valoarea maxim
estimată precizată în fişa de date a achiziţiei pentru cheltuielile diverse şi neprevăzute”.

Comuna ... precizează că, în raport de cele prezentate, comisia de evaluare a respins oferta în
baza prevederilor art. 170 din OUG nr. 34/2006, cu modificările şi completările ulterioare şi ale art.
79 alin. (1), teza a ll-a din H.G. nr. 925/2006.

În ceea ce priveşte criticile formulate de contestatoare, Comuna ... prezintă următoarele

elemente cu relevanţă în cauză:

A) Prevederile din invitaţia de participare, secţiunea II: „Obiectul contractului”, 11.1.5)

„Valoare estimată lucrări = 5.947.808 lei (exclusiv TVA); Valoare estimată cheltuieli diverse şi
neprevăzute = 213.225 lei (reprezentând 3,5849%); Valoare estimată totală = 6.161.033 lei (exclusiv
TVA)";
B) Prevederile din anunţul de tip erată nr. 45348/22.10.2013 la invitaţia de participare
nr.
... Secţiunea VI: „Informaţii suplimentare”, VI.3.3) Text care urmează să fie corectat în anunţul
original - A se citi „Valoare estimată lucrări = 5.947.808 lei, din care: 5.815.182 lei - valoare
lucrărilor pentru investiţia de bază (cap. 4) şi 132.626 lei - valoarea lucrărilor de organizare de şantier
(Cap. 5.1) (exclusiv TVA); Valoare estimată cheltuieli diverse şi neprevăzute = 213.225 lei
(reprezentând 3,5849% din totalul valorii corespunzătoare lucrărilor şi 3,6667% din valoarea
corespunzătoare lucrărilor pentru investiţia de bază); Valoare estimată totală = 6.161.033 lei (exclusiv
TVA)”;

C) Prevederile din fişa de date a achiziţiei, secţiunea II. „Obiectul contractului”, 11.2.1)
„Cantitatea totală sau domeniul”, „Valoarea estimată fără TVA: 6.161.033,00 RON” şi cele de la
subsecţiunea 8 IV.4.2) „Modul de prezentare a propunerii financiare” – „(…) Propunerea financiară
totală prezentată de fiecare operator trebuie să conţină ca element distinctiv constitutiv, valoarea
rezultată în urma aplicării procentului de diverse şi neprevăzute la propunerea financiară depusă (fără
cheltuieli diverse şi neprevăzute)";

D) Prevederile din Clarificarea din oficiu publicată în SEAP la data de 22.10.2013:, în

care autoritatea contractantă face următoarele precizări: „(...) în vederea fundamentării corecte a
preţului total al ofertei, fiecare operator economic va include în propunerea financiară, ca element
constitutiv şi distinct al acesteia, după modelul de mai sus, valoarea cheltuielilor diverse şi

25
neprevăzute (5.3) ca fiind valoarea rezultată în urma aplicării procentului de 3,6667% la valoarea
ofertei corespunzătoare cheltuielilor pentru investiţia de bază de la pct.4. (5.815.182). Procentul
menţionat pentru fundamentarea preţului total al ofertei diferă de cel comunicat în Fişa de date a
achiziţiei datorită faptului că, potrivit prevederilor HG nr.28/2008, baza de calcul a valorii
cheltuielilor diverse şi neprevăzute nu include suma corespunzătoare organizării de şantier”.

Comuna ... opinează că, având în vedere faptul că „situaţiile prevăzute la art. 80 alin (2)
reprezintă excepţia de la regulă, prin care este instituit un beneficiu pentru operatorii economici, şi
anume posibilitatea de a-şi corecta erorile aritmetice (aşa cum sunt definite acestea de legiuitor) şi
săşi modifice în consecinţă propunerea financiară fără a fi excluşi din procedură” şi principiul potrivit
căruia “exceptio est strictissimae interpretationis”, argumentarea în sensul în care operatorul
economic poate corecta propunerea financiară (formularul de ofertă, centralizatorul cheltuielilor pe
obiectiv, alte documente din cuprinsul propunerii financiare cu impact asupra preţului final al
ofertei), fără a observa condiţiile pentru a uza de acest beneficiu instituit de legiuitor, este
fundamental greşită, excepţiile fiind de strictă interpretare şi aplicare.
Astfel, autoritatea contractantă subliniază faptul că „singura excepţie instituită de legiuitor în
ceea ce priveşte acceptarea modificării propunerii financiare este cea referitoare la corectarea erorilor
aritmetice şi nu în ceea ce priveşte viciile de formă”. Prezentând argumentări contradictorii celorlate
susţineri ale contestatoarei, autoritatea contractantă solicită Consiliului respingerea contestaţiei şi
menţinerea deciziei de respingere a ofertei şi anulare a procedurii de atribuire.

În probaţiune, autoritatea contractantă a depus, în copie certificată, o parte din documentele

dosarului achiziţiei publice.

Cu adresa nr. 969/17.02.2014, înregistrată la C.N.S.C. cu nr. 4915/17.02.2014, ... a transmis

documentul „Concluzii scrise şi Răspuns”, prin care reiterează solicitarea sa privind anularea
comunicării rezultatului procedurii nr. 292/619 din 31.01.2014 şi a tuturor actelor care au stat la baza
emiterii acestuia, precum şi continuarea procedurii de atribuire „prin acceptarea răspunsului la 9
solicitarea de clarificări (…) ca fiind concludent, aplicarea criteriului de atribuire şi atribuirea
contractului”.

Din înscrisurile aflate la dosarul cauzei, Consiliul constată următoarea situaţie de fapt:

... în calitate de autoritate contractantă, a iniţiat procedura de atribuire, prin cerere de oferte cu
etapă finală de licitaţie electronică, a contractului de achiziţie publică de lucrări având ca obiect
26
„Reabilitare şi modernizare DC 38A, DC 38B, DC 38C în comuna ... judeţul ... cod CPV 452331206–
lucrări de construcţii de drumuri (Rev. 2), prin publicarea în SEAP a invitaţiei de participare nr. ... /
14.10.2013. Conform invitaţiei de participare şi documentaţiei de atribuire, criteriul de atribuire a
contractului este „oferta cea mai avantajoasă”, iar valoarea estimată a contractului este de 6.161.033
lei, fără TVA.

Potrivit procesului-verbal al şedinţei de deschidere a ofertelor nr. 260/6329/01.11.2013, la

procedura de atribuire au fost depuse 4 oferte, printre care şi cea a contestatoarei, iar conform
raportului procedurii nr. 288/605 din 30.01.2014, întrucât toate ofertele depuse au fost respinse, ca
neconforme, în temeiul art. 209 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 34/2006 şi prevederile art. 72 alin. (2)
lit. k) din H.G. nr. 925/2006, cu privire la atribuţiile comisiei de evaluare – „în cazuri justificate,
conform prevederilor art. 209 din ordonanţa de urgenţă, elaborarea unei propuneri de anulare a
procedurii de anulare a procedurii de atribuire”, comisia de evaluare a propus anularea procedurii de
atribuire.
Decizia autorităţii contractante de anulare a procedurii de atribuire pe motiv că la procedură au
fost depuse numai oferte inacceptabile şi/sau neconforme şi de respingere a ofertei petentei, ca
neconformă, pe motiv că valoarea cheltuielilor diverse şi neprevăzute nu a fost determinată cu
respectarea documentului „clarificare din oficiu” publicată în SEAP, iar răspunsul la clarificarea nr.
7096/270 din 13.12.2013 s-a considerat neconcludent, a fost comunicată petentei prin adresa nr.
292/619 din 31.01.2014. Rezultatul procedurii astfel stabilit a fost contestat în termen legal prin
contestaţia ce constituie obiect al prezentei analize.

Examinând susţinerile părţilor, probatoriul administrat şi dispoziţiile legale aplicabile,

Consiliul constată:

Prin pct. II.1.5) “Descrierea succinta a contractului sau a achizitiei/achizitiilor” al fişei de date,
autoritatea contractantă a precizat: “Reabilitare si modernizare DC 38A, DC 38B, DC 38C in comuna
... judetul ...

Valoare estimata lucrari = 5.947.808 lei (exclusiv TVA);

Valoare estimata cheltuieli diverse si neprevazute = 213.225 lei (reprezentand 3,5849%);

Valoare estimata totala = 6.161.033 lei (exclusiv TVA)”.

27
 În cadrul pct. IV.4.2) “Modul de prezentare a propunerii financiare” al aceluiaşi document, este
inclusă: “Nota: Propunerea financiara totala prezentata de fiecare operator trebuie sa contina ca
element distinctiv 10 constitutiv, valoarea rezultata in urma aplicarii procentului de diverse si
neprevazute la propunerea financiara depusa (fara cheltuieli diverse si neprevazute)”. Prin adresa
publicată în SEAP sub denumirea: “Clarificare_din_oficiu_1 Solicitare clarificare/raspuns la
solicitarea de clarificare/clarificare 22.10.2013 11:29” s-au făcut următoarele precizări:

În formularul F1, anexă la Formularul de ofertă depus de societatea contestatoare, la nr. crt. 8,
au fost prevăzute “Diverse şi neprevăzute”, în procent de 3,67% şi în valoare absolută de 213.182,97
lei.

Prin adresa nr. 7096/270 din 13.12.2013, autoritatea contractantă a solicitat petentei prezentarea
unui punct de vedere în legătură cu faptul că aceasta nu a calculat cheltuielilor diverse şi neprevăzute
cu aplicarea coeficientului de 3,6667%, situaţie în care valoarea respectivelor cheltuieli ar fi trebuit să
fie de 213.223,68 lei şi nu 213.182,97 lei, cât s-a prevăzut în ofertă.
... a răspuns solicitării autorităţii contractante prin adresa nr. 2024/16.12.2013, în care a invocat
susţinerile preluate în contestaţie.

În situaţia descrisă, Consiliul constată că autoritatea contractantă a dat dovadă de un formalism

exagerat atunci când a apreciat, prin raportul procedurii de atribuire nr. 288/605 din 30.01.2014, că:
“Oferta (...) respinsă în baza prevderilor art. 170 din OUG nr. 34/2006, deoarece propunerea
financiară nu a fost elaborată în conformitate cu prevderile din documentaţia de atribuire (...)”.

În raport de conţinutul art. 170 din ordonanţa invocată potrivit cărora “Ofertantul elaborează
oferta în conformitate cu prevederile din documentaţia de atribuire şi indică în cuprinsul acesteia care
informaţii din propunerea tehnică şi/sau din propunerea financiară sunt confidenţiale, clasificate sau
sunt protejate de un drept de proprietate intelectuală”, Consiliul constată că respectivele norme
instituie obligaţia respectării documentaţiei de atribuire, fără însa ca acestea să fie cele care
reglementează ipotezele de respingere a ofertelor, acestea fiind reglementate de art. 36 din HG nr.
925/2006, situaţia ofertei depusă de către contestatoarea ... neregăsindu-se în niciuna dintre ipotezele
de respingere antemenţionate.

Consiliul mai constată că o rotunjire corectă, din punct de vedere aritmetic, a numărului
3,6667, la valoarea de 3,67, putea fi apreciată a fi cel mult un viciu de formă, susţinut prin el însuşi şi
regulile aritmetice elementare privind rotunjirea numerelor, astfel că oferta contestatoarei se afla în
28
situaţia reglementată de art. 79 alin. (2) lit. a) din HG nr. 925/2006, motiv pentru care autoritatea
contractantă nu a putut identifica niciun temei legal de respingere a respectivei oferte.

În raport de prevederile documentului ANRMAP “Notificare emisă în aplicarea prevederilor

art. 28 alin. 7 şi art. 29 alin. 21 din OUG nr. 34/2006, cu completările şi modificările ulterioare”, pct.
III – “Atunci când impune niveluri pentru cerinţele de calificare şi pentru garanţia de participare,
autoritatea contractantă se raportează la valoarea estimată a contractului de achiziţie publică, fără a fi
avută în vedere valoarea aferentă procentului de diverse şi neprevăzute (apariţia unor cheltuieli
suplimentare suportate din această valoare nefiind o certitudine)” şi a notei finale a pct. IV – “Notă:
din valoarea fixă aferentă procentului de diverse şi neprevăzute vor fi decontate, doar dacă apar,
cheltuielile cu servicii/lucrări care pot fi incidente pe parcursul derulării contractului”, decizia de
respingere a ofertei petentei pentru o presupusă diferenţă de 40,71 lei pentru cheltuieli a căror
angajare NU ESTE O CERTITUDINE, şi astfel nefăcând parte din propunerea financiară cu
“caracter obligatoriu, din punctul de vedere al conţinutului, pe toată perioada de valabilitate stabilită
de către autoritatea contractantă” (art. 171 din OUG nr. 34/2006), este cu atât mai formalistă şi
eronată.

Prin urmare, respingerea ofertei contestatoarei, cu cel mai mic preţ dintre cele 4 oferte depuse,
dar şi anularea procedurii de atribuire, au fost decise de autoritatea contractantă cu încălcarea
principiilor proporţionalităţii şi eficienţei utilizării fondurilor reglementate de art. 2 alin. (2) lit. e)-f)
din OUG nr. 34/2006, fapt pentru care, în temeiul dispoziţiilor art. 278 alin. (2) şi (6) din OUG nr.
34/2006, Consiliul va admite contestaţia depusă de către ... în contradictoriu cu COMUNA ... şi va
anula raportul procedurii de atribuire nr. 288/605 din 30.01.2014 şi actele subsecvente respectivului
raport.

Va obliga autoritatea contractantă la continuarea procedurii de atribuire cu reevaluarea ofertelor

depuse de către ofertanţii care deţin calitatea de operatori economici implicaţi în procedura de
atribuire şi la emiterea unui nou raport cu respectarea celor reţinute în prezenta motivare, a
prevederilor documentaţiei de atribuire şi a dispoziţiilor legale în vigoare în materia achiziţiilor
publice.

Deciza este obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 280 alin. (3) din ordonanţa de urgenţă.

29
 PREŞEDINTE COMPLET,

...

MEMBRU, MEMBRU,

CONCLUZII

Această lucrare reprezintă o abordare complexă şi multilaterală dat fiind faptul că în conţintul
acesteia sunt trei secţiuni plus o secţiune de studiu de caz. Abordarea este crescendo datorită faptului
că aceasta debutează cu evoluția achizițiilor publice, continuă cu principiile care guvernează
achizițiile publice, după care este prezentat principiul proporționalității şi este finalizată cu un studiu
de caz având tema în discuţie. Lucrarea este axată pe o documentare consistentă, fiind preluate idei
dintr-un număr de opt surse bibliografice.
Tema a fost aleasă având în vedere credinţa noastră că aplicarea principiului proporționalității în
materia achizițiilor publice reprezintă un element fundamental al unui profesionist în drept.
Lucrarea urmăreşte structura clasică a temei privind modalitatea de aplicare a principiului
proporționalității şi conţine toate elemntele privitoare la acest subiect inspirate din bibliografia
anexată prin care am urmărit să arătăm faptul că rezolvarea temei în discuţie a impus un studiu
temeinic. Prin această temă se abordează un mixaj corespunzător între partea teoretică şi un exemplu
de studiu de caz concret.
Aportul nostru constă în documentarea profundă, abordarea logică şi redactarea cât mai
succintă a conceptelor specifice aplicării principiului proporționalității în materia achizițiilor publice.
Tema în discuţie a fost aleasă deoarece vrem ca şi în practica juridică personală să aprofundăm
problematica pusă în discuţie. Această cercetare poate fi privită ca o minimonografie în care sunt
inserate toate elementele specifice temei abordate.
30
 Studiul de caz este preluat de pe portalulul Consiliului National de Solutţonare a
Contestaţiilor http://www.cnsc.ro/wp-content/uploads/bo/2014/BO2014_0822.pdf şi arată un caz concret
privind încalcarea principiului proporţionalităţii în procedura de atribuire a contractului de achiziţie
publică.

BIBLIOGRAFIE

• Coe Kenneth Lysons, Brian Farrington – Purchasing ans supply chain management, 7th Edition, Ed.
Pearson Education Limited, 2007
• Dumitru Daniel Șerban- Achizițiile publice . Teoria și practica jurisdicție adminitrative, Ed.
Hamangiu, 2012
• Violeta Simionescu – Vulnerabilitățiile sistemului de achiziții publice din România și potențialele
efecte asupra securității naționale, București, 2011
• Sebastian Lazăr- Achiziții publice-Principii-Proceduri- Operațiuni- Metodologie, Ed. Wolters
Kluwer România, 2009
• E. Iorga, G. Fusu-Plăiașu, A.Moraru –Ghid privind procedurile de sesizare a neregulilor în procesul
de achiziții publice și sesizarea conflictelor de interese, a incompatibilităților, faptelor de corupție și
îmbogațirii ilicite, Ed. Cornelius, Baia Mare, 2006
• I. Georgescu, C. Vrabie – Instrumente de monitorizare a achizițiilor publice, Ed. Cornelius, Baia
Mare, 2006
• Achiziții publice-contracte, norme de aplicare și ghid de atribuire, Ediția septembrie 2008, Monitorul
Oficial, București,2008

31
• Curierul Judiciar, Revista juridică fondată la 4 mai 1892, (1/2007 Publicație lunară), Ed. C.H. BECK
• Achiziții publice-contracte, norme de aplicare și ghid de atribuire, Ediția septembrie 2008, Monitorul
Oficial, București,2008

• Mădălin Irinel Niculeasa- Legislația achizițiilor publice,Comentarii și explicații, Ed. C.H.Beck,

București, 2007

Legislaţie

• ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 34 din 19 aprilie 2006 privind atribuirea contractelor de achizitie
publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii
• DIRECTIVA 2014/17/UE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI din 4 februarie
2014 privind contractele de credit oferite consumatorilor pentru bunuri imobile rezidențiale și de
modificare a Directivelor 2008/48/CE și 2013/36/UE și a Regulamentului (UE) nr. 1093/2010
• DIRECTIVA 2004/18/CE A PARLAMENTULUI EUROPEAN Ș I A CONSILIULUI din 31 martie
2004 privind coordonarea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziții publice de lucrări, de
bunuri ș i de servicii;
• HOTĂRÂRE nr. 925 din 19 iulie 2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor
referitoare la atribuirea contractelor de achiziţie publica din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr.
34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publica, a contractelor de concesiune de lucrări
publice şi a contractelor de concesiune de servicii
• ORDONANTA URGENŢĂ nr. 54 din 28 iunie 2006 privind regimul contractelor de concesiune de
bunuri proprietate publică

Studiu de caz
• http://www.cnsc.ro/wp-content/uploads/bo/2014/BO2014_0822.pdf

32