UNIVERSITATEA ECOLOGICĂ DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA DE DREPT

PROGRAM DE STUDII UNIVERSITARE DE LICENŢĂ: DREPT

FORMA DE ÎNVĂŢĂMÂNT: CU FRECVENŢĂ REDUSĂ

REFERAT
DREPT AGRAR
SEMESTRUL II

REFERAT CADASTRUL FUNCIAR ȘI CADASTRUL

BUNURILOR IMOBILIARE

Titular de disciplină
Lect.univ.dr. Angelica COBZARU

Autor
DUMITRU Irina-Petruța
Anul II Drept

- BUCUREȘTI, 2019
 CUPRINS

INTRODUCERE................................................................................................................................ 3

CAPITOLUL I GENERALITĂŢI PRIVIND CADASTRUL FUNCIAR ŞI CADASTRUL

BUNURILOR IMOBILE..................................................................................................................... 5
1.1 Noţiunea şi importanţa cadastrului bunurilor imobile................................................5
1.2 Noţiunea şi importanţa cadastrului funciar.................................................................6
1.3 Deosebiri şi asemanari ale cadastrului bunurilor imobile şi cadastrului funciar................9

CAPITOLUL III OBIECTUL DE REGLEMENTARE A CADASTRULUI FUNCIAR ŞI A

CADASTRULUI BUNURILOR IMOBILE...................................................................................... 12

1.1 Obiectul de reglementare a cadastrului bunurilor imobile.......................................12

1.2 Obiectul de reglementare a cadastrului funciar........................................................23
1.3 Deosebiri şi asemanari ale cadastrului bunurilor imobile şi cadastrului funciar..........

CAPITOLUL IV SUBIECŢII SISTEMULUI CADASTRAL...........................................................33

4.1 Subiecţii cadastrului bunurilor imobile....................................................................33

4.2 Organele sistemului cadastral funciar......................................................................33
4.3 Deosebiri şi asemanari ale cadastrului bunurilor imobile şi cadastrului funciar

CONCLUZII..................................................................................................................................... 40

BIBLIOGRAFIE.............................................................................................................................. 43

ANEXE.............................................................................................................................................. 46
Introducere

Actualitatea temei investigate şi gradul ei de studiere .

Admiterea în circuitul civil a proprietăţii private a făcut necesară revenirea la reglementările ce
aveau ca obiect imobilele, dreptul de proprietate, negat în perioada sistemului de drept sovietic.
Pămîntul, principalul bun imobil, era exclus din circuit, inventarierea lui efectuîndu- se numai din
raţionament economic, nu şi în scopul exercitării şi apărării dreptului de proprietate, securizării
tranzacţiilor imobiliare. O asemenea stare de lucruri a devenit intolerabilă din momentul recunoaşterii
terenurilor ca marfă şi includerii acestora în circuit, situaţie ce a generat repunerea în sistemul
legislaţiei civile a mai multor instituţii juridice ignorate anterior: vînzarea-cumpărarea imobilelor,
locaţiunea/arenda, servituţile, superficia etc. În rezultat, se cerea şi crearea mecanismului de evidenţă a
imobilelor, de înregistrare a acestora şi, totodată, de înscriere a drepturilor asupra lor. Problema se
soluţionează prin constituirea Drepului imobiliar si anume Cadastrului .
Sistemul de evidenţă al cadastrului general, are ca obiect înscrierea în Registrul bunurilor imobile a
faptelor şi actelor juridice referitoare la imobile, asigură accesul liber la informaţii despre regimul lor
juridic. Publicitatea se efectuează de către o ficiile cadastrale teritoriale (OCT, anexa nr.3), deţinătoare
de informaţii ale fostelor birouri de inventariere tehnică, şi are ca scop securizarea raporturilor juridice
imobiliare, atragerea investiţiilor străine, accelerarea reformelor demarate în ţară.
Consecutivitatea subiectelor abordate în teză a fost inspirată de logica legiuitorului expusă în
Legea cadastrului bunurilor imobile nr. 1543-XIII din 25 februarie1998, în continuare Legea nr.
1543/1998, şi în Codul civil al Republicii Moldova nr. 1107-XV din 6 iunie 2002 , în continuare C.
Civ, Codul Funciar 04.09.2001 în Monitorul Oficial Nr. 107 art Nr : 817, etc. Acestea sunt principalele,
nu însă şi unicele, acte normative folosite în teză. De asemenea, cercetarea are la bază realizările
juridice, doctrinare şi realizările practicii. Anumeacestea au şi permis evidenţierea momentelor
importante, particularităţile, problemele nerezolvate, la care au fost propuse soluţii.
Scopul şi obiectivele tezei rezidă în cercetarea aprofundată a esenţei şi conţinutului,
reglementărilor legislative ale creării cadastrului funciar şi cadastru bunurior imobile, a regimului
juridic al bunurilor imobile, clasificarea lor ca entitate de bază a cadastrului, cercetarea şi analiza
efectelor juridice ale înregistrării drepturilor imobiliare, determinarea rolului şi importanţei
cadastrului , stabilirea temeiurilor şi procedurii de înscriere în registrul bunurilor imobile, analiza
problemelor teoretice şi practice întîlnite în procesul de înregistrare a imobilelor şi a drepturilor asupra
lor, de utilizare a informaţiei concentrate în sistemul cadastral.
Scopul lucrării constă în elucidarea reglementărilor referitoare la: 1)noţiunea si importanţa
cadastrului funciar şi cadastru bunurior imobile;2) bunurile imobile ca obiecte ale înregistrării de stat în
registrul bunurilor imobile; 3) dreptul de proprietate şi alte drepturi reale asupra bunurilor imobile; 3)
importanţa cadastrului general; 7) particularităţile de înscriere a dreptului de proprietate asupra
imobilelor; 8) înscrierea altor drepturi reale etc.
Lucrarea întruchipează rezultatele obţinute din sistematizarea legislaţiei, din practica aplicării ei,
din cercetarea specificului regimului juridic al bunurilor imobile, al creării cadastrului, al înregistrării
drepturilor imobiliare. Sunt evidenţiate un şir de probleme, cărora li se dă soluţii interpretative, se
propune redacţia concretă a unor dispoziţii legale.
În lumina reglementărilor legale, lucrarea este axată pe analiza unui spectru larg de probleme
juridice ce ţin de reglementarea regimului juridic al imobilelor, de formarea şi înregistrarea acestora şi
a drepturilor imobiliare ale diferiţilor participanţi la circuitul civil.
În procesul investigaţiilor s-au determinat principalele teze şi concluzii care, în opinia mea, ar putea
contribui la îmbogăţirea doctrinei şi la perfecţionarea legislaţiei.
Structural, lucrarea este compusă din: introducere cu iniţiere în studiu; capitole, ce se succed
logic şi organic; concluzii şi recomandări, bibliografie şi anexe.
Temelia lucrării o constituie analiza teoretică şi practică: a noţiunilor şi prevederilor legale,
apracticii de aplicare privind bunurile imobile ca entitate de bază a cadastrului funciar şi cadastru
bunurior imobile , ce prezumă inventarierea terenurilor şi a imobilelor, înscrierea dreptului de
proprietate şi a altor drepturi reale, publicitatea imobiliară, prin care se asigură transparenţa informaţiei
din registrul bunurilor imobile şi care produce efecte juridice: constitutiv de drepturi, de instituire a
priorităţii dreptului, opozabilităţii etc.
Pentru realizarea scopului propus, în lucrare sunt cercetate şi analizate ştiinţific şi practic mai multe
instituţii juridice, or, lăsarea lor în umbră ar face imposibilă elucidarea cercetării. Pentru a lua la
evidenţă toate imobilele ţării (crearea cadastrului general), este necesară cunoaşterea naturii juridice a
acestora, în funcţie de care se stabilesc criteriile de includere a bunului într-o clasă sau alta imobile sau
mobile.
1.1 Noţiunea şi importanţa cadastrului bunurilor imobile. Dreptul
imobiliar este ramura de drept care are ca obiect un bun imobil. Acesta se regăseşte atat în materia
contractelor cît şi în materia drepturilor reale sau dreptul succesoral; se completează cu reglementări
speciale în domeniul construcţiilor.
Cadastru al bunurilor imobile - cadastru general, care reprezintă un sistem unic
multifuncţional de înregistrare de stat a bunurilor imobile şi a drepturilor asupra lor, de estimare a
valorii acestora;

In aceasta ramura sunt cuprinse şi contractele de vanzare-cumparare, contractele de schimb

imobiliar, contracte de donaţie imobiliară, contracte de comodat, contracte de închiriere, contracte
specific agenţiilor imobiliare. În categoria acţiunilor se pot aminti:
- Acţiunea în revendicare imobiliară
- Acţiunile posesorii in complangere sau in reintegrare
- Acţiunea în servitute
- Acţiunea în superficie
- Acţiunile în materie de carte funciară
De asemenea, se pot redacta diferite antecontracte de vînzare-cumparare ( şi nu numai) în funcţie de
nevoile parţilor contractante şi de intelegerile dintre acestea.
Contractele de închiriere, comodat , schimb - sunt , de asemenea, întalnite în mod frecvent în domeniul
dreptului imobiliar.Nu în ultimul rand, se pot aminti în cadrul acestei secţiuni şi ipotecile imobiliare.
Legea în domeniul imobiliar ("real estate") este flexibilă încercind să se adapteze condiţiilor
din economie. Intenţia dreptului imobiliar este să protejeze aşteptările parţilor implicate într-un
contract de real estate. De aceea, drepturile şi obligaţiile părţ ilor depind de contractul semnat la
începutul tranzacţiei. Contractul devine legea acelei tranzacţii. Orice dispută dintre parţi e rezolvată pe
baza contractului.
Importanţa şi necesitatea studierii cadastului bunurilor imobile este dictată de însaşi rolul
bunurilor imobile în economia naţională a Republicii Moldova în viaţa cotidiană şi activitatea
economică a cetaţenilor şi agenţilor economici. În realitatea juridică actuală dreputl imobiliar devine
necesar în masura în care odata cu privatizarea în masă a patrimoniului public a luat naştere
proprietatea privată asupra bunurilor imobile, ceea ce a dus la modificarea esenţială a relaţiilor de
proprietate, acestea devenind mult mai complexe, mai variate şi mai dinamice, precum şi la constituirea
unui nou sistem de înregistrare a dreptului de proprietate şi a altor drepturi reale asupra bunurilor
imobile. Un rol important în reglementarea relaţiilor de proprietate şi înregistrarea a drepturilor asupra
bunurilor imobile îl joacă dreptul civil, dreptul imobiliar, legislaţia cadastrală imobilului, dreptul
funciar, studierea şi cunoaşterea cărora va crea o viziune clara privind dreptul de proprietate asupra
bunurilor imobile în Republica Moldova, sistemul înregistrării de stat a drepturilor asupra lor si
cadastrului bunurilor imobile, limitele ezericitarii şi ocrotirii drepturilor de proprietar, ceea ce va
contribui la ridicarea conştiinţei economice şi juridice , eficienţa valorificării şi protectiei juridice a
drepturilor asupra bunurilor imobile, va asigura ocrotirea conştientă a drepturilor patrimoniale ale
cetăţenilor şi agenţilor economoci asupra bunurilor imobile în condiţiile economiei de piaţă.
Originea cuvântului cadastru nu este stabilită cu certitudine, există mai multe ipoteze privind
originea acestuia. Potrivit unei opinii, termenul cadastru ar fi de origine greacă şi ar deriva de la
cuvîntul compus „katastikon", în care prefixul „kata" înseamnă de sus în jos, iar „sticon" ar semnifica
registru de impunere, carte de însemnări, carte de comerţ .
Dreptul imobiliar este strins legat de termenul cadastru care derivă de la cuvîntul vechi medieval
(latin) capitastrum, care ar fi în legătură strînsă cu „capitionis registrum" sau „cap itum registrum" şi
care, la origine, însemna impozit pe capul familiei (capitatio).
Cu sensul actual, cuvântul catastico a fost atestat într-un document din anul 1185, găsit la Veneţia.
Ulterior, cuvîntul a fost preluat de alte state italiene sub forma de il cotastro, de Franţa - le cadastre şi
de Germania - der (das) Kataster.
În ţara noastră, termenul în forma actuală de cadastru apare la începutul secolului XIX, o datăcu
încercările de creare a cadastrului bunurilor imobile, racordat la necesităţile social- economice ale ţării .
Potrivit Dicţionarului enciclopedic 1, cadastrul este: 1) un ansamblu de lucrări tehnice, de măsurări şi
calcule pentru stabilirea precisă a suprafeţelor funciare;
2) inventar al documentelor privind fondul funciar şi reprezentarea lui topografică.
În Dicţionarul enciclopedic al Republicii Moldova, cadastrul este definit catotalitate a materialelor
privitoare la caracteristica naturală, economică şi juridică a terenurilor agricole.
Potrivit Legii nr. 1543/1998, art.3, cadastru al bunurilor imobile este:
a) cadastrul general al ţării, în care se identifică, se descriu, se estimează şi se reprezintă pe planuri
cadastrale toate bunurile imobile din ţară şi se înregistrează drepturile titularilor asupra lor;
b) instrument în exercitarea împuternicirilor statului privind administrarea resurselor funciare,
ocrotirea intereselor publice şi private în raporturile juridice ce ţin de bunurile imobile;
c) un sistem de ocrotire a titularilor de drepturi patrimoniale asupra bunurilor imobile;
d) un sistem deschis de informare a participanţilor la piaţa bunurilor imobile şi a autorităţilor
publice, inclusiv a organelor fiscale;
Oficiile cadastrale teritoriale creează şi ţin cadastrul în raza lor de acţiune, stabilită de Agenţia
Relaţii Funciare şi Cadastru.
Cadastrul se constituie din:
1) planurile cadastrale ale teritoriului;

1 Dicţionar explicativ al limbii române. Bucureşti. Ediţia a doua,1996, 636 p.

 2) Registrele bunurilor imobile;
3) dosarele cadastrale pentru fiecare imobil.
Indiferent de etimologia cuvântului „cadastru", este cert că acesta consemna activitatea de evidenţă
a bunurilor imobile, adică măsurările cadastrale, prin care se stabilesc limitele proprietăţilor funciare,
de identificare a proprietarilor şi a drepturilor imobiliare. Existenţa lucrărilor cadastrale sunt confirmate
prin descoperiri inedite ale arheologilor în zonele unde pământul era cultivat având destinaţie agricolă:
în lunca fluviului Nil, în Mesopotamia, în Orientul Mijlociu .
Prin urmare, cadastrul bunurilor imobile cunoaşte o dezvoltare de milenii. Potrivit istoricilor,
necesitatea publicităţii imobiliare a fost conştientizată începînd cu perioada biblică a omenirii. Datorită
fixităţii, pământul nu putea fi transmis din mînă în mînă, iar consimţămîntul liber exprimat nu
adăpostea dobânditorul de rea-credinţa vînzătorului 2, acesta putînd să vîndă terenul şi celui de-al
doilea sau chiar de-al treilea cumpărător. Era cunoscut şi dreptul de a transmit e terenul prin moştenire.
În acest sens, era necesară confirmarea unei autorităţi privind lipsa impedimentelor în a-l dărui. Un
exemplu elocvent întru confirmarea celor spuse îl găsim în Biblie [jer. 32:9], unde este menţionat
prorocul Ieremia care a cumpărat un lot de pământ de la verişorul său Hanamel din Anatota, căruia i-a
plătit, în prezenţa martorilor, şaptesprezece şecheli de argint, întocmind actul de vânzare-cumpărare, pe
care a aplicat ştampila, o copie de pe care a transmis-o autorităţii locale .
Descrieri similare găsim şi în monumentele istorice asiriene, babiloniene, egiptene.
Vechile legi scandinave prevedeau, în scop de publicitate, ca tranzacţia imobiliară să fie săvârşită în
faţa judecătorilor prin asistarea martorilor .
Crearea cadastrului prevede înfăptuirea de către stat a unor măsuri, care nu vor leza drepturile
şi interesele legitime ale deţinătorilor de bunuri imobile. Pînă la începutul funcţionării oficiului
cadastral teritorial în teritoriul unităţii administrativ-teritoriale se va aplica actualul sistem de
înregistrare a tranzacţiilor cu imobil (construcţii, apartamente, încăperi izolate). Toate tranzacţiile cu
terenuri, drepturile asupra terenurilor şi grevările lor se vor înregistra în registrul cadastral al
deţinătorilor de terenuri, ţinut de primăria oraşului (municipiului), satului (comunei) în jurisdicţia
teritorială a căreia este situat bunul imobil. Primăriile satelor (comunelor), oraşelor (municipiilor) vor
înregistra deţinătorii de terenuri în registrul cadastral al deţinătorilor de terenuri, vor elibera titlurile de
autentificare a dreptului deţinătorului de teren, vor prezenta informaţia necesară pentru autentificarea
notarială a contractelor de înstrăinare a terenurilor în conformitate cu legislaţia.
În perioadele mai avansate, tranzacţiile imobiliare erau legalizate şi păstrate la notar sau
judecătorie. În aspectul celor expuse, ţinînd cont de importanţa actuală a sistemelor cadastrale,
concluzionăm că sensul termenului cadastru nu înseamnă numai registre fiscale, privind mai ales pe
deţinătorii de imobile funciare, ci se referă la mai multe domenii ale vieţii economice şi juridice, unde
anumite informaţii se ţin de sus în jos, cum ar fi:
-cadastrul funciar care, ca parte componentă a cadastrului general, este un sistem unitar, de
sinestătător şi obligator de evidenţă tehnică, economică şi juridică prin care se realizează stabilirea,
înregistrarea, descrierea şi marcarea pe hărţi şi planuri topografice ale tuturor terenurilor de pe teritoriul
2 . Gerhard, Larson. Registracia zemel' i kadastrovye sistemy. Novopolock, UP „Tehnoprint", 2001,
188 s. [perevod so svedskogo]. p. 31.
ţării, indiferent de destinaţie şi tipul de proprietate; unităţile de bază ale acestui sistem sunt: terenul şi
deţinătorul de teren3;
-cadastrul silvic de stat, care constituie un sistem informaţional privind regimul juridic al
fondului forestier, clasificarea pădurilor pe grupe şi categorii funcţionale, altă informaţie necesară
pentru gospodărirea fondului forestier şi pentru evaluarea rezultatelor activităţii economice; ţinerea
evidenţei de stat a fondului forestier şi a cadastrului silvic de stat se efectuează de organele silvice de
stat pe baza amenajamentelor silvice, inventarierii şi cercetărilor fondului forestier, conform unui
sistem unic; materialele evidenţei de stat a fondului forestier sînt corelate cu datele cadastrului funciar
4
,;
-cadastrul de stat al resurselor naturale, care este înfiinţat pentru ţinerea evidenţei cantităţii,
calităţii şi altor caracteristici ale resurselor naturale, precum şi evidenţa volumului, racterului,
regimului de utilizare a acestora5;
-cadastrul de stat al spaţiilor verzi, care cuprinde datele evidenţei spaţiilor verzi conform
indicilor de calitate şi cantitate, funcţionalităţii, precum şi datele folosirii şi evaluării sub aspect
economic, social, decorativ şi ecologic6;
-cadastrul de stat al obiectivelor de folosire a subsolului, care se întocmeşte pentru zăcăminte
naturale şi tehnogene şi manifestările de substanţe utile, precum şi pentru obiectivele din subteran
nelegate de extracţia substanţelor utile 7;
-cadastrul de stat al apelor, care cuprinde datele evidenţei apelor conform indicilor de cantitate
şi calitate, datele privind înregistrarea folosinţelor de apă, evidenţa folosirii apelor şi starea lor
ecologică C. apelor art. 1028;
Enumerarea nu este exhaustivă. Există şi alte cadastre instituite ramural ca, de exemplu, cadastrul
cablurilor telefonice, electrice şi de televiziune, în care se înscriu datele specifice acestor instalaţii,
însoţite de planurile de amplasament.
Este instituit şi cadastrul conductelor de apă, în care se înregistrează traseul, dimensiunea, debitul,
folosinţa etc. a conductelor ce aprovizionează cu apă localităţile şi obiectivele industriale.
Toate cadastrele enumerate primesc planurile de bază de la cadastrul general (imobiliar) unde îşi
includ informaţiile proprii, pe care le comunică şi cadastrului general în vederea actualizării hărţilor.
Menţionăm că termenul cadastru se utilizează şi în alte domenii ce nu au nici o legătură cu
imobilele funciare, cum ar fi: cadastrul aerului, cadastrul întreprinderilor, cadastrul vânatului, cadastrul
animalelor etc.

3 . Legea nr. 1247-XII din 22.12.1992 privind reglementarea de stat a regimului proprietăţii
funciare, cadastru funciar de stat şi monitoringul funciar. În: „Monitor", 1992, nr. 12.
4 Codul silvic, aprobat prin Legea nr. 887 din 21.06.1996. În: „Monitorul Oficial al Republicii
Moldova", 1997, nr. 4-5.
5 Legea nr. 1102-Xin din 06.02.1997 cu privire la resursele naturale. În: „Monitorul Oficial al
Republicii Moldova", 1997, nr. 40.
6 6. Legea nr. 591-XIV din 23.09.1999 cu privire la spaţiile verzi ale localităţilor urbane. În:
„Monitorul Oficial al Republicii Moldova",1999, nr. 133-134.
7 . Codul subsolului, aprobat prin Legea nr.1511-XII din 15.06.1993. În: „Monitor", 1993, nr.11.
8 Codul apelor, aprobat prin Legea nr.1532-XII din 22.06.1993. În: „Monitor", 1993, nr.10.
 Revenind la cadastrul pământului, constatăm că, în dependenţă de procedeul tehnic folosit la
redactarea hărţilor şi la calcularea suprafeţelor, se mai folosesc astfel de ter meni:
1) cadastru grafic;
2) cadastru numeric.
Dacă, anterior, scopul instituirii cadastrului era perceperea impozitelor, acum, informaţiile din
cadastru sînt folosite de mai multe sectoare ale economiei: tehnice, sociale, juridice, culturale etc. Din
acest considerent, după anul 1934, în RFG, s-a adoptat denumirea Liegenschaftskataster [cadastru
imobiliar], iar în Austria Grundkataster (cadastru funciar).

1.2 Noţiunea şi importanţa cadastrului funciar.

Dreptul funciar - ramura distincta in sistemul national juridic cuprinde o totalitate de norme
juridice stabilite sau sanctionate de stat, care reglementeaza raporturi sociale de folosire a pamintului,
conditiile si mijloacele de productie, in scopul folosirii lui rationale, al imbogatirii solului, precum si al
apararii drepturilor si intereselor ale subiectilor relatiilor funciare.
Cadastrul funciar - ca parte componentă a cadastrului general al naturii este un sistem unitar,
de sine stătător şi obligator de evidenţă tehnică, economică şi juridică prin care se realizează stabilirea,
înregistrarea, descrierea şi marcarea pe hărţi şi planuri topografice a tuturor terenurilor de pe teritoriul
republicii, indiferent de destinaţie şi de tipul de proprietate.
Unităţile de bază ale acestui sistem sînt terenul şi deţinătorul de teren.
Cadastrul funciar asigură autorităţile administraţiei publice locale întreprinderile, instituţiile,
organizaţiile interesate şi cetăţenii cu informaţii despre:
1) statutul juridic al terenurilor;
2) tipurile de proprietate, posesiune şi beneficiere funciară;
3) parametrii cantitativi şi calitativi ai terenurilor;
4) valoarea economică a terenurilor;
5) alte date ce caracterizează particularităţile resurselor funciare în scopul impunerii fiscale,
egalării condiţiilor teritoriale şiorganizatorice pentru deţinătorii
de terenuri, ţinîndu-se cont de diversele particularităţi ale terenurilor, în scopul evaluării economice a
terenurilor, folosirii lor raţionale şi protecţiei, reglementării
relaţiilor funciare, efectuării altor măsuri în vederea folosirii terenurilor.
Cadastrul funciar este ansamblul relaţiilor sociale funciare reglementate de norme juridice. Norma
juridica privind dreptul funciar acţionează in interdependenta cu norme juridice din alte ramuri ale
dreptului, ceea ce caracterizează întreg sistemul de drept sl care caracterizează unicitatea in diversitate,
unitara, a întregului sistem de drept.
Raporturile juridice, specifice, reglementate de normele juridice se constitue in instituţie juridica si
anume instituţia dreptului de proprietate.
Normele juridice ale dreptului funciar reglementează relaţiile sociale ce privesc atributele dreptului
de proprietate (folosinţa,posesia si dispoziţia) si drepturile reale asupra pământului (uzul uzufructul,
abitatia. superfida si servitutea}.
 Diferentele, fata de celelalte ramuri ale dreptului, care dau caracterul de unicitate sunt: -fata de
dreptul civil (părţile raportului juridic se găsesc pe poziţii egale) In dreptul funciar, actele sau faptele
juridice (contractul de vanzare-cumparare. moştenirea legala sau testamentara) sunt acte administrative
individuale, adică, reprezintă voinţa unei partj si acceptata de cealaltă parte, mai mult sau mai puţin
voit. pentru a se intocml actul; -fata de dreptul administrativ (raportul juridic apare ca voinţa
unilaterala ce poate conduce la raporturi de drept funciar), actul administrativ individual poate da
naştere raportului juridic funciar in conformitate cu reglementările legale; - fata de dreptul
constitutional (subiectele raportului juridic constituţional se afla. in principal, in relalie de
subordonare), subiectele raportului juridic funciar sunt. principial, privite in mod egal.
pes', deosebinte, privind obiectul de reglementare, intre dreptul funciar, civil, administrativ,
constituţional, sunt fundamentale, exista instituţia dreptului de proprietate care este comuna tuturor
ramurilor de drept enumerate anterior.
In concluzie, dreptul funciar este reglementat do norme de drept privat(drept funciar/ drept civil) si
de norme de drept publicfdrept administrativ/ drept constituţional).
Raportul juridic este relaţia sociala funciara care se supune normei juridice, norma care
reglementează conduita persoanelor fizice si juridice.
Entităţile raportului juridic sunt date de subiectele raportului juridic (persoane fizice si/sau
juridice), conţinutul raportului juridic (drepturile si obligaţiile persoanelor care sunt in relaţie sociala
funciara) st obiectul raportului juridic (imobilul, de ex. precum si o acţiune sau o inacţiune asupra lui)-
Criteriile de clasificare a raporturilor juridice sunt:
- raporturi juridice legate de destinaţia si folosinţa terenurilor;
- raporturi juridice legate de proprietatea asupra terenului (publica sau privata), indiferent de
destinaţia (ui sau de titlul pe baza căruia este deţinut
- raporturi juridice legate de dezmembramintele dreptului de proprietate asupra terenului,
indiferent de destinaţia lui sau de titlul pe baza căruia este deţinut;

- raporturi juridice legate de protecţia mediului, stabilite de stat si necesar a fi îndeplinite de

deţinător, indiferent de destinaţia si folosinţa lui sau de titlul pe baza căruia este deţinut
- raporturi juridice legate de evidenta funciara, stabilite de instituţii ale statului si deţinătorii de
imobile, indiferent de destinaţie, folosinţa si de titularul dreptului real;

Dreptul funciar car amura de drept distincta are obiectul sau de reglementare, principii si metode
specifice, precum si norme specifice cuprinse in izvoarele acestor ramuri.
Principiile dreptului funciar :
Diversitatea si egalitatea juridica a tipurilor si formelor de proprietate asupra pamintului ;
Circuitul terenului ca obiect de dispunere ;
Folosirea rationala a pamintului ;
Administrarea de stat a fondului funciar ;
Raspunderea juridica pentru incalcarea legii funciare ;
Gospodarirea sinestatatoare conform destinatiei lor;
 Egalitatea subiectilor privind folosirea pamintului.

Metode de reglementare:
metoda imperativ-obligatorie;
metoda dispozitiva.
Metoda imperativ-obligatorie - prezinta prescriptii si interdictii pentru indeplinire de catre
detinatorii de trenuri.
Metoda dispozitiva - mai multe conduite si stabilirea unor limite de comportament a participantilor
la relatiile funciare si atribuirea posibilitatilor de a reglementa liber, de sinestatator relatiile dintre ei
conform legislatiei in vigoare.

In caz de neindeplinire binevola a normelor de Drept Funciar si de incalcarea drepturilor si

obligatiunilor stabilite de ele se aplica constringeri din partea statului, care prevad tragerea la
raspundere.(Ex. la folosirea irationala si cu incalcarea destinatiei terenurilor, autoritatile publice pot
retrage terenurile din folosinta conform legislatiei in vigoare).

1.3 Deosebiri şi asemanari ale cadastrului bunurilor imobile şi

cadastrului funciar.

CAPITOLUL II OBIECTUL DE REGLEMENTARE A CADASTRULUI

FUNCIAR ŞI A CADASTRULUI BUNURILOR IMOBILE

2.1 Obiectul de reglementare a cadastrului bunurilor imobile.

Un fenomen natural sau un lucru din natură nu devine bun decât în măsura în care se află în
interacţiunea raporturilor omeneşti .Altfel spus, un fenomen al naturii sau un obiect al lumii
înconjurătoare devine bun numai atunci când este susceptibil de a satisface o necesitate a omului şi
cînd între oameni apar raporturi de atribuire, stăpînire şi folosire a acestui bun. Bunurile imobile
întotdeauna au servit drept obiect al diverselor neînţelegeri, din care cauză li s-a stabilit un regim
juridic deosebit, cunoscut încă în dreptul privat roman. Terenurile, obiectele acvatice, clădirile,
construcţiile şi altele asemenea - totul aparţine omului, iar dovadă a acestei apartenenţe serveşte titlul
de proprietate, în a cărui temei, în registrul bunurilor imobile sînt înscrise drepturile imobiliare.
Din multitudinea de lucruri unele sunt, prin firea lor, ale tuturor, acestea numindu-se la romanii
antici res omnis communis, aşa ca aerul atmosferic, lumina solară, flora şi fauna apelor neutre ale
mărilor şi oceanelor; altele, cele mai numeroase, aparţin omului în propriu. Pe acestea din urmă, omul
şi le poate însuşi, spre a le stăpâni singur şi pe deplin, prin apropiere.
Spre deosebire de ştiinţele economice, pentru care bunul are importanţă în materialitatea sa, pentru
ştiinţele juridice lucrurile din natură şi cele create de om sunt bunuri şi în sens imaterial, adică în sens
de drepturi asupra lor.
 Necesitatea reglementării regimului juridic al imobilelor s-a impus o dată cu admiterea, în circuitul
civil, a imobilelor. Securizarea tranzacţiilor imobiliare, reclama şi crearea unui cadru normativ adecvat,
menit să determine clasa imobilelor pasibile de înregistrare în registrul bunurilor imobile, identificarea,
formarea bunurilor imobile, definite, în Legea nr. 354 -XV din 28.10.2004 . 9, ca lucrări cadastrale.
Pentru a lua la evidenţă toate imobilele din ţară, este necesară cunoaşterea naturii lor juridice, în
funcţie de care se stabilesc criteriile de includere a bunurilor într-o clasă sau alta (imobile sau mobile).
Acest deziderat este creionat şi de C. civ., Legea nr. 1543/1998 10, care stabilesc modul de creare şi de
ţinere a cadastrului bunurilor imobile, prin care se asigură recunoaşterea publică a dreptului de
proprietate şi a altor drepturi patrimoniale asupra bunurilor imobile, apărarea de stat a acestor drepturi.
Legea nr. 1543/1998 reglementează raporturile juridice privind bunurile imobile situate în limitele ţării,
indiferent de tipul de proprietate şi destinaţia lor, susceptibile a face obiectul înregistrării. Cadastrul
general se creează, aşadar, în baza bunurilor imobile şi a drepturilor asupra lor certificate de titular şi,
după cum vom vedea din contextul lucrării, imobilele, în mod special terenurile, reprezintă entitatea de
bază a cadastrului.
Din acest considerent, analiza naturii juridice a imobilelor, determinarea criteriilor de clasificare a
acestora, analiza staticii proprietăţii imobiliare sunt plasate justificat la începutul lucrării. Or, în esenţă,
lucrarea este dedicată specificului regimului juridic al imobilelor, ca entitate de bază a creării
cadastrului bunurilor imobile şi a dezvoltării pieţei imobiliare din ţară, cu atît mai mult căproblema
exploatării optime a terenurilor, precum şi managementul în domeniul funciar, sunt actuale în întreaga
lume. Dacă ar fi să luăm în calcul faptul că bogăţia ţării o constituie pămîntul,informaţia acumulată
prin sistemul cadastral, la final de creare, ar constitui o pîrghie de dezvoltare a pieţei funciare din ţară.
Or, sistemul cadastral conţine informaţii detaliate privind: terenul, hotarele, suprafaţa, destinaţia
folosinţei, preţul, piaţa funciară, clădirile, dreptul de proprietate, alte drepturi reale asupra lui etc., toate
fiind într-o strînsă corelaţie. Prin urmare, nu se poate efectua investigarea problemelor cadastrului
general al bunurilor imobile şi ale publicităţii imobiliare fără o analiză succintă a noţiunii şi clasificării
bunurilor imobile, a ponderii acestora în circuitul civil.

2.2 Obiectul de reglementare a cadastrului funciar.

Obiectul de reglementare a D. Func. - sunt raporturile sociale ce apar in timpul folosirii

pamintului.
Specificul raporturilor e legat de functiile pe care le indeplineste pamintul pentru diferite
ramuri ale economiei nationale.
In agricultura si silvicultura pamintul e principalul mijloc de productie, unde stratul fertil are o
insemnatate hotaritoare.

9 Legea nr. 354-XV din 28.10.2004 cu privire la formarea bunurilor imobile. În: „Monitorul Oficial
al Republicii Moldova", 2004, nr. 233-236.
10 Legea cadastrului bunurilor imobile nr. 1543-XIII din 25.02.1998. În: „Monitorul Oficial al
Republicii Moldova", 1998, nr. 44-46.
 Cu totul alte functii au terenurile de pamint in restul sferelor de activitate economica. Pentru
industrie, transport, construcii, localitati, terenurile sunt spatiu, suprafata, teren de amplasare a
cladirilor,utilajelor, cailor de comunicatie .
Indeplinirea acestor functiigenereaza aparitia si existenta raporturilor funciare, exprimate in
relatii sociale ce apar la atribuirea, folosirea, retragerea si protectia terenurilor de pamint. Reieşind din
aceea ca pamintul ca principalul mijloc de productie si conditia principala pentru satisfacerea cerintilor
materiale a societatii, se afla in legatura cu celealte componente ale naturii si rezulta ca raporturile
funciare interactioneaza cu cele silvice, acvatice si trebuie sa stabilim ca raporturile funciare au
caracter prioritar fata de celelalte grupuri de raporturi sociale din domeniul folosirii obiectelor naturale.
Astazi in conditiile efectuarii reformei agrare si a celei funciare, caracterul raporturilor juridice
funciare se schimba radical. Trecerea de la nationalizarea la privatizarea pamintului, infaptuirea
demonopolizarii proprietatii de stat asupra pamintului si improprietarirea rela a taranilor prin
legiferarea dreptului de proprietate, confirma aparitia si existenta unor noi particularitati ale
raporturilor funciare.
Dupa stabilirea noilor forme de proprietate aasupra pamintului, raporturile funciare au dobindit
caracter patrimonial.
Pamintul e obiect al raporturilor de vinzare-cumparare, gajare, arenda, donare, mostenire etc. deci
terenurile sunt bunuri imobile si se incadreaza in circuitul de piata(economic si civil).
Obiecte - sunt sectoare de teren, cotele de teren si dreptul asupra lor. Raporturile
juridice funciare sunt unice dupa forma lor si se impart in mai multe tipuri :

A. Dupa continutul reglementarilor juridice al drepturilor si obligatiilor subiectilor :

• de proprietate funciara ;
• din domeniul administrarii de stat al pamintului ;
• de protectie a pamintului.
B. Dupa categorii de terenuri :
• cu destinatie agricola ;
• cu destinatie industriala ;
• extravilanul localitatilor ;
• intravilanul localitatilor.
Raporturile financiare care apar in procesul posesiunii si folosirii a terenurilor de pamint si a
drepturilor asupra lor, constituie obiectul de reglementare a dreptului funciar.

Obiecte ale relaţiilor funciare sînt: sectoarele de teren, cotele de teren şi drepturile asupra lor.
Sectoarele de teren se caracterizează prin suprafaţă, amplasament, hotare, au statut juridic şi alte
caracteristici, specificate în documentaţia înregistrării de stat a dreptului asupra pămîntului.
Sectoarele de teren şi obiectele aferente acestora (solul, bazinele de apă închise, pădurile, plantaţiile
multianuale, clădirile, construcţiile, edificiile etc.), strămutarea cărora este imposibilă fără a cauza
pierderi directe destinaţiei lor, constituie bunuri imobile. Sectoarele de teren pot fi divizibile şi
indivizibile.
 Se consideră divizibile sectoarele de teren care pot fi împărţite în porţiuni fără a le schimba
destinaţia, fără a încălca normele antiincendiare, sanitare, ecologice, agrotehnice şi urbanistice, fiecare
porţiune formînd după divizare un teren de sine stătător.
În cazurile prevăzute de lege sectorul de teren poate fi considerat indivizibil. Cotele de teren ale
sectorului de teren aflat în folosinţă comună de asemenea constituie obiecte ale relaţiilor funciare.
Cotele de teren au expresie cantitativă şi descriere, cuprinzînd indicaţii privind destinaţia şi
categoria de folosinţă. Cotele de teren în natură nu se delimitează.

2.3 Deosebiri şi asemanari ale cadastrului bunurilor imobile şi cadastrului

funciar.
CAPITOLUL III SUBIECŢII SISTEMULUI CADASTRAL

3.1 Subiecţii cadastrului bunurilor imobile.

În anii 1998-2007, în Republica Moldova a fost implimentat, cu sprijinul Băncii Mondiale,

Primul Proiect de Cadastru. Actuvitatea desfăşurată de Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru, Banca
Mondială şi statele donatoare a contribuit la cererea unui sistem de înregistrate a bunurilor imobiliare.
O finanţare în în paralel, sub formă de granturi,pentru susţinerea Proiectului a fost acordată de
donatorii externi,inclusiv Japonia(1996-1997),
Suedia (1998-2009), Norvegia(1998,2007-2008), Elveţia (1997-2002), Programul
USAID(1997-2002). Aduc mulţumiri Băncii Mondiale şi ţărilor donatoare pentru sprijinul acordat în
implimentarea PPC în Moldova. Proiectul şi-a îndeplinit cu succes sarcina propusă .Sistemul uni de
înregistrare creat se consideră cel mai reuşit în regiune atăt din punctul de vedere al simplitaţii pentru
proprietari,cît şi al dirijării eficiente de către Guvern. Sistemul facilitează planificarea urbană şi rurală
şi se răsfrînge asupra altor sfere ,cum este cadastrul fiscal.
Proiectul a creat baza instituţională a sistemului de înregistrare a drepturilor asupra bunurilor
imobile în zonele urbane şi rurale. La finele anului 1998, au fost create 12 oficii cadastrale teritoriale
cu statut de îtreprinderi de stat la autogestiune şi 28 de filiale ale acestora,prin reorganizare fostelor
birouri de inventariere tehnică,fiind stabilite razele de activitate ale fiecărui OCT/FC. Prin fuzionarea
Biroului Central de Inventariere Tehnică şi Băncii de Informaţie"Cadastru" a fost creat Oficiul
Informaţional Central "Cadastru".
Pe parcursul implimentării Proiectului,sistemul organelor cadastrale era constituit din :
I) ARFC/OIPPC-autoritate publică centrală,subordonată
Guvernului,abilitată cu funcţia de a promova politica unică în domeniul cadastrului;
II) OIC-întreprindere la autogestiune abilitată cu funcţii de a dezvolta
sistemul informaţional al cadastrului;
III) OCT-întreprinderi de autogestiune cu funcţii de a crea şi menţine
cadastrul bunurilor imobile.
Cu finalizarea PPC şi a lucrărilor de înregistrare masivă,s-au evidenţiat unele probleme în sistem şi
anume: 1)sistemul organelor cadastrale este fragmentat;
2) piaţa imobiliră nu este dezvoltată iniform în regiuni,din care cauză unele
filiale activează în pierderi;
3) OIC şi OCT sînt agenţi economici de sine stătători,între ele nu există raporturi de
ssubordonare;
4) lipseşte o structură centrală pentru dezvoltarea în continuu a sistemului (în locul
OIPPC). Agenţia ARFC/OIPPC a înaintat propuneri de reorganizare a sistemului organelor cadastrale
şi crearea unei întreprinderi unice specializate în cadastru. În luna aprilie 2006 o astfel de reorganizare
a fost efectuată ,fiind creată Întreprinderea de stat „Cadastru" care are o structură centrala şi 39 de
filiale. Funcţiile fiecării structuri sînt stabilite pri lege.
Sistemul organelor cadastrale se constituie din:
a) Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru(ARFC);
b) Întreprinderea de stat „Cadastru";
c) filialele Intreprinderii de Stat „Cadastru"-oficiile cadastrale teritoriale(OCT);

Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru a Republicii Moldova este organul administraţiei

publice centrale, care realizează politica statului în domeniul relatiilor funciare, cadastrului, geodeziei,
cartografiei, geoinformaticii şi este subordonată Guvernului Republicii Moldova.Îi revine rolul de
organizare,coordonare şi control în domeniul cadastral. Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru
organizează şi cantrolează activitatea Întreprinderea de stat „Cadastru" inclusiv a filialelor acesteia ,a
altor organizaţii subordonate,aprobă actele de constituire a acestora,prezintă Guvernului propuneri
privind perfecţionarea legislaţiei ce reglementează lucrările de organizare a teritoriului,administrarea
resurselor funciare şi schimbul de informaţii cadastrale u. Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru va
exercita funcţia de fondator al ntreprinderii de stat unice specializate în cadastru şi, în termen de pînă la
şase luni: va crea comisia de reorganizare a organelor cadastrale într-o întreprindere unică, care va
întocmi actele şi bilanţurile în conformitate cu normele în vigoare şi le va înainta Agenţiei spre
aprobare; va aproba structura, statele de funcţii şi statutul întreprinderii nou-formate, unde Oficiul
Informaţional Central "Cadastru" şi oficiile cadastrale teritoriale vor fi incluse ca subdiviziuni ale
întreprinderii unice, care vor exercita atribuţiile prevăzute de Legea cadastrului bunurilor imobile nr.
1543-XIII din 25 februarie 1998.
Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru, în comun cu organele responsabile, conform Programului
de stat de creare a cadastrului bunurilor imobile, va întreprinde măsurile necesare pentru realizarea
prevederilor Programului şi va informa trimestrial Guvernul despre mersul realizăriilui.
Crearea sistemului oficiilor cadastrale (trimestrul IV, 1998) presupune crearea lor de către
Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru. Oficiile cadastrale teritoriale vor fi înfiinţate prin reorganizarea
birourilor de inventariere tehnică sub formă de întreprinderi de stat şi vor începe activitatea în
trimestrul IV al anului 1998.
 Raza de acţiune a oficiului cadastral teritorial va fi determinată de Agenţia Relaţii Funciare şi
Cadastru şi va include, de regulă, mai multe raioane. Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru întocmeşte
harta de bază a teritoriului unităţii administrative în raza căreia va avea loc înregistrarea, stabileşte
numărul bunurilor imobile şi perioadele în care acestea urmează a fi înregistrate, publică un aviz în
Monitorul Oficial al Republicii Moldova şi înştiinţează autorităţile administraţiei publice locale despre
iniţierea înregistrării primare masive în teritoriul respectiv, transmite harta de bază a teritoriului şi
graficul efectuării înregistrării primare masive oficiului cadastral teritorial.
Întreprinderea de Stat „Cadastru" a fost dictată de necesitatea uni bune administrări a
sistemului de cadastru în întregime şi a fiecîrui oficiu cadastral în particular ,oferirii populaţiei a unor
servicii cadastrale calitative ,indiferent de nivelul dezvoltarii pieţei imobiliare. A fost creată la data de
01.04.2006 prin fuzionarea oficiilor cadastrale teritoriale, avînd ca fondator Agenţia Relaţii Funciare şi
Cadastru. Întreprinderea de Stat „Cadastru" are drept scop crearea şi ţinerea cadastrului bunurilor
imobile, altor sisteme informaţionale şi registre de domeniu, executarea lucrărilor cadastrale şi celor de
evaluare a bunurilor imobile, administrarea băncii centrale de date centrale a cadastrului bunurilor
imobile. În acelaşi sens ,întreprinderea furnizează informaţia cadastrală sistematizată autorităţilor
administraţiei publice,altor persoane juridice,precum şi persoanelor fizice,ţine în mod stabilit de
Guvern,sistemul informaţional automatizatRegistrul de stat al unitaţilor administrativ teritoriale şi al
strazilor din localităţile de pe teritoriul Republicii Moldova". În prezent Întreprinderea de Stat
„Cadastru" dispune de o reţea de 39 de filiale amplasate în majoritatea localităţilor urbane.
Întreprinderea de Stat „Cadastru" are ca obiect general de activitate promovarea,
implementarea şi securizarea, prin diferite metode şi procedee legale, a raporturilor juridice cu privire
la bunurile imobile din Republica Moldova, indiferent de tipul de proprietate şi de destinaţia lor. Prin
aceasta ÎS „Cadastru" reprezintă un garant din numele statului în ceea ce priveşte asigurarea drepturilor
oricărui cetăţean asupra bunurilor imobile pe care le deţine şi a drepturilor asupra acestora.
Înregistrarea, conform definiţiei din Legea cadastrului bunurilor imobile, reprezintă înscrierea în
registrul bunurilor imobile a bunului imobil, a dreptului de proprietate şi a altor drepturi patrimoniale
asupra acestuia, precum şi a titularului de drepturi.
Acea perioadă scurtă care s-a scurs de la înfiinţarea Întreprinderii de Stat „Cadastru"-poate fi numită
drept o perioadă a investiţiilor:investiţii în realizarea obiectivelor noi şi investiţii în întreprindderea
nou-creată. În anul 2008 cu suportul Proiectului de Asintenţă Tehnică acordată Agenţiei Relaţii
Funciare şi cadastru,implimentat cu sprijenul financiar al Agenţiei Sue deze pentru Dezvoltare
Internaţională(Sida), a fost elaborat Planul Strategic de Dezvoltare a Întreprinderii pentru perioada
2008-2012,care stabileşte căile de dezvoltare a Întreprinderii de Stat „Cadastru" pe un termin mediu
şi arată cum atingerea scopuri lor-ţintă poate contribui la atingerea obiectivelor strategice ale
guvernului,precum şi impactul pe care îl poate avea asupra dezvoltării durabile economce şi sociale
a ţării.
Cea ce putem constata astăzi în activitatea Întreprinderii de Stat „Cadastru" ca performanţă
considerabilă o constituie crearea şi dezvoltarea unui sistem eficient,bazat pe principiul de recuperare a
costurilor, care garateză accesul la serviciile de înregistrare a bunurilor imobile şi drepturilor asupra lor
,serviciile cadastrale şi cele de evaluare a proprietăţii imobiliare tuturor cetăţenilor pe întreg teritoriul
ţării.

Filialele Întreprinderii de Stat „Cadastru"-oficiile cadastrale teritoriale(OCT)

Oficiului Cadastral Teritorial Chişinău, filiala Întreprinderii de Stat „Cadastru" situat pe adresa
mun. Chişinău, str. Armenească, 42"B" şi anume: or. Chişinău,sectorul centru.Oficiile
Cadastrale Teritoriale sunt rezultatul reorganizării şi reprofilării fostelor birouri de inventariere
tehnică.Iniţial, Oficiile Cadastrale Teritoriale au fost create ca structuri independente cu statut de
întreprindere de stat(cu drept de persoană juridică etc.).Astfel, în ţară au activat 12 oficii cadastrale
teritoriale,inclusiv 26 filiale . Ulterior ,în urma modificării Legii cadastrul bunurilor imoibile ,în anul
2006 a avut loc reorganizarea sistemultui instituţional cadastral prin înfiinţarea Întreprinderea de Stat
„Cadastru" şi a oficiilor teritoriale cadastrale cu statut de filiale ale acesteia(fără drept de persoană
juridică ). Filialele Intreprinderii de Stat „Cadastru" efectuiază înregistratea de stat a bunurilor imobile
şi a drepturilor asupra acestora în Registrul bunurilor imobile ,execută lucrari cadastrale şi efectuiază
monitoringul bunurilor imobile, întocmesc şi actualizează planul cadastral şi planul geometric .
Întreprinderea de Stat „Cadastru" dispune de o reţea de 39 de filiale amplasate în majoritatea
localităţilor urbane.(OCT Chişinău,OCT Chişinău 1,OCT Bălţi,OCT Comrat , OCTAnenii Noi,
OCTBasarabeasca, OCT Briceni, OCT Cahul, OCT Cantemir, OCT Călăraţi, OCT Căuţeni, OCT
Cimişlia, OCT Criuleni, OCT Donduşeni, OCT Drochia , OCT Dubăsari, OCT Edineţ, OCT
Făţeşti,OCT Floreni, OCT Glodeni, OCT Hînceşti , OCT Ialoveni, OCT Leova, OCT Nisporeni, OCT
Ocniţa, OCT Orhei, OCT Rezina, OCT Rîşcani, OCT Săngereni, OCT Soroca, OCT Srăşăni, OCT
Şoldăneşti, OCT Ştefan Vodă, OCT Taraclia, OCT Teleneşti, OCT Ungheni, OCT Vulcăneşti, OCT
Cearîr-Lunga,OCT Căinari).

3.2 Organele sistemului cadastral funciar.

Codul funciar recunoaşte, în calitate de deţinători de terenuri, inclusiv cu drept de proprietate,

doar cetăţenii RM şi investitorii străini, dar nu menţionează nici statul RM şi nici UAT în calitatea lor
de proprietari de terenuri proprietate de stat, şi, respectiv, de terenuri proprietate a UAT. În cazul unei
interpretări stricte a prevederilor art.4 din Codul funciar, nici statul RM, dar nici UAT ale RM (satele,
comunele, oraşele), nu pot fi recunoscute în calitate de proprietari de terenuri. Considerăm că Codul
funciar trebuie să stabilească fără echivoc că în calitate de proprietari de terenuri sunt şi UAT (satul,
comuna, oraşele etc.), dar şi statul Republica Moldova 11.

Prin deţinători de terenuri se înţeleg titularii dreptului de proprietate, de posesiune, de beneficiere

funciară.
Deţinătorii de terenuri cu titlu de proprietate privată pot fi cetăţeni ai Republicii Moldova şi
investitorii străini, în conformitate cu legislaţia.
11 Codul funciar al RM, adoptat prin Legea nr.828 din 25.12.1991 // Republicat în M.O.Nr.107
din 04.09.2001.
 Deţinătorii de terenuri cu orice titlu sînt protejaţi de stat.
Nu se admite restituirea terenurilor foştilor proprietari şi urmaşilor lor. Acestora li se pot atribui
terenuri în proprietate în condiţiile prevăzute de prezentul Cod.
Subiecţi ai relaţiilor funciare sînt statul, unităţile administrativ-teritoriale, persoanele fizice şi
juridice.

COMPETENŢA PARLAMENTULUI, AGUVERNULUI, A AUTORITĂŢILOR

ADMINISTRAŢIEI PUBLICE LOCALE ÎN DOMENIUL RELAŢIILOR FUNCIARE
Articolul 3. Competenţa Parlamentului
De competenţa Parlamentului ţine:
a) adoptarea cadrului legislativ din domeniul funciar şi controlul asupra implementării acestuia;
b) stabilirea, aprobarea şi modificarea suprafeţelor terenurilor cu regim juridic special;
c) stabilirea aprobarea şi modificarea hotarelor unităţilor administrativ-teritoriale;
d) stabilirea tarifelor pentru calcularea preţului normativ al pămîntului şi stabilirea cotelor
maxime ale impozitului bunurilor imobiliare;
e) aprobarea listei persoanelor juridice ale căror terenuri agricole rămîn în proprietatea publică a
statului şi adoptarea actului de redistribuire şi de înstrăinare a acestora;
f) aprobarea hotarelor unităţilor administrativ-teritoriale şi a suprafeţelor cu regim juridic special
în baza documentaţiei de urbanism şi de amenajare a teritoriului.
g) declararea utilităţii publice pentru lucrările de interes naţional în cazul exproprierii
terenurilor proprietate privată şi proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale, în modul
stabilit de Legea nr. 488 din 08.07.1999 exproprierii pentru cauză de utilitate publică.
h) soluţionarea altor chestiuni ce ţin de competenţa Parlamentului.

Articolul 4. Competenţa Guvernului

De competenţa Guvernului ţine:
a) elaborarea şi promovarea politicilor unice de stat în domeniul utilizării fondului funciar,
ameliorării şi conservării solurilor Republicii Moldova;
b) aprobarea planului de acţiuni anual privind consolidare/reparcelarea terenurilor agricole;
c) aprobarea indicilor generali ai cadastrului funciar anual al Republicii Moldova;
d) organizarea controlului asupra respectării legislaţiei funciare;
e) transmiterea terenurilor din proprietatea publică a statului în proprietatea publică a unităţilor
administrativ-teritoriale, cu excepţia celor destinate agriculturii;
f) exproprierea terenurilor proprietate privată şi proprietate publică a unităţilor administrativ-
teritoriale pentru cauză de utilitate publică de interes comun al mai multor raioane şi/sau municipii în
modul stabilit de Legea nr. 488 din 08.07.1999 exproprierii pentru cauză de utilitate publică;
g) stabilirea şi schimbarea categoriei de destinaţii a terenurilor proprietate publică a statului,
precum şi a terenurilor agricole de calitate superioară cu nota de bonitate mai mare de 60 puncte.
h) soluţionarea altor chestiuni din domeniile reglementării relaţiilor funciare, în modul
stabilit de legislaţie indiferent de proprietate.
 i) aprobarea terenurilor aferente obiectelor proprietate publică a statului din domeniul public
şi privat;
j) elaborarea metodologiei de evaluare a terenurilor.

Articolul 5. Competenţa autorităţilor administraţiei publice centrale

De competenţa autorităţilor administraţiei publice centrale ţine:
a) administrarea, în numele Guvernului, a terenurilor proprietate publică a statului;
b) elaborarea programelor de utilizare raţională a terenurilor proprietate publică a statului
aflate în administrare;
c) transmiterea terenurilor proprietate publică a statului în administrarea întreprinderilor faţă
de care exercită împuternicirile de fondator precum şi instituţiilor publice din subordine, în
conformitate cu legislaţia în vigoare;
d) exercitarea controlului privind folosirea terenurilor proprietate publică a statului în limita
competenţelor funcţionale;
e) elaborarea propunerilor de înstrăinare a terenurilor proprietate publică a statului din
domeniul privat.

Articolul 6. Competenţa consiliilor raionale, municipale, şi unităţii teritoriale autonome

Găgăuzia
De competenţa consiliilor raionale, municipale, a unităţii teritoriale autonome Găgăuzia
ţine:
a) exercitarea controlului asupra respectării legislaţiei funciare în vigoare în domeniul
folosirii şi protecţiei terenurilor (solurilor);
b) aprobarea cadastrului agricol raional, municipal, al unităţii teritoriale autonome Găgăuzia;
c) exproprierea terenurilor proprietate privată şi proprietate publică a unităţilor administrativ-
teritoriale pentru cauză de utilitate publică de interes raional, municipal şi a unităţii teritoriale
autonome Găgăuzia, în modul stabilit de Legea nr. 488 din 08.07.1999 exproprierii pentru cauză de
utilitate publică;
d) aprobarea intravilanului localităţilor din componenţa raionului, municipiului, unităţii
teritorial-autonome Găgăuzia, în baza planurilor urbanistice generale de dezvoltare a localităţilor
aprobate de consiliile locale;
e) aprobarea terenurilor aferente obiectelor proprietate publică a municipiului, raionului,
UTA Găgăuzia;
f) elaborarea propunerilor privind stabilirea hotarelor unităţilor administrativ-teritoriale;
g) schimbarea destinaţiei terenului agricol cu gradul de fertilitate naturală mai mic de 40, în
cazul trecerii acestora în fondul silvic, şi pînă la 60 de grade şi suprafaţa de pînă la 5 hectare în alte
cazuri;
h) exercitarea altor împuterniciri ce ţin de utilizarea fondului funciar, reglementarea relaţiilor
funciare şi cadastrului agricol, în conformitate cu legislaţia în vigoare.
 Articolul 7. Competenţa consiliilor săteşti (comunale), orăşeneşti
De competenţa consiliilor săteşti (comunale), orăşeneşti ţine:
a) aprobarea concepţiei şi programelor sociale de construcţie a locuinţelor pe terenurile
proprietate publică a unităţii administrativ-teritoriale;
b) aprobarea terenurilor proprietate publică a unităţii administrativ-teritoriale ce ţin de
domeniu public şi cel privat;
c) determinarea limitelor zonelor funcţionale în cadrul terenurilor proprietate publică a unităţii
administrativ-teritoriale destinate construcţiilor, zonelor verzi etc;
d) elaborarea propunerilor privind stabilirea sau modificarea limitelor intravilanului, în baza
planurilor urbanistice generale de dezvoltare a localităţilor aprobate de consiliile locale;
e) elaborarea propunerilor de modificare a hotarelor unităţilor administrativ-teritoriale în baza
documentaţiei de urbanism aprobate;
f) adoptarea deciziilor privind conservarea terenurilor agricole;
g) aprobarea cadastrului agricol sătesc (comunal), orăşenesc;
h) exproprierea terenurilor proprietate privată şi proprietate publică a unităţilor administrativ-
teritoriale pentru cauză de utilitate publică de interes local în modul stabilit de Legea nr. 488 din
08.07.1999 exproprierii pentru cauză de utilitate publică;
i) transmiterea, la propunerea Guvernului, a terenurilor din proprietatea publică a unităţii
administrativ-teritoriale în proprietatea publică a statului, prin hotărîrea consiliului local respectiv;
j) adoptarea deciziilor cu privire la trecerea gratuită sau contra plată, stabilită conform
programelor sociale de construcţie a locuinţelor, aprobate de consiliile locale, în proprietatea
cetăţenilor a terenurilor proprietate publică a unităţii administrativ-teritoriale, destinate pentru
construcţia caselor de locuit ce nu constituie blocuri, a anexelor gospodăreşti, în corespundere cu
Legea 121 04.05.2007 privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice şi cu Legea
nr.1308 din 25.07.1997 privind preţul normativ şi modul de vînzare-cumpărare a pămîntului;
k) adoptarea deciziilor privind trecerea în conformitate cu cerinţele normativelor în construcţii,
iar dacă aceasta nu este posibil, potrivit suprafeţei reale a terenului aferent construcţiilor) terenurilor
aferente caselor de locuit cu două sau mai multe apartamente privatizate care nu constituie blocuri în
proprietatea comună a proprietarilor de apartamente, proporţional suprafeţei privatizate de fiecare, în
corespundere cu Legea nr.913 din 30.03.2000 condominiului în fondul locativ;
l) adoptarea deciziilor privind transmiterea potrivit cerinţelor normativelor în construcţii a
terenului aferent blocurilor locative în folosinţă sau în proprietate comună în condominiu, în
corespundere cu Legea nr.913 din 30.03.2000 condominiului în fondul locativ;
m) atribuirea terenurilor proprietate publică a unităţii administrativ-teritoriale, fără
modificarea categoriei lor de destinaţie, în condiţiile Legii nr.1308 din 25.07.1997 privind preţul
normativ şi modul de vânzare-cumpărare sau în folosinţă, arendă, locaţiune, superficie,
concesiune, în modul stabilit de lege;
 n) elaborarea propunerilor privind modificarea categoriei de destinaţie a terenului agricol cu
gradul de fertilitate naturală mai mic de 40, în cazul trecerii acestora în fondul silvic, şi pînă la 60 de
grade şi suprafaţa de pînă la 5 hectare în alte cazuri;
o) elaborarea propunerilor de modificare a hotarelor terenurilor proprietate publică a unităţii
administrativ-teritoriale;
p) asigurarea perceperii impozitului funciar;
q) calcularea compensaţiilor prevăzute de excluderea terenurilor din circuitul agricol pentru
terenurile proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale.
r) alte atribuţii prevăzute de lege.

Articolul 8. Competenţa primarului

De competenţa primarului ţine:
a) coordonarea procesului de organizare şi amenajare (consolidare/reparcelare) a terenurilor cu
destinaţie agricolă;
b) coordonarea proiectelor de reparcelare benevolă (organizare a teritoriului) a terenurilor
agricole din cadrul comunei (satului) în baza deciziei Consiliului local;
c) exercitarea controlului privind respectarea legislaţiei funciare în domeniul folosirii
terenurilor şi conservării solului;
d) întocmirea şi eliberarea titlurilor de autentificare a dreptului deţinătorului de teren la
transmiterea gratuită a terenurilor proprietate publică în proprietate privată în conformitate cu decizia
consiliilor săteşti (comunale), orăşeneşti şi municipale;
e) ţinerea cadastrului agricol în hotarele administrative ale satului (comunei), oraşului,
municipiului;
f) încheie în numele unităţii administrativ-teritoriale contractele prevăzute de lege privind
înstrăinarea sau gestionarea resurselor funciare în temeiul deciziei consiliului respectiv;
g) exercitarea altor împuterniciri, conform legislaţiei 12.

3.3 Deosebiri şi asemanari ale cadastrului bunurilor imobile şi cadastrului

funciar.
CONCLUZII

12 LEGE Nr. 1247 din 22.12.1992 privind reglementarea de stat a regimului proprietăţii
funciare, cadastrul funciar de stat şi monitoringul funciar.
 BIBLIOGRAFIE

1. Acte normative
1. Constituţia Republicii Moldova din 29.07.1994. În: „Monitorul Oficial al Republicii Moldova",
1994, nr.1.
2. Legea cadastrului bunurilor imobile nr. 1543-XIII din 25.02.1998. În: „Monitorul Oficial al
Republicii Moldova", 1998, nr. 44-46.
3. Codul civil al Republicii Moldova, aprobat prin Legea nr. 1107 din 06.06. 2002. În: „Monitorul
Oficial al Republicii Moldova" , 2002, nr. 82-86.
4. Codul civil din 26.12.1964 [abrogat]. În: „Veştile Sovietului Suprem al RSS Moldoveneşti", 1964,
nr. 36.
5. Legea nr. 354-XV din 28.10.2004 cu privire la formarea bunurilor imobile. În: „Monitorul Oficial
al Republicii Moldova", 2004, nr. 233-236.
6. Codul funciar, aprobat prin Legea nr. 828-XII din 25.12.1991 [republicat]. În: „Monitorul
a. Oficial al Republicii Moldova", 2001, nr. 107
7. Legea nr. 123-XV din 18.03.2003 privind administraţia publică locală. În: „Monitorul Oficial al
Republicii Moldova", 2003, nr. 49.
8. Codul silvic, aprobat prin Legea nr. 887 din 21.06.1996. În: „Monitorul Oficial al Republicii
Moldova", 1997, nr. 4-5.
9. Codul subsolului, aprobat prin Legea nr.1511-XII din 15.06.1993. În: „Monitor", 1993, nr.11.
10. Codul apelor, aprobat prin Legea nr.1532-XII din 22.06.1993. În: „Monitor", 1993, nr.10.
11. Hotărârea Guvernului nr. 414 din 02.05.2000 privind aprobarea Regulamentului Cadastrului
obiectelor şi complexelor din fondul ariilor naturale protejate de stat. În: „Monitorul Oficial al
Republicii Moldova", 2000, nr.54-56.
12. Hotărârea Guvernului nr. 466 din 21.04.1998 cu privire la aprobarea Cadastrului funciar general al
Republicii Moldova la data de 1 ianuarie 1998. În: „Monitorul Oficial al Republicii Moldova",
1998, nr. 62-65.
II. Acte ale Agenţiei Resurse Funciar şi Cadastru
13. . Instrucţiunea cu privire la ordinea formării şi evidenţei numerelor cadastrale ale bunurilor
imobile, aprobată prin Ordinul Agenţiei Relaţii Funciare şi Cadastru nr. 190 din 29.12.1998.
14. În: „Monitorul Oficial al Republicii Moldova", 2004, nr. 35-38 [republicată].
15. Instrucţiunea cu privire la modul de elaborare şi actualizare a planurilor cadastrale şi
16. geometrice aprobată prin ordinul Agenţiei Relaţii Funciare şi Cadastru, nr. 107 la 27.05.2003. În:
şorodoc@cni.md.
17. Instrucţiunea cu privire la înregistrarea bunurilor imobile şi a drepturilor asupra lor, aprobatăde
Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru la 22 iunie 2005 prin ordinul nr. 112, înregistrat la Ministerul
Justiţiei a Republicii Moldova cu nr. 423 din 17 octombrie 2005. În: şorodoc@cni.md .
18. Scrisoarea instructivă din 25 decembrie 1998 nr. 01-345 privind lista documentelor ce
19. confirmă drepturile asupra bunurilor imobile aprobată de Agenţia Relaţii Funciare şi Cadastru. În:
şorodoc@cni.md.

III. Literatura doctrinară

20. Adam, Ioan. Regimul juridic al dobândirii şi înstrăinărilor imobilelor - terenuri şi construcţii.
Bucureşti: Europa Nova. - 1996. - 298 p.
21. Adam, Ioan. Teoria generală a drepturilor reale. Bucureşti: Europa Nova. -1998 - 478 p.Baieş,
Sergiu şi Roşca, Nicolae. Drept civil. Drepturile reale principale. Chişinău, 2005, 301 p
22. Baieş, Sergiu şi Roşca, Nicolae. Principiile fundamentale ale dreptului de proprietate. Chişinău,
ARC, 2000, 346 p.
23. Baieş Sergiu şi Roşca Nicolae. Drept civil. Partea generală. Persoana fizică. Persoana juridică.
Chişinău, 2004, 461 p.
24. Bloşenco, Andrei. Drept civil. Partea specială. Note de curs. Chişinău, Cartdidact, 2003, 280 p
25. Brădianu, Salvator. În legătură cu dobîndirea drepturilor reale imobiliare prin uzucapiune, în
regimul de carte funciară. În: „Revista română de Drept" nr. 5, 1977, p. 32.

26. Climov, Alla. Formarea bunurilor - un nou aspect al exercitării dreptului de proprietate În:Revista
Naţională de Drept, Chişinău, 2000, nr. 1, p. 44-45;
27. Climov,Alla şi Teacă Ilie. Dreptul imobiliar.Suport de curs,Chişinău 2011,12 p.
28. Domeniul public şi domeniul privat al proprietăţii: probleme şi reglementări juridice. În: Revista
Naţională de Drept, Chişinău, 2000, nr. 2, p. 18-19;
29. rpuMM, nepexog ToproBbix u npoMbim.neHHbix npegnpHATHH // BecTHHK
rpa^gaHCKoronpaBa. - 1915. - N°; 7. - c. 44
30. Gribanov, A. G. Predpriâtie: problemy, doctrinî i zakonodatelistvo. // Hoziaistvo i pravo, 2000, nr.
7, s. 15.
31. Hamangiu, Constantin; Rosetti-Bălănescu, I. şi Băicoianu, Alexandru. Tratat de drept civil român.
Volumul I. Bucureşti, ALL BECK,1995,1998, 2002, 635 p.
32. Hamangiu, Constantin; Rosetti-Bălănescu I. şi Băicoianu, Alexandru. Tratat de drept civil român.
Volumul II. Bucureşti, ALL BECK, 1998, 2002, 796 p.
33. Hamangiu Constantin; Rosetti-Bălănescu I. şi Băicoianu Alexandru. Tratat de drept civil român.
Volumul III. Bucureşti, ALL BECK, 1998, 700 p.
34. Hamangiu, Constantin şi Georgian, Nicolae. Cod civil adnotat cu doctrina franceză română şi
jurisprudenţa completă de la 1868-1927. Volumul II. Bucureşti, ALL BECK, 2002, 635 p
ANEXE
11
HOTĂRIRE Nr. 1030 din 12.10.1998 despre unele măsuri privind crearea cadastrului bunurilor imobile.