Manea Gabriela Referat I Cadastrul General Aspecte de Drept Comun 01.12.2020

Studii avansate de drept administrativ 2020
ȘCOALA NAȚIONALĂ DE STUDII POLITICE ȘI ADMINISTRATIVE

ȘCOALA DOCTORALĂ
ȘTIINȚE ADMINISTRATIVE
REFERAT
Disciplina: Studii avansate de drept administrativ
TEMA: CADASTRUL GENERAL. ASPECTE DE DREPT COMUN.
Coordonator curs,
Prof.Univ.Dr.Emil Bălan
Doctorand,
MANEA GABRIELA
București
2020
1
CUPRINS:
1. Introducere............................................................................................................... 3
2. Evoluția cadastrului în România..............................................................................5
3. Generalități privind cadastrul...................................................................................7
4. Principiile cadastrului...............................................................................................9
5. Funcțiile cadastrului................................................................................................10
6. Obiectivele cadastrului și publicității imobiliare.....................................................11
7. Autoritățile de reglementare și participante la realizarea lucrărilor de cadastru.....11
8. Autoritățile participante la realizarea lucrărilor de cadastru...................................12
9. Cadrul legislativ și instituțional al activității de realizare a cadastrului
general.....................................................................................................................13
10. Reglementări la nivel unional și convențional cu incidență în materia cadastrului
și publicității imobliare............................................................................................14
11. Interferențele altor ramuri de drept cu cadastrul și publicitate imobiliară.............15
12. Importanța cadastrului și problemele pe care acesta le soluționează......................17
13. CONCLUZII………………………………………………………………….... ..18
14. BIBLIOGRAFIE……………………………………………………………….....20
2
CADASTRUL GENERAL. ASPECTE DE DREPT COMUN.
1. Introducere.
Noțiunea de proprietate, este definită în Codul Civil 1 ca fiind „ dreptul ce are cineva de
a se bucura și de a dispune de un lucru, exclusiv și absolut, însă în limitele prevăzute de lege”.
Dreptul de proprietate a constituit și constituie piatra de temelie pentru dezvoltarea dar și
evoluția unei societății. Acesta a fost și este exercitat asupra pământului dar și a construcțiilor
edificate pe acesta. Terenurile și construcțiile în ansamblu, constituie bunuri imobiliare, noțiune
în care găsim definit bunul imobiliar, ca fiind lucrul destinat satisfacerii necesităților, care poate
fi evaluat într-o valoare bănească și care este stabil și indestructibil.
Dacă romanii susțineau că nu poate exista societate fără drept „ubi societas ibi jus”,
adepții Școlii Dreptului Natural2 susțineau concepția aristotelică, conform căreia omul reprezintă
un animal social „zoon politikon”, iar legiuitorii francezi considerau că dreptul nu poate exprima
decât nevoile sociale ale unei colectivități organizată în formă politică. Analizând evoluția
societății, implicit a normelor de conduită impuse de către această evoluție, în concluzie definim
dreptul ca fiind, acel drept subiectiv care dă expresia apropierii unui bun, drept care permite
titularului să posede, să folosească și să dispună de acel lucru, în putere proprie și în interes
propriu, în cadrul și cu respectarea legislației existente3.
Drept urmare, dreptul de proprietate reprezintă posibilitatea recunoscută de societate dar
și un comportament pe care aceasta îl impune pentru satisfacerea necesităților sociale ale
subiectului activ și/sau pasiv, într-un mod echitabil, de a face, de a nu face, de a da sau de a nu
da, ori de a primi ceva, toate acestea fiind garantate prin întermediul forței coercitive a statului.
Trecerea în proprietate a terenurilor și a construcțiilor edificate pe acestea, au generat în
timp probleme, în economia țărilor dar și pentru polulație, aceste probleme fiind legate de
valoarea ridicată a acestora. Statul pe de o parte și proprietarii pe de alta, au urmărit, fiecare în
1
Codul civil Text republicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 505 din 15 iulie 2011.În vigoare de la 01 octombrie
2011
2
În antichitate, bazele Școlii dreptului natural au fost puse de filosii greci Heraclit, Aristotel și Platon. Concepții de
drept natural au existat și în Evul Mediu, principalul reprezentant în această perioadă fiind Tomas D’Aquino.
Adevăratul întemeietor al Școlii dreptului natural este însă Hugo Grotius (1538-1645), ideile acestuia fiind
continuate de Pufendorf, Thomasius, Thomas Hobbes, John Locke, Montesquieu, jean Jaques Rousseau și Kant.
3
C. Bîrsan, Drept civil. Drepturile reale principale, Ed. a III-a, revăzută și adăugită, Ed. Hamangiu, 2008, p. 31,, C.
Stătescu, C.Bârsan, op.cit., p.32. Pentru alte definiții ale dreptului de proprietate, a se vedea M.Toma, Drept civil.
Drepturile reale, Ed. și tipografia Argument, București, 1999, p.66 și urm.
3
interes propriu, să beneficieze de o impozitare corectă, prin dări și taxe, a veniturilor populației,
respectiv garantarea drepturilor de proprietate al deținătorilor. 4 Toate acestea au condus la
introducerea evidenței bunurilor imobiliare la nivel național, fiind componenta de bază a avuției
naționale și sursa principală de venit la bugetul statului.
Primele dovezi despre evidențele cadastrale le constituie tăblițele de lut, din Caldeea și
Mesopotamia, de aproape de 4000 ani, tâblițele având inscripționate (Planul orașului Nipur din
anii 1500 a . Chr.). În secolul III a. Chr. prin tăblița descoperită la Pylos, oraș din vechiul stat-
cetate Micene din Grecia veche, a fost introdus cadastrul prin împărțirea pământurilor și
cuprinzând proprietarii și parcelele deținute. În Roma antică „agrimensorii”, predecesorii
topografilor profesioniști, au măsurat terenurile și au introdus „Cărți de impunere” chiar din sec.
I a. Chr. Reforma adevărată a fost întreprinsă sub Dioclețian (284-305), împăratul ce a inițiat
lucrări de cadastru pentru întreg imperiul roman, ce au fost bazate pe declarațiile posesorilor, cu
referire la mărimea, valoarea și amplasamentul terenurilor. 5
În Europa, cea mai veche evidență imobiliară a fost întrodusă în Evul Mediu de Carol VI
în Principatul Milano. Progresele științifice și tehnice din timpul Renașterii au condus la
apariția planșei topografice, inventată de profesorul de matematică Johann Pretorius (1600) din
Udine, Italia, perfecționată de inginerul Marinoni (1676), care a introdus elementele de
publicitate imobiliară în Europa, începând cu anul 1720 executând măsurători în Principatul
Milano. După finalizarea documentațiilor acestea conțineau: registrul parcelelor, al caselor, mapa
de hărți, dar și coli de proprietate6.
O evidență imobiliară, în accepțiunea actuală, a fost introdusă în Austria, de împăratul
Francisc al II-lea, sec. XIX la început, după modelul milanez, perfecționat prin adoptarea
metrului ca unitate de lungime (1871), înființarea Cărții funciare (1874), introducerea
tahimetrului și a metodei poligonației (1883), apariția unor servicii și ingineri de specialitate
(1910-1917), sistem care funcționează și astăzi și care este urmat în Europa centrală, de țările
nordice și de Anglia și de către România.
Cadastrul reprezintă un ansamblu de măsuri și lucrări dar și o instituție, deoarece de-a
lungul timpului a contribuit la înlăturarea prejudecâților dar și a nedreptăților cu privire la
protejarea și dovedirea drepturilor de proprietate. Prin urmare, „drepturile nu sunt făcute doar
4
N. Boș, O.Iacobescu, Cadastru și Cartea Funciară, Ediția 2, Editura C.H.Beck, , București, 2019, p.8.
5-6
Ibidem. , p. 9.
6
4
pentru a exista”, „ele trebuie să fie recunoscute și puse în valoare de instituțiile competente”,
respectând principiul legalității, „fundamentul dreptului administrativ al oricărei țări”.7
Noțiunea de cadastru ar putea deriva din cuvintele: a) „capitrastrum” din limba latină, ce
provine la rândul său din „capitum registrum” care înseamnă „dare pe cap de familie”; b)
„katastikhon” de origine greacă și tradus în „registru de impunere”, devenit la noi „catastif”,
sensul fiind asemănător. În raport cu conținutul său, cadastrul a avut ca obiect întocmirea
evidențelor funciare, descriind imobilele înregistrate, poziționarea acestora în spațiu, mărimea
lor, cine sunt deținătorii de drept și care este calitatea lor, preluând astfel funcția oficială a
registrului proprietăților. Actual, noțiunea de „cadastru” poate avea sensuri dar și conținuturi
diferite cum sunt:
a) Ansamblul de măsuri și lucrări, pentru întocmirea unor documentații complexe și
ample ce presupune identificarea imobilelor, măsurători, redactare și cartografiere
a planurilor, evaluări și altele;
b) Instituția publică ce este reprezentată prin Agenția Națională de Cadastru și
Publicitate Imobilară (ANCPI) și oficiile teritoriale ca unități reprezentative și
lucrative în fiecare județ;
c) Disciplina de studii din cadrul măsurătorilor terestre, inclusă în planurile de
învățământ ale școlilor dar și a facultăților de profil.
2. Evoluția cadastrului în România

Despre cadastru la noi putem vorbi de pe vremea ocupației romane, dovada fiind
problemele de grănițuire între proprietăți, semnalate în Dacia, în Dobrogea și în zona Sibiului
(sec. II-III e.n.). În vremea statelor feudale au existat reglementări privind delimitarea moșiilor
de către comisii oștești sau prin hrisov domnesc, prin care se stabileau punctele de hotar după
obiceiul pământului, pe care le marcau pe arbori și pe pietre.
7
E. Bălan, Procedură administrativă, Editura Universitară, București , 2005, p. 30-31.
5
În Țările Române, au apărut succesiv Condica lui Ispilanti (1780)8, Codul lui Calimach
(1817)9 și Legea lui Caragea (1819)10, prin care se impunea și măsurarea moșiilor, conform
Regulametului organic (1868)11, Regulamentul hotărniciilor, prin care se cerea întocmirea
hărților de către ingineri hotarnici. Transilvania, Banatul și Bucovina, incluse vremelnic în
imperiul austriac, au fost favorizate, beneficiind de evidențe veritabile, ce au fost realizate prin
cadastru și carte funciară, ca activități distincte și legiferate prin Drecretul imperial din 184912.
În România Mare, după Unirea de la 1918, a fot necesară executarea unei evidențe la nivelul
întregii țări, în baza unor măsurători topografice, astfel s-a creat și cadrul legislative favorabil,
care a cuprins succesiv13:
a) Decretul nr. 392214 din 3 ianuarie 1919 privind înființarea Casei centrale de cooperare
și împroprietărirea sătenilor, cu o Direcție a cadastrului și lucrărilor tehnice, care
constituia astfel, actul de naștere organizatorică a cadastrului general.
8
Pravilniceasca condică este o culegere de legi întocmită în anul 1775 sub domnia lui Alexandru Ipsilanti pentru
Țara Românească, publicată și pusă în vigoare abia după cinci ani, în 1780. Ea a fost scrisă în limba greacă și în
limba română. Denumirea de ”Pravilniceasca condică” este convențională, deoarece oficial ea s-a numit, în limba
greacă, Sintagmation nomicon, iar în limba română, Mica rânduială juridică. Prin această legiuire s-a făcut un pas
important în direcția modernizării organizării justiției. https://ro.wikipedia.org/wiki/Pravilniceasca_condic%C4%83
, accesat la 29.11.2020 ora 19 :12
9
Codul Calimach a fost un cod civil al Moldovei, alcătuit de Christian Flechtenmacher și Anania Cuzanos, cu
ajutorul lui Andronache Donici, Damaschin Bojincă și al altor juriști, la inițiativa domnitorului Scarlat Callimachi
(Calimach), care l-a promulgat în 1817. Acest cod mai este denumit și Codica Țivilă a Moldovei. La promulgare,
codul era scris în limba greacă.Aplicarea lui a devenit mai consecventă abia după 1833, când s-a definitivat, prin
traducere, redactarea în limba română a codului, de către Christian Flechtenmacher și Damaschin Bojincă, începută
odată cu cea greacă. La alcătuira acestui cod s-a urmărit să se îmbine dreptul local, bazat pe obiceiul pământului, cu
dreptul bizantin (bazilicalele sau legiuiriile împărătești), folosindu-se totodată în fapt, ca model principal, codul civil
francez de la 1804 și codul civil austriac de la 1811.[1] Păstrând trăsături feudale, el conținea și norme de drept
burghez, ceea ce reflecta începuturile descompunerii orânduirii feudale și ale formării în Moldova a relațiilor bazate
pe proprietatea privată și pe capital. Codul Calimach a fost aplicat până în 1865, când a intrat în vigoare Codul Civil
din 1865. https://ro.wikipedia.org/wiki/Codul_Calimach Accesat la 29.11.2020 ora 19:13
10
Codul Civil din 1818 - Codul Caragea, Text publicat în Broşură nr. 0 din 01 septembrie 1818, În vigoare de la 01
septembrie 1818 până la 30 iunie 1865, fiind înlocuit prin Codul Civil 1864; https://lege5.ro/Gratuit/heztqmjt/codul-
civil-din-1818-codul-caragea accesta la data de 29.11.2020 ora 9:15
11
Regulamentele Organice, adoptate în 1831 în Muntenia şi în 1832 în Moldova, ca urmare a prevederilor Tratatului
de la Adrianopol (14 septembrie 1829), au consfinţit o puternică influenţă a Imperiului Rus în Principatele române .
Regulamentele organice integrează astfel proiectele anterioare de organizare a vieţii statale, iar sub acest nume
modest, ele reprezintă, în opinia lui Nicolae Iorga, o adevărată Constituţie.
https://www.unitischimbam.ro/regulamentele-organice/ accesat la data de 29.11.2020 ora 19:18
12
Publicat În M.Of. nr. 181 din 12 (25) noiembrie 1899 https://upload.wikimedia , accesat la data de 29.11.2020 la
data de 19:23.
13
14
Text publicat în Monitorul Of., Partea I nr. 225 din 03 ianuarie 1919.În vigoare de la 03 ianuarie 1919.
6
b) Legea nr. 2315 din 10 aprilie 1933 pentru Organizarea cadastrului funciar și
introducerea cărților funciare în Vechiul regat, documentul de referință, cunoscut la
„Legea Voicu Nițescu”;
c) Decretul-Lege nr. 11516 din 27 aprilie 1938 pentru Modificarea dispozițiilor privitoare
la Cărțile funciare, publicat în completarea legii 23.
Sub regimul comunist evidența cadastrală a căzut în desuetudine, aplicarea ei reprezenta
firește o frână în calea colectivizării agriculturii.
După 1989, vin schimbările de ordin politic, social și economic, printre care și cel al
reconstituirii dreptului de proprietate privată asupra bunurilor imobiliare. La acea dată țara
noastră era lipsită real de o asemenea evidență a terenurilor și construcțiilor din două mari
motive și anume:
a) Sistemul registrelor de inscripțiuni și transcripțiuni din Vechiul Regat – era depășit,
greoi și ineficient;
b) Regimul de carte funciară, acolo unde a fost introdus de imperiul austriac, a devenit
nefuncțional în parte, prin uzura și dispariția hărților dar și lipsite de actualitate,
datorată neînscrierii schimbărilor intervenite în fondul funciar.
3. Generalități privind cadastrul

Din partea statului dar și din partea cetățeanului, a apărut un interes deosebit pentru
crearea unui sistem de înregistrare și de evidență a bunurilor imobile, cu ajutorul căruia să fie
instituite raporturi reale și corecte între cele două părți interesate. Datele juridice, economice și
tehnice necesare sistemului de evidență sunt obținute printr-o acțiune corelativă a disciplinelor:
măsurători terestre, pedologia, dreptul civil și evaluarea economică, a căror aplicare se numește
cadastru.
În Legea nr. 7/199617 a cadastrului și publicității imobiliare, în prevederile art.1 din lege,
regăsim prima definiție dată cadastrului:„ cadastrul general este sistemul unitar și obligatoriu
de evidență tehnică, economică și juridică prin care se realizează identificarea, descrierea pe
hărți topografice și planuri cadastrale a tuturor terenurilor, precum și a celorlalte bunuri
15
Text publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 90 din 20 aprilie 1933. În vigoare de la 20 aprilie 1933 până la 11
iulie 2000, fiind abrogat prin Lege 120/2000. Text publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 90 din 20 aprilie 1933.
16
Publicat în M. Of. nr. 95 din 27 aprilie 1938.
17
Legea nr. 7/1996 a cadastrului și publicității imobiliare Publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 83 din 07
februarie 2013, În vigoare de la 24 iunie 1996.
7
imobile de pe întreg teritoriul țării, indeferent de destinația lor și de proprietar. Entitățile de

bază ale acestui sistem sunt: parcela, construcția și proprietarul. Prin imobil se înțelege parcela
de teren, cu sau fără construcții.
În titlul XII, Legea nr. 247/200518, a modificat Legea nr. 7/1996, ce a introdus o nouă
definiție a cadastrului general: „cadastrul general este sistemul unitar și obligatoriu de evidență
tehnică, economică și juridică a tuturor imobilelor de pe întreg teritoriul țării”:
Entitățile de bază ale acestui sistem sunt parcela, construcția și proprietarul. Prin
imobil se înțelege una sau mai multe parcele alăturate, cu sau fără construcții, aparținând
aceluiași proprietar. Prin parcelă se înțelege suprafața de teren cu aceeași categorie de
folosință. Finalitatea sistemului de evidență al cadastrului general o reprezintă înscrierea în
registrul de publicitate imobiliară.
Obiectul cadastrului general - îl constituie fondul funciar al țării. Definiția fondului
funciar conform Legii nr. 18/199119 este următoarea: „terenurile de orice fel, indiferent de
destinație, de titlul pe baza căruia sunt deținute sau de domeniul public sau privat din care fac
parte, constituie fondul funciar al României.”
Inventarierea terenurilor se realizează atât prin reprezentarea grafică pe planuri la scări
convenabile a elementelor care se evidenţiază în cadastru, cât şi analitic prin fişe şi registre de
evidenţă tehnică, economică şi juridică în care se înregistrează date despre situaţia terenurilor şi
construcţiilor inventariate.
În mod firesc, definiția cadastrului s-a modificat în timp, ajungând să surpindă mult
mai amplu și complex obiectele teritoriale. Definiția tradițională a cadastrului, definește
cadastrul ca procesul de inventarie sistematică publică a datelor privind proprietățile dintr-un
anumit district sau regiune, bazată pe măsurarea limitelor acestora. Noua definiție a cadastrului
din 2014 definește cadastrul ca fiind procesul de inventariere sistematică publică a datelor
privind toate obiectele teritoriale legale dintr-o zonă administrativă sau regiune bazată pe
măsurarea limitelor acestora.
18
Legea nr. 247/2005, privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente .
Publicat în M. Of. nr. 653 din 22 iulie 2005.
19
Legea nr. 18/1991 fondului funciar, Publicată în M. Of. nr. 1 din 5 ianuarie 1998 actualizată prin Legea nr.
169/1997 Textul actului publicat în M.Of. nr. 299/4 noi. 1997
8
Cadastrul general urmărește, în esență, realizarea planurilor și a registrelor

cadastrale, precum și evaluarea terenurilor și construcțiilor, fiind definit, oficial, în două
moduri:20
a) Conform Legii nr. 7/1996 „Cadastrul general este unitar și obligatoriu evidență
tehnică, economică și juridică, a tuturor imobilelor pe întreg teritoriul național”,
evidența juridică fiind obiectiv de competența publicității imobiliare, oficilizată prin
sistemul de carte funciară;
b) În proiectul aceleiași legi, în prezent fiind supus dezbaterii, „ Cadastrul reprezintă
componența tehnică a sistemului integrat prin care se realizează evidența imobilelor
situate pe întreg teritoriul României, prin planul cadastral, indiferent de destinația
terenurilor sau construcțiilor ori de calitatea titularilor drepturilor reale sau a
posesorilor. Evidența imobilelor se realizează prin identificarea, măsurarea,
descrierea și atribuirea numerelor cadastrale”.
4. Principiile cadastrului
Orice activitate sau știință cu o importanță reprezentativă în societate, funcționează având
la bază și respectând norme de lucru, valabile în general, pentru lucrările de același gen.
Cadastrul nu face excepție și a funcționat în baza unor asemenea reguli, care au evoluat în timp,
transformându-se în principii, devenite obligatorii, pentru atingerea obiectivelor fixate. Rezultă
faptul că sistemul de cadastral de evidență trebuie să fie21:
a) oganizat și executat pe Unități Administrativ-Teritoriale, în concordanță cu
principiile instrumentelor sale de lucru (topografia, fotogrametria, cartografia,
geomatica ș.a.);
b) integral și obligatoriu, respectiv să urmărească și să se extindă, în timp, pe întreg
cuprinsul țării, fără excepții;
c) unitar și omogen, adică executat pe baza unor Norme tehnice riguroase, general
valabile, privind atât lucrările de ridicare în plan, cât și cele de clasificare și
evaluare a imobilelor;
20
21
N. Boș, O.Iacobescu, Cadastru și Cartea Funciară, Ediția 2, Editura C.H.Beck, , București, 2019, pp.169-170.
9
d) corect și performant, pentru a furniza informații certe, conforme cu realitatea, de

interes general, culese și transmise în timp scurt, (în timp real) pe baza unor
tehnologii moderne;
e) adaptabil și permanent, pentru a se racorda cerințelor tot mai variate în timp și a
furniza date reale, la zi, prin actualizarea periodică a lor.
În calitatea de coordonator al activităților din acest domeniu vast al măsurătorilor terestre,
dar in mod special de utilizator al tehnicilor moderne ce sunt istrumentele de lucru, cadastrul
general are obligația firească de a respecta nu numai propiile principii, ci și cele care stau la
baza tehnologiilor geotopofotogrammetrice, asigurând în acest fel cu precizia și randamentul
ridicat, în concordanță cu principiile de mai sus.22
Conform Legii nr. 7/1996 a cadastrului și publicității imobiliare, republicată, a
specificațiilor tehnice de realizare a lucrărilor sistematice de cadastru pe sectoare cadastrale,
aprobate prin Ordinul directorului general al ANCPI nr. 357/2018, se pot desprinde și principiile
care stau la baza lucrărilor sistematice de cadastru și carte funciară23:
a) principiul înregistrării gratuite - a imobilelor în sistemul integrat de cadastru și
carte funciară;
b) principiul integralității – conform căruia toate imobilele proprietate publică a
statului ori a unităților administrativ-teritoriale, precum și toți deținătorii identificați
în urma lucrărilor, sunt înregistrate gratuit.
Actul normativ reglementează și situația imobilelor în privința cărora se poate dovedi
dreptul de proprietate, dar și pentru cele care deținătorii (titularul dreptului de proprietate, al
tuturor drepturilor reale asupra acestuia sau cel care, potrivit legii civile, are calitatea de
posesor).
c) principiul oficialității - conform căruia înregistrarea sistematică a proprietăților se
desfășoară din Oficiu de către Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobliară,
prin birourile teritoriale.
d) principiul inregistrării realității din teren - principiu care scoate în evidență faptul
că în cadrul procesului de înregistrare sistemică se înregistrează imobilele identificate
și măsurate conform realtății din teren.
N. Boș, O.Iacobescu, Cadastru și Cartea Funciară, Ediția 2, Editura C.H.Beck, , București, 2019, p-170
22
O. Puie, Cadastru și Publicitate imobiliară, Contenciosul special în materia cadastrului și a cărții funciare, Editura
23
Universul Juridic, Colecția monografii, București, 2019, p. 48.
10
5. Funcțiile cadastrului
Cadastrul determină informațiile tehnice, economice și juridice referitoare la imobile.
Cadastrul determină unde sunt poziționate imobilele, în baza măsurătorilor, descriind imobilele
și înscrierile referitoare la drepturile reale imobiliare, precum și sarcinile ce grevează imobilele
dar și modul de exercitare a dreptului de proprietate. Asfel, cadastrul îndeplinește trei funcții
importante, după cum urmează:
a) Funcția tehnică a cadastrului – ce se realizează pe baza măsurătorilor și poziției
limitelor dintre imobilele învecinate;
b) Funcția economică – această funcție evidențiază elementele tehnice necesare stabilirii
valorilor impozabile a imobilelor, sau a impozitelor, a taxelor pentru aceste imobile.
c) Funcția juridică a cadastrului – se realizează prin identificarea proprietarilor, a
posesorilor imobilelor și prin înscrierea acestora în evidențele cadastrale, în scopul
înscreirii în cartea funciară.
6. Obiectivele cadastrului și publicității imobliare
Cadastrul îndeplinește obiective deosebit de importante în vederea asigurării stabilității și

securității raporturilor juridice, drept garanție a protecției dreptului de proprietate, consacrat la
nivel constituțional prin art. 44 din Constituția republicată. Drept urmare, putem enumera
principalele obiective realizate de sistemul integrat de cadastru și publicitate imobiliară:
a) Asigurarea publicității drepturilor imobiliare, a drepturilor personale, a actelor și faptelor
juridice, precum și a oricăror altor raporturi juridice, prin cartea funciară;
b) Furnizarea de date instituțiilor publice ale statului, necesare sistemului de impozitare și
pieței imobiliare. Sub acest aspect, potrivit Legii nr. 227/2015 24 privind Codul Fiscal,
documentația cadastrală constituie actul de constatare a situației reale din teren;
c) Contribuția la asigurarea securității tranzacțiilot imobiliare și facilitarea creditului
ipotecar. 25
24
Legii nr. 227/2015 privind Codul Fiscal - publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 688 din 10
septembrie 2015, cu modificările şi completările ulterioare.
25
11
7. Autoritățile de reglementare și participante la realizarea lucrărilor de cadastru.

Activitatea de cadastru este organizată și condusă de un organ administrativ central de
specialitate și anume Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară, ca instituție
publică, având personalitate juridică, unică autoritate în domeniu, potrivit Ordinului directorului
general al ANCPI nr. 1427/2017 și a Ordinului nr. 325/2018. Agenția Națională de Cadastru și
Publicitate Imobiliară avizează pentru conformitate cu reglemetările în domeniu, specificațiile
tehnice pe care le conțin documentațiile de atribuire a contractelor de lucrări de specialitate, în
condițiile legii.
8. Autoritățile participante la realizarea lucrărilor de cadastru

Autoritățile competente și investite să participe la realizarea lucrărilor de cadastru și
publicitate imobiliară sunt:
a) Oficiile de Cadastru și Publicitate Imobiliară (OCPI) – recepționând documentele
tehnice, întocmite de prestatori, organizează publicarea documentelor tehnice cu
spijinul primăriilor și sesizează Camera notarilor publici privind succesiunile
nedezbătute.
b) Birourile de cadastru și publicitate imobliară se pe raza teritorială unde se sunt luate
în evidență unitățile administrativ-teritoriale. Acestea deschid Cărțile funciare și asigură
emiterea și comunicarea Extraselor de carte funciară rezultate în urma operațiunii de
înregistrare a imobilelor în sistemul integrat de cadastru și carte funciară.
c) Primăria în raza căreia sunt situate imobilele ce fac obiectul lucrărilor de cadastru prin
reprezentantul unității administrativ-teritoriale, primarul și cu ajutorul
compartimentelelor de resort din cadrul aparatului de specialitate.
d) Secretarul unității administrativ-teritoriale - este cel care face comunicarea către
Camera notarilor publici în circumscripția teritorială, unde defunctul a avut ultimul
domiciliu, printr-o sesizare privind deschiderea procedurii succesorale.
e) Instituția prefectului - în calitatea de reprezentant al Guvernului în teritoriu, care pe
lângă sarcina de participare la realizare a lucrărilor, are și atribuția de asigurae la nivel
de județ a obiectivelor de inters național și de a duce la îndeplinire obiectivele
Programului național de cadastru și carte funciară.
12
f) Centrul Național de Cartografie – unitate, ce este subordonată ANCPI, care execută

lucrări de profil, numai la cerere și având dotarea corespunzătoare și specialiști de
înaltă calificare.
9. Cadrul legislativ și instituțional al activității de realizare a cadastrului general

În ceea ce privește reglementarea lucrărilor de cadastru, cele mai reprezentative acte
normative sunt :
a) Legea nr. 7/1996 a cadastrului și publicității imobiliare, republicată în 2006 și în
discuție și acum;
b) Legea nr. 18/199126a fondului funciar, actualizată prin Legea nr. 169/1997;
c) Hotărârea Guvernului nr. 1210/2014 privind organizarea și funcționarea Agenției
Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI);
d) Ordinul MAP nr. 534.2001 modificat în 2004 și 2007 privind aprobarea Normelor
tehnice pentru introducerea cadastrului general:
e) Legea nr. 54/199827 privind circulația juridică a terenurilor;
f) Legea nr. 1/200028 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor
agricole și forestiere cu modificările ulterioare
g) Pe lângă acestea sunt multe Ordine ale directorului general al ANCPI emise, care vin
să completeze și să reglementeze alte operațiuni necesare realizării cadastrului, cum
sunt: Ordinul nr. 700/2014, Ordinul nr. 1427/2017 și Ordinul nr. 357/2018, care
statuează că lucrările sistematice de cadastru, constituie un ansamblu de activități, ce
au scop:
1) identificarea, descrierea și înregistrarea în documentelor cadastrale a
imobilelor prin natura lor, măsurarea și reprezentarea acestora pe hărți și
planuri cadastrale;
26
Legea nr. 18/1991 fondului funciar, Publicată în M. Of. nr. 1 din 5 ianuarie 1998 actualizată prin Legea nr.
169/1997 Textul actului publicat în M.Of. nr. 299/4 noi. 1997
27
Legea nr. 54/1998 privind circulația juridică a terenurilor; Textul actului publicat în M.Of. nr. 102/4 mar. 1998.
28
Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și forestiere cu
modificările ulterioare , Publicat în M. Of. nr. 8 din 12 ianuarie 2000.
13
2) identificarea și înregistrarea proprietarilor, a posesorilor și a altor deținători

legali de imobile, în vederea înscrierii în cartea funciară;
3) afișarea publică a rezultatelor obținute în urma executării lucrărilor
sistematice de cadastru;
4) furnizarea datelor necesare sistemului de impozitare și taxe penru stabilirea
corectă a obligațiilor fiscale ale contribuabililor, solicitate de instituțiile
ailitate;
5) publicitatea imobiliară, care asigură opozabilitatea drepturilor reale
imobiliare, a drepturilor personale, a actelor și faptelor juridice, precum și a
oricăror raporturi juridice supuse publicității, referitoare la imobile;
6) rectificarea erorilor semnalate de către deținători și deschiderea noilor cărți
funciare;
h) În ceea ce privește activitatea de verificare și recepție a lucrărilor de înregistrare,
prevederile art. (91) al art. 12 din Legea nr. 7/1996 introdus prin Ordonanța de
Urgență nr. 35/2016, stipulează că aceste activități se fac de către comisia de la
nivelul oficiului teritorial, formată din personal de specialitate, numită prin decizie a
directorului oficiului teritoril, această activitate putând fi externalizată prin
contractarea de servicii de specialitate în condițiile legii.
10. Reglementări la nivel unional și convențional cu incidență în materia cadastrului

și publicității imobliare
Începând cu data de 1 ianuarie 2007, Constituția republicată 29 , prin prevederile art. 148
alin. (2) a instituit principiul aplicării prioritare a normelor comunitare, au impus legiuitorului
român o readaptare și o reconsiderare cu privire la legislația românească în domeniu, în acord cu
legislația Uniunii Europene.
La nivel regional, se remarcă în primul rând contribuția Consiliului Europei, prin
proclamarea unei Carte urbane europene, în anul 1993, revizuită la 27 mai 2004, și aplicarea
drepturilor prevăzute în Convenția europeană a drepturilor omului (1950), pe calea jurisprudenței
CEDO, îmbogâțindu-se astfel dreptul intervenționismului funciar, în special în materia dreptului
de proprietate și a garanțiilor sale.30
29
Constituția României, din 21 noiembrie 1991 (*republicată*) Publicat în M. Of. nr. 767 din 31 octombrie 2003.
30
M. Duțu, Dreptul urbanismului, ed. A V-a, Ed. Universul Juridic, București, 2010, p. 107.
14
Legea nr. 7/1996 și Noul Cod civil 31 în materia cadastrului și a publicității imobliare
constituie transpunerea în dreptul intern a prevederilor Titlului IV din versiunea consolidată a
Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene 32, care reglementează libera circulație a
persoanelor, a serviciilor și a capitalurilor, în această ultimă categorie inscluzându-se și
terenurile. De menționat faptul, că până în prezent nu a fost niciun act normativ cu privire la
reglementarea vânzării și cumpărării de terenuri agricole în cadrul statelor membre ale Uniunii
Europene și nici limite de suprafețe impuse.33
Potrivit art. 63 alin. (1) din versiunea consolidată a TFUE, sunt interzise orice restricții
privind circulația capitalurilor între statele membre, precum și între statele membre și țările terțe.
Potrivit dipozițiilor art. 64 (în privința circulației capitalurilor, incluzând aici și terenurile ) din
versiunea consolidată a TFUE, statuează în art. 63 că nu aduce atingere aplicării, în raport cu
țările terțe sau provenind din țările terțe, în condițiile în care caestea implică investiții directe,
inclusiv investițiile imobiliare, stabilirea, prestarea de sevicii financiare sau admiterea de valori
mobiliare pe piețele de capital.
Dispozițiile art. 65 din Tratat, dipozițiile art. 63, nu aduc atingere dreptului statelor
membre:
a) de a se aplica dispozițiile incidente ale legislațiilor fiscale care stabilesc o distincție
între contribuabilii care nu se găsesc în aceeași situație în ceea ce privește reședința
lor sau locul unde capitalurile lor au fost investite;
b) de a adopta toate măsurile necesare pentru a combate încălcarea actelor lor cu putere
de lege și a normelor lor administrative, în special în domeniul fiscal sau a
supravegherii prudențiale a instituțiilor financiare, de stabili proceduri de declarare a
circulației capitalurilor în scopul informării administrative sau statistice ori de a
adopta măsuri justificate de motive de ordine publică sau siguranță publică.
În art. 65 alin. (2) din versiunea consolidată TFUE, Parlamentul European și Consiliul, au
hotărât în conformitate cu procedura legislativă ordinară și au adoptat măsurile referitoare la
circulația capitalurilor având destinație țări terțe sau provenid din țări terțe, în situația în care
31
Noul Cod Civil din 2009, Text republicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 505 din 15 iulie 2011. În vigoare de la
01 octombrie 2011.
32
Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, În vigoare de la 01 ianuarie 1958, https://lege5.ro/ accesat la data
de 29.11. 2020 ora 19 :25.
33
15
acestea implică investiții directe, inclusiv investiții imobiliare, stabilirea, prestarea de servicii
financiare sau admiterea de valori mobiliare pe piețe de capital.
11. Interferențele altor ramuri de drept cu cadastrul și publicitate imobiliară

Instituția juridică a cadastrului funciar și a publicității imobiliare interferează și cu alte
ramuri de drept. Prima dintre ele, cu preponderență, este dreptul privat, dreptul public, în speță
cu dreptul administrativ în contextul în care, înscrierile în cartea funciară se fac în baza unor acte
administrative (exemplu: ordinul prefectului, prin care se atribuie, la propunerea consiliului
local, în condițiile prevederilor Legii 18/1991, în proprietatea unei persoane fizice
individualizate, un teren proprietate de stat).34
Dispozițiile art. 44 alin. (7) din Constituție, republicată, instituie obligația proprietarilor
de terenuri de a respecta sarcinile privind protecția mediului și asigurarea bunei vecinătăți,
legătura și interferența dreptului funciar cu dreptul mediului constituie componenta de
importanță majoră ce asigură dreptul oricărei persoane la un mediu sănătos.
Atât în prevederile art. 47 alin. (1) din Constituție, republicată în sensul că „Statul este
obligat să ia măsuri de dezvoltare economică și de protecție socială, de natură să asigure
cetățenilor un nivel de trai decent”, precum și în prevederile art. 35 alin. (1) din Constituția
republicată, în sensul că „Statul recunoaște dreptul oricărei persoane la un mediu înconjurător
sănătos și echilibrat ecologic”, sunt concretizări ale dispozițiilor privind proprietățile funciare și
ocrotirea lor, indiferent de proprietar.
Conform art. 31 din Constituția republicată, „ dreptul persoanei de a avea acces la orice
informație nu poate fi îngrădit, autoritățile publice fiind obligate să asigure informarea corectă a
cetățenilor asupra treburilor publice și asupra problemelor de interes general.”În baza
prevederilor constituționale privind dreptul la informație, a fost adopatată legislația
infraconstituțională, Legea nr. 52/2003 privind transparența decizională 35, Legea nr. 544/2001
privind informațiile de interes public36, iar în materia dreptului de proprietate, a fost adoptată
Legea nr. 195/2005 privind protecția mediului 37, deoarece textul art. 44 alin. (7) din Constituția
republicată obliga proprietarii la respectarea sarcinilor referitoare la protecția mediului.
34
35
Publicată în M. Of. nr. 70 din 3 februarie 2003.
36
Publicată în M.Of. nr. 663 din 23 octombrie 2001.
37
Publicată în M.Of. nr. 1.196 din 30 decembrie 2005, cu modificările și completările ulterioare.
16
În temeiul art. 5 din O.U.G. nr. 195/2005 privind protecția mediului, „statul recunoaște
oricărei persoane dreptul la un mediu sănătos și echilibrat ecologic”, astfel garantând accesul la
informația privind mediul, cu respectarea condițiilor de confidențialitate, precum și consultarea
în procesul deciziilor privind dezvoltarea politicii și legislației de mediu, privind emiterea actelor
de reglementare în domeniu dar și privind elaborarea planurilor și a programelor.
Dispozițiile art. 20 alin. (1) din O.U.G.nr. 195/2005, susțin că autoritatea competentă
pentru protecția mediului, împreună cu celelalte autorități ale administrației publice centrale și
locale, după caz, asigură informarea, participarea publicului la deciziile privind accesul la
informație, participarea publicului la luarea deciziei și accesul la justiție în probleme de mediu,
semnată la Arhus la 25 iunie 1998, ratificată de România prin Legea nr. 86/2004.
Cu privire la interferența activității de cadastru cu activitatea de protecție a mediului,
prevederile Legii nr. 292/201838 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și
private asupra mediului. Acest act normativ, prin Anexa nr. 2 prezintă lista proiectelor pentru
care trebuie stabilită necesitatea efectuării evaluării impactului asupra mediului. Dintre acestea
amintim: proiectele privind restructurarea proprietăților funciare rurale; proiectele privind
utilizarea terenului necultivat sau a suprafețelor parțial antropizate în scop agricol intensiv;
împădurirea terenurilor pentru care nu a existat anterior vegetație forestieră sau defrișare în
scopul schimbării destinției terenului.39
12. Importanța cadastrului și problemele pe care acesta le soluționează

Cadastrul este un instrument strategic al statului, ce servește unui interes larg al
cetățenilor și care rezolvă probleme diverse cum sunt:
a) Constituie un mijloc prin care statul garantează dreptul de proprietate al persoanelor
fizice și persoanelor juridice;
b) Identifică care sunt proprietarii imobilelor și ulterior stabilește situația juridică a
imobilelor prin intermediul sistemului de publicitate imobiliară al cărților funciare;
c) Prin metode matematice topografice și/sau ibtogrammetrice stabilește poziția,
configurația precum și întinderea imobilelor (terenuri cu/sau fără construcții edificate pe
acestea);
38
Publicată în M.Of.nr. 1043 din 10 decembrie 2018. Prin art. 31 din legea nr. 292/2018 a fost modificat art. 2 pct. 2
din O.U.g. nr. 195/2005 privind protecția mediului.
39
17
d) Identifică care sunt categoriile de folosință a terenurilor;

e) Identifică care sunt resursele funciare în teritoriu;
f) Susține și facilitează circulația juridică a imobilelor pe piața imobiliară;
g) Efectuează alipirile sau dezmembrările de terenuri, rectificările hotarele;
h) Susține acordarea creditelor agricole;
i) Cadastrul agricol face identificarea categoriilor de terenuri după lucrările de amenajre și
ameliorare după procesele de degradare a terenurilor;
j) Bonitează solurile în funcție de gradul de fertilitate și de caractersticile productive în baza
studiilor agropedologice;
k) Este cel care ține evidența folosinței terenurilor, cel care participă la conservarea calității
terenurilor prin intermediul avizelor de scoatere a terenurilor agricole din producția
agricolă pentru obiectivele de investiții, prin certificatele de urbanism și prin autorizațiile
de construire;
l) Furnizează informațiile și datele cadastrale administrațiilor locale și celei centrale în
vederea utilizării lor în scopuri: fiscale, administrative, urbanism și amenajarea
teritoriului, fiscale și transporturi, medicale, statistice, strategice și militare.
CONCLUZII:
Cadastrul are o importanță strategică în stat și pentru societate în ansamblul ei. Cadastrul
poate fi privit ca o procedură administrativă de o mare complexitate, care interacționează și
relaționează cu foarte multe alte domenii de activitate, interferează cu diferite ramuri ale
dreptului, de la dreptul civil, dreptul administrativ, cu dreptul urbanismului, amenajarea
teritoriului și dreptul mediului, cu dreptul internațional, asigurând astfel ocrotirea și garantarea
dreptului de proprietate, un drept fundamental al omului.
Realizarea cadastrului reprezintă o dovadă de bună administrare, dacă ne raportăm la
administrație și misiunea ei în slujba cetățeanului, în care se împletesc „aspectele juridice cu
cele etice, economice, manageriale”40, presupunând „ o abordare holistică a problematicii, care o
transcende pe cea a justiției, concentrată, în general, asupra legalității acțiunii” 41, iar o bună
40
E. Bălan, C. Eftimie și M. Văcărelu, Procedura administrativă necontencioasă, Editura Wolters Kluwer,
București, România, 2016, p. 18.
41
Ibidem., p. 18.
18
administrare „ înseamnă ca structurile administrației publice să facă tot ceea ce este posibil din
punct de vedere legal pentru a obține rezultate rezonabile și echitabile în orice situație”42.
Privind în ansamblu, ca procedură, realizarea cadastrului general, se pliază perfect pe
tiparul procedurii administrative care „stabilește principii complementare menite să asigure
transparența gestiunii publice, participarea la luarea deciziilor într-un mod adecvat a persoanelor
ale căror drepturi și interese sunt afectate, comunicarrea către cei interesați a criteriilor de luare a
deciziilor, obligația motivării acestora”.43
Legea nr. 7/1996 republicată, completată, chiar și în această ultimă formă de lege
modernă, este incompletă, neluând în calcul faptul că lipsește, componenta economică respectiv
actualizarea periodică a datelor, iar în ceea ce privește evidența imobiliară, este confundată cu
cadastrul, care ar fi realizabil prin „ planul cadastral sau prin identificarare și măsurare....etc.”
În realizarea cadastrului, problematica a fost, rămâne și va fi dificilă, datorată volumului
imens al lucrărilor, al cheltuielilor aferente dar și al duratei de execuție. Obiectivele sunt
multiple, foarte complexe și sunt condiționate de realizarea Planului cadastral, piesa
reprezentativă a evidenței, care ocupă un procent de 70-75% din ansamblul tuturor operațiilor.
De aici și confuzia conceptului ,,de evidență cadastrală” cu conceptul de „ întocmirea
planului cadastral”, care reprezintă în fapt, două etape mari în realizarea cadastrului: perioada
până la 2007 și cea de după 2007 până în prezent.
Un sistem cadastral de succes trebuie se țină cont de urmărorii factori:
a) Să fie un sistem mai flexibil și permisibil la schimbările legislației și la normativele de
natură tehnică;
b) Să garanteze și să protejeze dreptul de proprietate;
c) Să fie riguros, clar, accesibil și transparent;
d) Să furnizeze informațiile corecte și reale;
De asemenea din punctul de vedere al interoperabilității, ca factor cheie la nivel național
între administrația din teritoriu și sistemul cadastral, trebuie să implice: a) proceduri, programe
și sisteme standardizate, sisteme informatice implementate uniform la nivel național, într-o
corelare și interacțiune coerentă între ANCPI și administrația publică locală (compartimentele de
42
Ibidem., p. 18.
43
E. Bălan, Procedură administrativă, Editura Universitară, București , 2005, p. 4.
19
specialitate din cadrul primăriilor); b) informația spațială să se regăsească în toate procesele de

decizie.
Cadastrul trebuie să funcționeaze în permanență respectând principiul fundamental al
legalității și în baza unui principiu al modelării cadastrale, care face ca rezolvările să fie
inteligibile și prin care sprijină investițiile făcute în date despre terenuri, în acord cu prevederile
Programul Național de Cadastru și Carte Funciară și direcțiile Strategia Agenției Naționale de
Cadastru și Publicitate Imobiliară 2013-2017.
În ceea ce privește stadiul Programului Național de Cadastru și Carte Funciară, nu putem să
fim optimiști dacă ne raportăm la datele furnizate de către ANCPI în această privință. Din totalul
de 3.181 de UAT-uri din România, până la data de 30.10.2020 au fost finalizate lucrări de
înregistrare sistematică doar în 96 UAT-uri în integralitate, precum și în sectoare cadastrale, cu o
suprafață totală aferentă de 2.387.007,96 ha. În anul 2020 au fost finalizate lucrări de
înregistrare sistemică în doar 17 UAT-uri în integralitate, precum și în sectoare cadastrale, cu o
suprafață totală aferentă de 608.466,71 ha. La data de 30.10.2020 sunt în derulare lucrări în
2.004 UAT-uri.44
Concluzia finală este că nu putem spune că rezultatele în raport cu eforturile depuse sunt
înbucurătoare și nici optimiste. Unde sunt de fapt piedicile? Care sunt acestea? Întrebări la
care sper că am să găsesc răspuns pe parcursul cercetărilor mele viitoare.
BIBLIOGRAFIE:
Doctrină :
1. Corneliu Bîrsan, Drept civil. Drepturile reale principale, Ed. a III-a, revăzută și adăugită,
Ed. Hamangiu, 2008.
2. Emil Bălan, Cristi Eftimie și Marius Văcărelu, Procedura administrativă
necontencioasă, Editura Wolters Kluwer, București, România, 2016.
3. Emil Bălan, Procedură administrativă, Editura Universitară, București, 2005.
4. Mircea Duțu, Dreptul urbanismului, ed. A V-a, Ed. Universul Juridic, București, 2010
5. Nicolae. Boș, Ovidiu Iacobescu, Cadastru și Cartea Funciară, Ediția 2, Editura
C.H.Beck, București, 2019.
44
http://www.ancpi.ro/wp-content/uploads/2020/11/Nota_privind_activitatea_ANCPI_la_data_de_30.10.2020_.pdf
20
6. Ovidiu Puie, Cadastru și Publicitate imobiliară, Contenciosul special în materia

cadastrului și a cărții funciare, Editura Universul Juridic, Colecția monografii, București,
2019.
Legislație:
7. Condica lui Ispilanti (1780), https://ro.wikipedia.org/wiki/Pravilniceasca accesat la
29.11.2020 ora 19 :12;
8. Codul lui Calimach (1817), https://ro.wikipedia.org/wiki/Codul_Calimach, accesat la
29.11.2020 ora 19:13;
9. Legea lui Caragea (1819), https://lege5.ro/Gratuit/heztqmjt/codul-civil-din-1818-codul-
caragea accesat la data de 29.11.2020 ora 9:15;
10. Regulametului organic (1868), Regulamentul hotărniciilor, https://www.unitischimbam.
accesat la data de 29.11.2020 ora 19:18;
11. Decretul imperial din 1849, Publicat În M.Of. nr. 181 din 12 (25) noiembrie 1899
https://upload.wikimedia , accesat la data de 29.11.2020 la data de 19:23;
12. Decretul nr. 3922 din 3 ianuarie 1919 privind înființarea Casei centrale de cooperare și
împroprietărirea sătenilor, publicat în M. Of., Partea I nr. 225 din 03 ianuarie 1919.În
vigoare de la 03 ianuarie 1919;
13. Legea nr. 23 din 10 aprilie 1933 pentru Organizarea cadastrului funciar și introducerea
cărților funciare în Vechiul regat, Text publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 90 din
20 aprilie 1933;
14. Decretul-Lege nr. 115 din 27 aprilie 1938 pentru Modificarea dispozițiilor privitoare la
Cărțile funciare, publicat în completarea legii 23, Publicat în M. Of. nr. 95 din 27 aprilie
1938;
15. Codul civil Text republicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 505 din 15 iulie 2011.În
vigoare de la 01 octombrie 2011;
16. Constituția României, din 21 noiembrie 1991 (*republicată*) Publicat în M. Of. nr. 767
din 31 octombrie 2003;
17. Legea nr. 7/1996 a cadastrului și publicității imobiliare Publicată în M. Of., Partea I nr.
83 din 07 februarie 2013, În vigoare de la 24 iunie 1996;
18. Legea nr. 247/2005, privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele
măsuri adiacente . Publicat în M. Of. nr. 653 din 22 iulie 2005;
21
19. Legea nr. 18/1991 fondului funciar, Publicată în M. Of. nr. 1 din 5 ianuarie 1998
actualizată prin Legea nr. 169/1997 Textul actului publicat în M.Of. nr. 299/4 noi. 1997;
20. Legii nr. 227/2015 privind Codul Fiscal - publicată în M. Of. al României, Partea I, nr.
688 din 10 septembrie 2015, cu modificările şi completările ulterioare;
21. Legea nr. 54/1998 privind circulația juridică a terenurilor; Textul actului publicat în
M.Of. nr. 102/4 mar. 1998;
22. Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole
și forestiere cu modificările ulterioare , Publicat în M. Of. nr. 8 din 12 ianuarie 2000;
23. Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, În vigoare de la 01 ianuarie 1958;
24. Legea nr. 52/2003 privind transparența decizională, Publicată în M. Of. nr. 70 din 3
februarie 2003;
25. Legea nr. 195/2005 privind protecția mediului, Publicată în M.Of. nr. 1.196 din 30
decembrie 2005, cu modificările și completările ulterioare;
26. Legea nr. 544/2001 privind informațiile de interes public, Publicată în M.Of. nr. 663 din
23 octombrie 2001;
27. Legii nr. 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice și private
asupra mediului, Publicată în M.Of.nr. 1043 din 10 decembrie 2018. Prin art. 31 din legea
nr. 292/2018 a fost modificat art. 2 pct. 2 din O.U.g. nr. 195/2005 privind protecția
mediului;
Surse on-line:
https://ro.wikipedia.org/wiki/Pravilniceasca_condic%C4%83 ,
https://ro.wikipedia.org/wiki/Codul_Calimach
https://lege5.ro/Gratuit/heztqmjt/codul-civil-din-1818-codul-caragea
https://www.unitischimbam.ro/regulamentele-organice/
https://upload.wikimedia ,
http://www.ancpi.ro/wpcontent
22

Manea Gabriela Referat I Cadastrul General Aspecte de Drept Comun 01.12.2020

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Manea Gabriela Referat I Cadastrul General Aspecte de Drept Comun 01.12.2020

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Studii avansate de drept administrativ 2020

ȘCOALA NAȚIONALĂ DE STUDII POLITICE ȘI ADMINISTRATIVE

TEMA: CADASTRUL GENERAL. ASPECTE DE DREPT COMUN.

CADASTRUL GENERAL. ASPECTE DE DREPT COMUN.

2. Evoluția cadastrului în România

3. Generalități privind cadastrul

imobile de pe întreg teritoriul țării, indeferent de destinația lor și de proprietar. Entitățile de

Cadastrul general urmărește, în esență, realizarea planurilor și a registrelor

d) corect și performant, pentru a furniza informații certe, conforme cu realitatea, de

Universul Juridic, Colecția monografii, București, 2019, p. 48.

6. Obiectivele cadastrului și publicității imobliare

Cadastrul îndeplinește obiective deosebit de importante în vederea asigurării stabilității și

7. Autoritățile de reglementare și participante la realizarea lucrărilor de cadastru.

8. Autoritățile participante la realizarea lucrărilor de cadastru

f) Centrul Național de Cartografie – unitate, ce este subordonată ANCPI, care execută

9. Cadrul legislativ și instituțional al activității de realizare a cadastrului general

2) identificarea și înregistrarea proprietarilor, a posesorilor și a altor deținători

10. Reglementări la nivel unional și convențional cu incidență în materia cadastrului

11. Interferențele altor ramuri de drept cu cadastrul și publicitate imobiliară

12. Importanța cadastrului și problemele pe care acesta le soluționează

d) Identifică care sunt categoriile de folosință a terenurilor;

specialitate din cadrul primăriilor); b) informația spațială să se regăsească în toate procesele de

6. Ovidiu Puie, Cadastru și Publicitate imobiliară, Contenciosul special în materia

S-ar putea să vă placă și