Studii avansate de drept administrativ 2020

ȘCOALA NAȚIONALĂ DE STUDII POLITICE ȘI ADMINISTRATIVE

ȘCOALA DOCTORALĂ
ȘTIINȚE ADMINISTRATIVE

REFERAT
Disciplina: Studii avansate de drept administrativ

TEMA:
IMPORTANȚA PUBLICITĂȚII IMOBILIARE ȘI DOMENIILE PARTICIPANTE ÎN
REALIZAREA CADASTRULUI INTEGRAT

Coordonator curs,
Prof.Univ.Dr.Emil Bălan

Doctorand,
MANEA GABRIELA

București
2020

1
 Studii avansate de drept administrativ 2020

CUPRINS:

1. Introducere............................................................................................................................ 3
2. Publicitatea imobiliară. Necesitatea publicității imobiliare............................................... 3
2.1. Noțiunea de publicitate imobiliară...................................................................... 4
2.2. Formele publicității............................................................................................. 6
2.3. Rolul și utilitatea publicității imobiliare............................................................. 6
2.4. Scopul și obiectivul publicității imobiliare......................................................... 6
2.5. Funcțiile și efectele publicității imobiliare.......................................................... 6
2.6. Sistemele de publicitate imobiliare în dreptul românesc.................................... 6
2.7. Principiile lucrărilor sistematice de cadastru și carte funciară........................... 7
2.8. Cartea funciară................................................................................................... 8
3. Domeniile și activitățile participante la realizarea cadastrului integrat și
Publicitătea imobiliară......................................................................................................... 8
4. CONCLUZII………...………………………………………………………...….............. 10
5. BIBLIOGRAFIE……………………………………………………….………………..... 12

2
 Studii avansate de drept administrativ 2020

IMPORTANȚA PUBLICITĂȚII IMOBILIARE ȘI DOMENIILE PARTICIPANTE

ÎN REALIZAREA CADASTRULUI INTEGRAT

1. Introducere
Publicitatea imobiliară desemnează totalitatea mijloacelor juridice prevăzute de lege, prin
care se determină situația materială juridică a bunurilor imobiliare, în mod public, prin registre
special ținute de autoritățile statale, în vederea ocrotirii intereselor titularilor de drepturi reale
imobiliare și cele legate de asigurarea circulației lor în condițiile legii1.
Pentru toți cei interesați publicitatea imobiliară facilitează accesul pentru a cunoaște
conținutul actelor juridice dar și situația de drept a imobilelor, aspect ce capătă dimensiuni
importante cu privire la circulația terenurilor sau/și a construcțiilor, deoarece este eliminată astfel
posibilitatea achiziționării unui imobil, ce este grevat de sarcini (a mai fost vândut unuia sau mai
multor cumpărători), sau care este afectat de unele dezmembrăminte ale dreptului de proprietate
(uzufructul, servitutea, etc.) sau grevat de ipoteci și/sau privilegii. Astfel, poate fi ocrotită
proprietatea, una dintre instituțiile fundamentale ale dreptului, care trece de sfera dreptului civil
și a dreptului administrativ, dar rămâne o instituție constituțională.
Prin Legea nr. 7/1996 privind cadastrul și publicitatea imobiliară s-a urmărit și se
urmărește introducerea unui sistem de publicitate unic pentru întreaga țară, destinat a înlocui
toate sistemele existente până la completa ei aplicare.2
Agenția Națională de Cadastru și Publicitatea Imobiliară este actorul principal, ce are
misiunea de a identifica, înregistra, și de a crea baza de date, în vederea unei evaluări reale dar și
pentru impozitarea corectă și transparentă a proprietăților și nu în ultimul rând să garanteze
dreptul de proprietate asupra proprietăților.
În contextul unor procese de dezvoltare și integrare europeană, cadastrul general și cartea
funciară au împreună, un rol deosebit de important, fiind un pilon principal în realizarea
proiectelor și strategiilor de dezvoltare dar și de aliniere la standardele europene.

2. Publicitatea imobiliară. Necesitatea publicității imobiliare

„ Dreptul de proprietate este acel drept subiectiv care dă expresia aproprierii unui bun,
drept care permite titularului să posede, să folosească și să dispună de acel lucru, în putere
proprie și în interes propriu, în cadrul și cu respectarea legislație existente.” 3 Sub aspectul
economic, dreptul de proprietate reprezintă dreptul de apropiere a unor bunuri, corporale sau
1
C. Bîrsan, Drept civil. Drepturile reale principale, Ediția a III-a, revăzută și adăugită, Editura Hamangiu, 2008, p.
343; A se vedea I. Albu, Curs de drept funciar, București, 1957p. 342; L.Pop, L. M. Harosa, op. cit., 2006, p. 333;
pentru o definiție a noțiunii de publicitate în sens larg și clasificarea formelor de publlicitate în dreptul civil român, a
se vedea M. Nicolae, op. cit., p. 127 și urm.
2
C. Bîrsan, Drept civil. Drepturile reale principale, Ediția a III-a, revăzută și adaugită, Editura Hamangiu, 2008, p
348; A se vedea Trib. Suprem, Secția civilă, Decizia nr. 400/1978, în C.D. 1978, p.19; a se vedea L. Pop, L. M.
Harosa, op. Cit., p. 351.
3
C. Bîrsan, Drept civil. Drepturile reale principale, Ediția a III-a, revăzută și adaugită, Editura Hamangiu, 2008, p.
31; C. Stănescu, C. Bîrsan, op. Cit., p. 32; C. Bîrsan , M.Gaiță, M.-M. Pivniceru.op. Cit. P. 25. Pentru alte definiții
ale dreptului de proprietate, a se vedea M. Toma, Drept civil. Drepturile reale, Ed. și tipografia Argument, București,
1999, p. 66 și urm.

3
 Studii avansate de drept administrativ 2020

incorporale, în conținutul său cuprinde atributele posesiei, folosinței și dispoziției și aceste

atribute sunt exercitate de proprietar prin puterea și în interesul său propriu.4
Prin drept întotdeauna societatea recunoaște, ocrotește și garantează interesele legitime
ale societății înseși, ale colectivităților și implicit ale individului, asigurând astfel respectarea
obligațiilor corelative, ce sunt necesare pentru înfăptuirea acestora. În lungul drum al evoluției
societății, a fost evidențiată preocuparea în mod constant pentru protejarea dreptului de
proprietate al individului dar și a altor drepturi și libertăți fundamentale.
Pentru a dispune de dreptul de proprietate asupra unui imobil, pentru a fi recunoscut și
opozabil5 în fața terților6, acesta trebuie să fie cadastrat, luat în evidență și întabulat (înscris în
cartea funciară)7.

2.1. Noțiunea de publicitate imobiliară

Doctrina a conferit publicității imobiliare mai multe definiții. În doctrina franceză8,
definiția a plecat de la definirea publicității imobiliare în general, care reprezintă o
încunoștiințare a publicului cu privire la un act, un fapt sau un bun, iar în ceea ce privește
publicitatea imobiliară a fost definită ca fiind instrumentul esențial în securizarea raporturilor
juridice în materia imobiliară, având drept scop principal, asigurarea opozabilității față de terți.
În doctrina română, o definiție a publicității în sens general, o regăsim în „Tratatul de
publicitate imobiliară”9, unde autorul definește publicitatea ca fiind „ totalitatea modalităților
prin care anumite acte, fapte sau alte operații juridice sunt aduse la cunoștință publicului ori,
după caz, sunt săvârșite în locuri publice, cu sau fără participarea acestuia, în scopul satisfacerii
unor interese publice sau private”. Unii autori români10 sunt în acord cu opiniile unor autori
italiani11 , noțiunea de publicitate imobiliară fiind definită „ ca acel sistem de declarații directe de
semnalare a modificărilor aduse situațiilor juridice privite în interesul general al tuturor

4
Ibidem. p. 31.
5
Potrivit art. 25 din Legea nr. 7/1996 efectul de opozabilitate faţă de terţ a transmiterii dreptului de proprietate se
produce de la data înregistrării cererii de întabulare, https://legeaz.net/spete-civil/drept-de-proprietate-inscriere-in-
421-2007, accesat la data de 21.11.2020, ora 19 :20.
6
Persoană care nu figurează ca parte în acte, în litigii sau în convenții nici direct, nici prin reprezentare și față de
care actul juridic ori hotărârea pronunțată în cauză nu produce efecte, https://dexonline.ro/definitie/ter%C8%9Be,
accesat la data de 21.11.2020, ora 19:14.
7
Potrivit DEX verbul  a intabula  înseamnă “A inscrie definitiv un drept de proprietate sau un drept real imobiliar
in cartea funciara”, https://dexonline.ro/definitie/intabulat, accesat la data de 21.11.2020, ora 19 :25.
8
C.M. Gheorghe, Studiu comparativ privind instituția publicității imobiliare, Editura Universitii din Pitești, 2012, p.
13; Ph. Simler, Ph. Delebecque, Droit civil – Les sûretés; La publicité foncière, Edition Dalloz, Paris, 2004, p.667;
L. Aynès, P. Crocq, Les sûretés; La publicité foncière, Editions 7 juridiques associées – Defrénois, Paris, 2003,
p.244 – 245;
9
A se vedea M. Nicolae, Tratat de publicitate imobiliară, vol. I, Ed. Universul Juridic, București, 2006;
10
C.M. Gheorghe, Studiu comparativ privind instituția publicității imobiliare, Editura Universitii din Pitești, 2012,
p.13; A se vedea N. Boș, O. Iacobescu, Cadastru și cartea funciară, Ed. C. H. Beck, București, 2009, p.49 – 50;
11
C.M. Gheorghe, Studiu comparativ privind instituția publicității imobiliare, Editura Universitii din Pitești, 2012,
p.14; A se vedea D. Di Rago, La pubblicazione nel diritto pubblico, I. Profili generali, Edizioni Scientifiche Italiane,
Napoli, 1983, p.18; R. Corado, La pubblicità nell dritto privato. Parte generale, Libreria Scientifica G. Giappichelli
Torino, Torino, 1947, p.44 – 45;

4
 Studii avansate de drept administrativ 2020

cetățenilor”. Într-o altă opinie12, publicitatea imobiliară reprezintă totalitatea mijloacelor juridice
prevăzute de lege prin care se determină situația materială și juridică a bunurilor imobiliare, în
mod public, prin registre special ținute de autoritățile statale, în vederea ocrotirii intereselor
titularilor de drepturi reale imobiliare și cele legate de asigurarea circulației în condițiile legii. O
altă definiție dată de literatura de specialitate 13, pune în evidență rolul și funcțiile publicității
imobiliare, afirmând că „reprezintă un ansamblu de mijloace juridice ce au drept scop să asigure
evidența, siguranța și opozabilitatea față de terți a actelor juridice prin care se constituie, se
transmit și se sting drepturi reale imobiliare”. Același sens îl dă publicității imobiliare și definiția
conform căreia14„ publicitatea imobiliară desemnează totalitatea mijloacelor juridice prevăzute
de lege prin care se evidențiază situația materială și juridică a imobilelor, în mod public, pentru a
se ocroti securitatea statică și securitatea dinamică a circuitului referitor la asemenea bunuri”.
Dacă facem un mixt al acestor definiții, putem afirma că publicitatea imobiliară
reprezintă ansamblul tuturor mijloacelor juridice prevăzute de lege, care au drept scop asigurarea
evidenței, siguranței și opozabilității față de terți a actelor juridice prin care se constituie, se
transmit și se sting drepturile reale imobiliare realizându-se astfel, prin registrele publice special
ținute de autoritățile statale, securitatea statică și dinamică a circuitului civil al acestor bunuri și
ocrotirea intereselor titularilor drepturilor astfel transmise sau constituite.

2.2. Formele publicității

De-a lungul timpului, au fost realizate mai multe clasificări ale instituției publicității,
luându-se în calcul diferite criterii, astfel15:
a) În funcție de obiectul/conținutul publicității avem: a) publicitatea unor drepturi sau
situații juridice; b) publicitatea unor acte și fapte juridice.
b) În funcție de modul de realizare: a) publicitate de fapt; b) publicitate legală.
c) În funcție de efectele juridice pe care publicitatea le produce, avem: a) publicitate
declarativă ori informativă având scopul de a informa terțele persoane; b) publicitate
conformativă având scopul de a asigura nașterea, modificarea sau stingerea unei
situații juridice fără de care actul respectiv nu poate produce efecte, fiind ineficace
până la îndeplinirea obligației de publicitate.
d) În funcție de sancțiunea aplicabilă atunci când nu se îndeplinesc formalitățile de
publicitate, distingem: a) publicitate necesară care determină prin îndeplinire
eficacitatea actului juridic; b) publicitatea facultativă de îndeplinirea căreia nu
depinde eficacitatea actului juridic.
e) În funcție de natura bunului ce formează obiectul actului juridic supus publicității,
distingem: a) publicitatea mobiliară; b) publicitatea imobiliară.

12
A se vedea C. Bârsan, Drept civil. Drepturile reale principale, Ed. Hamangiu, București, 2008, p.342;
13
A se vedea C. Bârsan, M. Gaiță, M. M. Pivniceru, Drept civil. Drepturile reale, Ed. Institutul European, Iași, 1997,
p. 212.
14
A se vedea și L. Pop, Dreptul de proprietate și dezmembrămintele sale, Ed. Lumina Lex, București, 2001, p.269;
15
A se vedea și L. Pop, Dreptul de proprietate și dezmembrămintele sale, Ed. Lumina Lex, București, 2001, p.269;

5
 Studii avansate de drept administrativ 2020

2.3. Rolul publicității imobiliare

Rolul publicității imobiliare este acela de a asigura protecția eficientă a drepturilor reale
pe care titularul le are la un moment dat, dar și încrederea subiecților de drept în ceea ce privește
operațiunile la care ei participă și care au drept obiect aceste drepturi.

2.4. Scopul și obiectivul publicității imobiliare

Publicitatea imobiliară, întemeiată pe sistemul de evidență al cadastrului general, are ca
obiect înscrierea în Cartea funciară a actelor și faptelor juridice referitoare la imobilele din aceași
localitate.16 Evidența din registrele publice este cea care poate fi consultată de oricine, iar în ea se
regăsesc înscrise: a) bunurile imobile (terenuri și construcții, identificate prin număr cadastral,
categorie de folosință, suprafață, etc.); b) drepturile reale imobiliare (de proprietate, uzufruct,
servitute, etc.) și cele accesorii (ipoteca, privilegiile); c) titularii acestor drepturi (persoane fizice,
persoane juridice), tipul de proprietate (privată sau comună), modul de deținere (în exclusivitate,
în cote părți); d) actele juridice legate de imobile și titularii drepturilor tabulare ș.a.m.d. 17. Prin
intermediul acestor tipuri de înscrieri, se constituie publicitatea imobiliară, drepturile, actele și
faptele juridice sunt aduse la cunoștință tuturor, devenind opozabile față de terți, respectiv față de
persoanele străine, fizice sau juridice.18

2.5. Funcțiile și efectele publicității imobiliare

Publicitatea imobiliară îndeplinește mai multe funcții, astfel, analizând literatura de
specialitate în domeniu, singura abordare elaborată și concretă a funcțiilor publicității
imobiliare19 identifică următoarele funcții ale publicității: a) funcția declarativă sau de informare
a terților; b) funcția constitutivă sau translativă de drepturi; c) funcția de eficacitate
(opozabilitate) față de terți; d) funcția de soluționare; e) funcția achizitivă (creatoare) de drepturi;
și e) funcția probatorie.

2.6. Sistemele de publicitate imobiliară în dreptul românesc

În vechiul drept românesc transmiterea proprietății se făcea în baza consimțământului
părților și prin predarea lucrului. În Transilvania se realiza printr-o procedură inedită: în trei
duminici la rând, prin trei strigări repetate (consecutive), în fața unei biserici sau în interiorul ei.
La începutul secolului al XIX-lea, prin Regulamentul Organic au fost organizate două condici
(primele registre de inscripțiuni ipotecare), în care erau înscrise foile de zestre și actele de
zălogire a imobilelor, pecetluite cu pecetea domnească.
În dreptul românesc modern, existența și organizarea publicității imobiliare își are izvorul
în modul de constituire a statului unitar modern român și mai ales în faptul că teoriile românești

16
Legea nr. 18/1991 Legea fondului funciar, publicată în M.Of. nr nr. 37 din 20 februarie 1991.
17
N. Boș, O. Iacobescu, Cadastru și Cartea Funciară, Ediția 2, Editura C.H. Beck, București, 2019, p. 297.
18
Ibidem., p. 297.
19
A se vedea M. Nicolae, op. cit., p. 157;

6
 Studii avansate de drept administrativ 2020

s-au aflat sub administrarea unor puteri străine diferite care și-au implementat propriile lor
reglementări în domeniul evidenței și tranzacțiilor imobiliare20.
Din aceste considerente au fost conturate în doctrina de specialitate, următoarele sisteme
de publicitate imobiliară:21 a) Sistemul de transcripțiuni și inscripțiuni (sistemul publicității
imobiliare), aplicabil în Muntenia, Moldova, Oltenia și Dobrogea, reglementat de Codul civil și
Codul de procedură civilă; b) Sistemul cărților funciare (Sistemul publicității reale), aplicabil în
Transilvania, Banat și nordul Moldovei, reglementat prin Legea nr. 115 din 27.04.1938 pentru
unificarea dispozițiilor privitoare la cărțile funciare; c) Sistemul (intermediar) cărților de
publicitate funciară aplicabil în unele localiăți din județul Ilfov, reglementat prin Legea nr.
242/1947 pentru transformarea cărților funciare în cărți de publicitate funciară; d) Sistemul
(intermediar) cărților de evidență funciară aplicabil, la cererea persoanelor interesate, în
localitățile din Transilvania unde cărțile funciare au fost distruse, sustrase sau pierdute din cauza
războiului, reglementat prin Legea 163/1946.; e) Sistemul unic de publicitate imobiliară,
aplicabil pe întregul teritoriu al statului, reglementat prin Legea nr. 7/1996 privind cadastrul și
publicitatea imobiliară.

2.7. Principiile lucrărilor sistematice de cadastru și carte funciară

Respectarea statului de drept, înseamnă respectarea dreptului de proprietate, un drept
constituțional, iar raportat la publicitatea imobiliară, inseamnă respectarea principiilor care stau
la baza lucrărilor sistematice de cadastru și carte funciară. Principiile ce stau la baza acestui
sistem de publicitate imobiliară sunt următoarele:22
a) principiul publicității integrale, potrivit căruia toate actele și faptele juridice și chiar
acțiunile care priveau bunurile nemișcătoare trebuie aduse la cunoștința publică prin
înscriere;
b) principiul publicității absolute, potrivit căruia drepturile reale imobiliare nu se puteau
strămuta, nu numai față de terți, dar chiar și în raporturile dintre părți, decât dacă s-a
efectuat intabularea. Acordul de voință este necesar, dar nu suficient pentru a transfera
proprietatea, chiar în raporturile dintre părți. Intabularea avea, un efect constitutiv de
drept real (art. 17. Din Decretul-lege nr. 115/1938). Numai în caz de dobândire prin
succesiune, accesiune, vânzare silită și expropriere, dobândirea opera independent de
înscriere. Și în aceste cazuri, spre a putea transfera mai departe dreptul, dobânditorul
trebuia mai întâi să-l intabuleze (art. 26).
c) Principiul legalității, potrivit căruia funcționarul de stat era obligat ca, înainte de a
face înscrierea, să verifice legalitatea titlului ce se înregistrează (art. 43, art. 44);

20
A se vedea D. M. Cosma, Cartea funciară, Ed. Hamangiu, București, 2007, p. 13.
21
C.M. Gheorghe, Studiu comparativ privind instituția publicității imobiliare, Editura Universitii din Pitești, 2012,
pp. 33-34.
22
C. Bîrsan, Drept civil. Drepturile reale principale, Ediția a III-a, revăzută și adaugită, Editura Hamangiu, 2008, p.
346.

7
 Studii avansate de drept administrativ 2020

d) Principiul oficialității, potrivit căruia funcționarul care făcea înscrierea nu se putea

sprijini decât pe cererea și pe actele ce o însoțesc. Cererea, odată înregistrată, nu mai
putea fi completată cu înscrisuri noi;
e) Principiul priorității, conform cu care înscrierea se făcea în ordinea înregistrării
cererilor la judecătorie, ordine care conferea și rangul înscrierii;
f) Principiul relativității, care înseamnă că înscrierea unui drept se putea face numai
împotriva celui care, la în registrarea cererii, era înscris ca titular al dreptului asupra
căruia înscrierea urma a fi făcută; înscrierea putea fi făcută de asemenea împotriva
celui care, înainte de a fi înscris, și-a grevat dreptul, dacă amândouă înscrierile se
cereau deodată (art. 19);
g) Principiul forței probante a înscrierii, potrivit căruia terțul care, întemeindu-se pe
cuprinsul cărții funciare, dobândește, cu bună credință și titlul oneros, un drept real
înscris în cartea funciară nu mai poate fi evins din cauza viciilor pe care le avea titlul
autorului său. Dreptul real înscris în cartea funciară se prezumă a fi exact (art. 32 și art.
33).

2.8. Cartea funciară

Cartea funciară este un înscris în care este evidențiată în mod public situația materială și
situația juridică a imobilelor, prin înscrierea tuturor actelor și faptelor juridice referitoare la
aceste bunuri. Fiind o evidență ținută pe imobile, cartea funciară constituie un sistem real (și nu
personal) de publicitate.
Termenul de „Carte funciară” sau „Carte funduară”, termen folosit în Ardeal, își are
originea în limba franceză (foncièr) respectiv în limba latină (fundus) și se referă la
„ proprietatea particulară asupra pământului” sau la „averi imobiliare 23”.
Ca sistem de publicitate imobiliară, cartea funciară îndeplinește un rol complex în
societate prin:24 a) funcția socială, întrucât titularul unui drept înscris știe că nu poate fi
împiedicat oricum în exercitarea nestingherită a acestui drept. Publicitatea, prin conținutul ei
garantat de lege, devine o forță probantă ce poate preveni conflictele și facilitează rezolvarea lor;
b) funcția economică, generată de siguranța și liniștea socială pe care o asigură, fapt ce permite o
exploatare mai eficientă a imobilelor de către proprietar, iar creditele, la rândul lor, garantate prin
ipoteci, se obțin mai ușor și conduc la scăderea dobânzilor și implicit la creșterea valorii
imobiliare; c) funcția de inventar al bunurilor imobile, preluată de la cadastru și evidența proprie
a drepturilor și raporturilor judiciare funciare, ale terenurilor și construcțiilor.

3.Domeniile și activitățile participante la realizarea cadastrului integrat și

publicitătea imobiliară
Există trei grupe de activităţi care participă la realizarea cadastrului, conferind acestuia
caracterul de domeniu interdisciplinar: a) domenii de bază: geodezia, topografia, fotogrammetria
şi cartografia; b) domenii de colaborare: dreptul civil, informatica, pedologia şi cunoştinţe
23
N. Boș, O. Iacobescu, Cadastru și Cartea Funciară, Ediția 2, Editura C.H. Beck, București, 2019, p. 311.
24
N. Boș, O. Iacobescu, Cadastru și Cartea Funciară, Ediția 2, Editura C.H. Beck, București, 2019, pp. 311-312.

8
 Studii avansate de drept administrativ 2020

economice cu privire la evaluarea şi impozitarea construcţiilor şi terenurilor; c) domenii

auxiliare (ajutătoare): urbanismul, amenajarea teritoriului, îmbunătăţirile funciare, amenajarea
pădurilor şi protecţia mediului, organizarea teritoriului agricol.
a) Domeniile de bază sau de sprijin care contribuie la realizarea cadastrului sunt:
- geodezia – a sigură realizarea rețelei geodezice de sprijin pentru întocmirea și
actualizarea planului cadastral într-un sistem unitar de coordonate ;
- topografia și fotogrammetria – asigură realizarea planului topografic care, după
echiparea cu datele specifice cadastrului, devine plan cadastral ;
- cartografia – asigură cartografierea și cartoreproducerea planurilor cadastrale.
b) Domenii de colaborare și de completare care participă şi rezolvă părţi ale cadastrului
sunt:
- informatica – rezolvă volumul mare de calcule în procesul de prelucrare a datelor
primare de măsurători, precum și întocmirea automată a planurilor și registrelor
cadastrale în sistem informatizat și crearea sistemelor informaționale ;
- legislaţia de drept civil și de drept funciar – cea care asigură cadrul legal pentru
rezolvarea părții juridice a cadastrului general și a problemelor sistemului de
publicitate imobiliară al cărților funciare ;
- pedologia – asigură datele privind partea economică a cadastrului general în scopul de a
stabilii obiective pentru obligațiile fiscale, prin bonitarea terenurilor agricole ;
- cunoștințele economice cu privire la evaluarea şi impozitarea terenurilor şi a
construcţiilor, servesc pentru o evaluare corectă a imobilelor cadastrale (terenuri și
construcții) pentru o justă impozitare de către stat a proprietății imobiliare.
c) Domeniile auxiliare (ajutătoare)- sunt cele care rezolvă unele etape în lucrările cadastrale
specifice şi cărora cadastrul le pune la dispoziţie informaţii cadastrale:
- Amenajarea teritoriului şi urbanismului – pun la dispoziție datele despre delimitarea
teritoriilor administrative și ale intravilanelor localităților;
- Amenajarea şi gospodărirea pădurilor – furnizează informații despre limitele
amenajamentelor silvice și despre schimbările dintre etapele acestora;
- Administraţia publică locală (comunală, orășenească, municipală și județeană) – oferă
date și documentații privind delimitarea hotarelor administrative și ale intravilanelor
localităților, planurilor urbanistice, precum și alte documentații care pot servi pentru
stingerea unor litigii de vecinătate sau de proprietate;
- Protecţia mediului – furnizează informații, asistență tehnică și avizarea în probleme de
delimitare a terenurilor afectate de factori de poluare.
O parte dintre aceste domenii de activitate participante la realizarea cadastrului și
publicității imobiliare, sunt condiționate în desfășurarea activității de acest instrument strategic,
astfel : a) Amenajarea teritoriului și urbanismului - emiterea Certificatelor de urbanism, a
Autorizațiilor de construire, a Certificatelor de atestare a construcției precum și a altor
documente, au la bază acest element de identificare al imobilului teren și/sau construcție,
numărul cadastral, fără de care nu pot fi emise. Nomenclatorul stradal este un alt instrument de
importanță majoră, atât la nivel național, cât și local, ce are la bază tot acest instrument, luat la
9
 Studii avansate de drept administrativ 2020

pachet, cadastrul și publicitatea imobiliară, fără de care RENNS 25 nu poate fi întocmit și drept
urmare utilizat (fiind baza de identificare, evidență și ulterior de impozitare a imobilelor) ; b)
Administrația publică locală prin compartimentele din subordine, respectiv, Registrul Agricol,
Serviciul de Impozite și Taxe, Evidența persoanelor, sunt condiționate și afectate în desfășurarea
activității de acest instrument, numit cadastru și publicitatea imobiliară, începând de la
întocmirea RAN26 – ului, întreținerea lui, realizarea recensământului și până la evidența
populației, respectiv desfășurarea alegerilor (locale, prezidențiale și parlamentare) ; c) Protecția
mediului este de asemenea condiționată de cadastru și publicitatea imobiliară, prin necunoașterea
titularilor drepturilor (persoane fizice și/sau persoane juridice) asupra terenurilor și/sau clădirilor,
prin necunoașterea gradului de corectitudine a datelor, a transparenței decizionale în acest sens,
precum și cu privire la legalitatea realizării acestora, dar și asupra impactulu pe care îl au asupra
mediului înconjurător, iar sub efectul de ,,bulgăre de zăpadă” afectează major și iremediabil viața
sub toate formele ei, încălcându-se flagrant dreptul la un mediu sănătos.

4. CONCLUZII
La nivel mondial, toate guvernele duc o luptă permanentă pentru asigurarea unui cadru
de stabilitate socială dar și pentru performanțe economice, pentru cetățenii statelor respective. În
acest context, indiferent de cursul istoriei, de cultură sau de mediu, toate au avut și aspirații
comune cu privire la dezvoltare și creștere economică. Pentru realizarea acestor aspirații, trebuie
să se asigure un cadru legal privind pământul și dreptul de proprietate, prin care să fie
recunoscute și protejate drepturile și obligațiile persoanei, fizice și/sau juridice. Pentru asigurarea
unui cadru de stabilitate în interiorul granițelor sale, de dezvoltare economică, atât la nivel
național cât și la nivel mondial, fiecare stat în parte are instrumente reprezentate de legi funciare,
care să ofere suport și să încurajeze relațiile comerciale. Drept urmare, recunoașterea dreptului
de proprietate asupra pământului este necesară, deoarece acesta reprezintă sursa primară de

25
Registrul Electronic Național al Nomenclaturilor Stradale, Legea cadastrului și a publicității imobiliare nr.7/1996,
republicată, cu modificările ulterioare prin dispozițiile art.5, reglementează normele generale care definesc RENNS
ca sistem unic de referință la nivel național, în care sunt înscrise nomenclaturile stradale la nivelul comunelor,
orașelor și municipiilor. Legea instituie obligativitatea utilizării RENNS de către instituțiile și autoritățile
administrației publice centrale și locale în activitatea specifică, precum și obligația autorităților administrației
publice de a proceda la furnizarea și actualizarea datelor cu privire la nomenclatura stradală proprie din registrul
electronic al nomenclaturilor stradale. Nomenclatura stradală este totalitatea elementelor de identificare cuprinzând
denumirile de drumuri și adrese administrative din România într-un mod standardizat, organizat pe fiecare unitate
administrativ-teritorială și care reprezintă evidența primară unitară care servește la identificarea domiciliului/
reședinței persoanei fizice, a sediului persoanei juridice, a fiecărui imobil (teren cu sau fără construcții), precum și a
fiecărei clădiri. Nomenclatura stradală se aprobă la nivelul fiecărui municipiu, oraș, comună. Acesat
https://www.gov.ro/ro/guvernul/sedinte-guvern/constituirea-registrului-electronic-national-al-nomenclaturilor-
stradale-aprobata-de-executiv, la data de 16.12.2020, ora 12 :34.
26
Registrul Agricol Național, este un sistem informatic care permite instituţiilor (Ministerului Agriculturii,
ANSVSA, ANAF, INS, MDRAP, ANCPI, APIA) obţinerea în timp real (pe măsura colectării) a datelor
centralizatoare din Registrul Agricol Național (RAN) și utilizarea acestor date în activitatea proprie, aprobat în baza
O.G. nr. 28 din 27 august 2008 privind registrul agricol, adoptată în temeiul art. 1 pct. III.10 din Legea nr. 142/2008
privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe, publicată în M. Of. al României, Partea I, nr. 628 din 29 august
2008, https://ran.ancpi.ro/portal/web/public/,accesat la data de 16.12.2020 ora 13:10.

10
 Studii avansate de drept administrativ 2020

venituri, bunăstarea fiecărui stat în parte dar și faptul că o bună administrare a acestuia este una
dintre condițiile fundamentale privind buna guvernare. O imagine de ansamblu asupra
administrației și economiei statelor dezvoltate, reflectă faptul că acestea au la bază un sistem
eficient și o organizare funciară pe măsură, în mod special cu privire la legile specifice acestui
domeniu. O economie de piață modernă va genera întotdeauna, creștere economică și dezvoltare,
fiindcă drepturile de proprietate sunt ocrotite, garantate și aplicate eficient, înregistrate în baza
unui sistem de legi compatibile și adecvate, care oferă protecție față de un regim juridic
netransparent și incert sau față de apariția unor fraude. Drept urmare, legea reprezintă
instrumentul fundamental care delimitează și statuează drepturile indivizilor.
Un trai civilizat în economiile de piață nu se datorează prosperității ridicate, ci ordinii
pe care o aduc drepturile ce reglementează proprietatea. Pornind de la ideea de bază a
reglementării dreptului de proprietate, apare ca necesară existența unui sistem de înregistrare
eficient, care să fie stimulentul unei economii de piață active și eficiente. Astfel a apărut
necesitatea înființării instituției publicității imobiliare moderne prin organizarea căreia s-au avut
și se au în vederea asigurarea următoarelor obiective:27 a) apărarea drepturilor imobiliare și
prevenirea eventualelor conflicte; b) certitudinea transmisiunilor bunurilor imobiliare aflate în
circuitul civil, făcând publică situația juridică a acestora; c) circulația creditului și garantarea lui,
prin înscrierea ipotecilor în registrele publice; d) exercitarea unui control din partea statului
privind schimbările ce se produc în raport cu normele de sistematizare, înstrăinări, grevare de
sarcini, ce vizează interesele publice. Astfel, se pot obține în orice moment date privind
identificarea, descrierea, estimarea și reprezentarea pe planuri cadastrale a tuturor bunurilor
imobile și înregistrarea drepturilor asupra lor28. În concluzie, rolul publicității imobiliare de a
permite celor interesați să ia cunoștință despre situația de drept a imobilelor, pune în evidență un
aspect foarte important cu privire la circulația terenurilor și a construcțiilor, ceea ce generează
direct proporțional, creșterea coeficientului de încredere în tranzacțiile imobiliare despre care, se
poate prezuma până la proba contrară, că se desfășoară în deplină siguranță.

5. BIBLIOGRAFIE
Doctrină :

27
N. Boș, O. Iacobescu, Cadastru și Cartea Funciară, Ediția 2, Editura C.H. Beck, București, 2019, p. 297.
28
Art.1 din Legea 7/1996 privind cadastrul și publicitatea imobiliară prevede :„Cadastrul general este sistemul
unitar și obligatoriu de evidență tehnică, economică și juridică prin care se realizează identificarea, înregistrarea,
reprezentarea pe hărți și planuri cadastrale a tuturor terenurilor, precum și a celorlalte bunuri imobile de pe întreg
teritoriul țării, indiferent de destinația lor și de proprietar.”

11
 Studii avansate de drept administrativ 2020

1. Albu.I, Curs de drept funciar, București, 1957.

2. Toma M., Drept civil. Drepturile reale, Editura Tipografia Argument, București, 1999.
1. Bîrsan C., Drept civil. Drepturile reale principale, Ed. a III-a, revăzută și adăugită, Ed.
Hamangiu, 2008.
2. Bîrsan C., Gaiţă M., Pivniceru M.M., Drept civil. Drepturile reale, Editura Institutul
European, Iaşi, 1997.
3. Cosma D. – M., Cartea funiara, Ed. Hamangiu, București, 2007.
4. Gheorghe C.M., Studiu comparativ privind instituția publicității imobiliare, Editura
Universitii din Pitești, 2012.
5. Boș N., Iacobescu O., Cadastru și Cartea Funciară, Ediția 2, Editura C.H.Beck, București,
2019.
6. Boș N., Iacobescu O., Cadastru și Cartea Funciară, Ed. C. H. Beck, București, 2009.
7. Puie O., Cadastru și Publicitate imobiliară, Contenciosul special în materia cadastrului și
a cărții funciare, Editura Universul Juridic, Colecția monografii, București, 2019.
8. Nicolae M., Tratat de publicitate imobiliar, vol I si II, Ed. Universul juridic, Bucuresti
2006.
9. Pop L., Dreptul de proprietate și dezmembrămintele sale, Ed. Lumina Lex, București
2001.
10. Simler PhDelebecque Ph., Droit civil. Les suretes. La Publicite Fonciere, Ed. Dalloz,
Paris 2004.
11. Aynes L., Crocq P., Les sûretés; La publicité foncière, Editions juridiques associées –
Defrénois, Paris, 2003.
Publicații/Reviste :
12. Di Rado D., La pubblicita nell diritto publico. I Profiligenerali, Edizione Scientifiche
Italiene, Napoli 1983.
13. Corrado Renato, La pubblicita nell diritto private. Partegenerale Libreria Scientifica G.
Giappichelli, Torino, 1947.
Legislație/acte normative:
14. Legea 7/1996 a cadastrului și publicității imobiliare, publicată în M.Of., Partea I, nr. 61
din 26 martie 1996, cu modificările șși completările ulterioare.
15. Legea nr. 18/1991 Legea fondului funciar, publicată în M.Of.,Partea I, nr. 37 din 20
februarie 1991, în vigoare de la 20 februarie 1991 fiind înlocuit parțial prin Legea nr.
54/1998 în temeiul art. VI din Legea nr. 169 din 27 octombrie 1998, publicată în M.Of.
Partea I, nr. 299 din 4 noiembrie 1997 .
16. Decizia nr. 400/1978, în C.D. 1978, Tribunalul. Suprem, Secția civilă.
Surse on-line:
17. https://legeaz.net/spete-civil/
18. https://dexonline.ro/definitie/intabulat.
19. https://www.gov.ro/ro/

12
Studii avansate de drept administrativ 2020

13