Drepturile și libertățile fundamentale 2021 omului

ȘCOALA NAȚIONALĂ DE STUDII POLITICE ȘI ADMINISTRATIVE

ȘCOALA DOCTORALĂ
ȘTIINȚE ADMINISTRATIVE

REFERAT
LA DISCIPLINA: Drepturile și libertățile fundamentale ale omului

TEMA: PRINCIPIILE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE,

PRINCIPIILE PUBLICITĂȚII IMOBILIARE ȘI NERESPECTAREA LOR

Coordonator științific,
Prof.Univ.Dr.IRINA MOROIANU-ZLĂTESCU

Doctorand,
GABRIELA MANEA

București
2021

1
 Drepturile și libertățile fundamentale 2021 omului

CUPRINS:.....................................................................................................................................2
ABSTRACT..............................................................................................................................3
1. INTRODUCERE……………………………………………………………………..….4
2. Principiile generale ale administrației publice…………………………………….......5
3. Securitatea juridică a drepturilor patrimoniale………………………………………7
4. Noțiunea de publicitate imobiliară în dreptul civil român. Generalități…………..…8
5. Principiile publicității imobiliare în lumina Codului civil și a Legii nr. 7/1996…..11
5.1. Principiul publicității integrale a cărților funciare
…………………………………..13
5.2. Principiul efectului translativ sau constitutiv de drepturi reale al înscrierii de carte
funciară. …………………………………………………………………………..…14
5.3. Principiul legalității înscrierilor în cartea funciară………………………………..
…15
5.4. Principiul
specialității………………………………………………………………..15
5.5. Principiul
priorității………………………………………………………………….15
5.6. Principiul relativității
înscrieri……………………………………………………….16
5.7. Principiul forței probante a înscrierii de carte funciară …………………….…….
…17
5.8. Principiul disponibilității…………………………………………………….
……..18
6. Nerespectarea principiilor în lumina jurisprudenței……………………….
……….18
6.1. Nerespectarea principiului legalității –
nelegalitate………………………………....18
6.2. Nerespectarea principiului
priorității………………………………………………..18
6.3. Nerespectarea principiului legalității
formale……………………………………….20

2
 Drepturile și libertățile fundamentale 2021 omului

6.4. Operațiuni de notare în carte funciară a Cererii înaintate Curții Europene a

drepturilor
Omului………………………………………………………………………….…....20
7. CONCLUZII
……………………………………………………………………….….21
8. BIBLIOGRAFIE……………………………………………………………….
……...22

PRINCIPIILE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE,

PRINCIPIILE PUBLICITĂȚII IMOBILIARE ȘI NERESPECTAREA LOR

Gabriela MANEA1*

Abstract
In această lucrare, am dorit să pun în evidență, importanța principiilor administrației
publice, a principiilor publicității imobiliare, respectiv a unor aspecte privind nerespectarea
acestor principii și efectele produse, în baza prevederilor Codului Administrativ, a prevederilor
Legii nr.7/1996 legea cadastrului și publicității imobiliare, precum și Codului civil. Prin
urmare, lucrarea încearcă să se constituie într-un studiu privind principiille publicității
imobiliare și principiile administrației publice, iar prin exemple din jurisprundență, am încercat,
să arăt care poate fi influența și efectele atunci când acestea sunt încălcate.

1
* Student doctorand, „ Școala Națională de Studii Politice și Administrative București, Școala Doctorală., inspector urbanism, Primăria Valea
Doftanei, județul Prahova, Romania.

3
 Drepturile și libertățile fundamentale 2021 omului

În finalul lucrării, se vor regăsi concluziile la care am ajuns, în dorința că am reușit,

prin prisma ipotezei și a temei propuse.

Cuvinte cheie: principiile administrației, principiile imobiliare, publicitate, nerespectare, carte

funciară.
JEL Classification: [K 11, K 38]

1. INTRODUCERE

Uniunea Europeană are la bază democraţia şi drepturile omului 2. România, ca țară

membră a Uniunii Europene, face eforturi pentru a ridica standardele calității vieții cetățenilor
săi, urmând exemplul statelor europene, respectând astfel drepturile fundamentale ale omului.
Pentru a proteja cetățeanul, calitatea vieții lui, pentru a susține dezvoltarea economică și socială,
statul trebuie să mențină un echilibru între instrumentele legislative avute la îndemână pe de o
parte și pe de altă parte să asigurare aplicarea și respectarea lor în timp și spațiu, iar acolo unde
intervin derapajele să corecteze.
Între organismele statale şi societatea civilă, instituţiile naţionale trebuie să îndeplinească
— şi îndeplinesc — o funcţie pe care unii o numesc de "punte", iar alţii de "articulaţie", realizând
prin parteneriate atât cu entităţi statale, cât şi neguvernamentale un cadru de dialog şi de
conlucrare în interesul comun al înaintării pe calea anevoioasă, dar generoasă a respectului
efectiv al drepturilor omului.3

2
I. Moroianu Zlătescu, Drepturile omului : un sistem de evoluție, Editura I.R.D.O, București, 2007, p. 96 , accesat
la http://irdo.ro/irdo/pdf/175_ro.pdf, la data de 08.01.2021.
3
Ibidem., p.3.

4
 Drepturile și libertățile fundamentale 2021 omului

Învăţarea drepturilor omului, pe de o parte, şi cercetarea drepturilor omului, pe de altă

parte, constituie, aşa cum se arăta în Recomandarea R (79) 16 a Comitetului de miniştri din
Consiliul Europei, mijloace adecvate pentru asigurarea unui respect sporit pentru drepturile
omului, printr-o mai bună cunoaştere a acestora. În scopul dezvoltării învăţării drepturilor omului
este necesară promovarea, pe plan naţional, a cercetărilor în domeniul drepturilor omului. Aceste
cercetări, se preciza în Recomandarea amintită mai sus, nu trebuie să vizeze doar problematica
Convenţiei europene a drepturilor omului şi a Cartei sociale ci şi protecţia şi dezvoltarea
drepturilor omului pe plan naţional şi internaţional, atât regional, cât şi universal; de asemenea,
este necesar ca ele să nu se limiteze la studii juridice, ci să trateze şi aspecte istorice, sociologice,
psihologice şi economice ale drepturilor omului, precum şi raporturile dintre drepturile omului şi
deontologia profesională4.
Promovarea drepturilor omului mai eficientă, respectarea acestora, educația în respectul
acestor drepturi, dar și al demnității umane, toate acestea la un loc sunt într-un raport direct
proporțional cu încălcarea acestor drepturi, a nevoii de a le proteja, precum și de a repara
daunele, să își desfășoare activitatea în baza principiilor generale prevăzute în Codul
Administrativ5, respectiv principiile publicității imobiliare. Dreptul de proprietate este acel drept
subiectiv care dă expresia aproprierii unui bun, drept care permite titularului să posede, să
folosească și să dispună de acel lucru, în putere proprie și în interes propriu, în cadrul și cu
respectarea legislație existente6.
Prin drept întotdeauna societatea recunoaște, ocrotește și garantează interesele legitime
ale societății înseși, ale colectivităților și implicit ale individului, asigurând astfel respectarea
obligațiilor corelative, ce sunt necesare pentru înfăptuirea acestora. În lungul drum al evoluției
societății, a fost evidențiată preocuparea în mod constant pentru protejarea dreptului de
proprietate al individului dar și a altor drepturi și libertăți fundamentale, prin respectarea
principiilor ce stau la baza desfășurării activităților și reglementate de legile în vigoare.

2 Principiile generale ale administrației publice - sunt următoarele7 :

4
Ibidem., p.5.
5
Codul administrativ, publicat în M. Of. nr. 555 din 5 iulie 2019 prin O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul
administrativ.
6
C. Bîrsan, Drept civil. Drepturile reale principale, Ediția a III-a, revăzută și adaugită, Editura Hamangiu, 2008, p.
31;
7
Verginia Vedinaș, Codul administrativ adnotat. Noutăți. Examinare comparativă. Note explicative, Editura
Universul Juridic, București, 2019, p. 21.

5
Drepturile și libertățile fundamentale 2021 omului

Art. 6. Principiul legalității. Autoritățile și instituțiile administrației publice, precum și

personalul acestora au obligația de a acționa cu respectarea prevederilor legale în vigoare și a
tratatelor și a convențiilor internaționale la care România este parte.
Art.7. Principiul egalității. Beneficiarii activității autorităților și instituțiilor administrației
publice au dreptul de a fi tratați în mod egal, într-o manieră nediscriminatorie, corelativ cu
obligația autorităților și instituțiilor administrației publice de a trata în mod egal pe toți
beneficiarii făfă discriminare pe criteriile prevăzute de lege.
Art. 8. Principiul transparenței. (1) În procesul de elaborare a actelor de elaborare a
actelor normative, autoritățiile și instituțiile publice au obligația de a informa și de a supune
consultării și dezbaterii publice proiectele de acte normative și de a permite accesul cetățenilor la
procesul de luare a deciziilor administrative, precum și la datele și informațiile de interes public,
în limitele legii.
(2) Beneficiarii activităților administrației publice au dreptul de a obține informații de la
autoritățile și instituțiile administrației publice, iar acestea au obligația corelativă a acestora de a
pune la dispoziția beneficiarilor informații din oficiu sau la cerere, în limitele legii.
Art. 9. Principiul proporționalității. Formele de activitate ale autorităților administrației
publice trebuie să fie corespunzătoare satisfacerii unui interes public, precum și echilibrate din
punctul de vedere al efectelor asupra persoanelor. Reglementările sau măsurile autorităților și
instituțiilor administrație publice sunt inițiate, adoptate, emise, după caz, numai în urma evaluării
nevoilor de interes public sau a problelor, după caz, a riscurilor și a impactului soluțiilor propuse.
Art.10. Principiul satisfacerii interesului public. Autoritățile și instituțiile administrației
publice, precum și personalul din cadrul acestora au obligația de a urmări satisfacerea interesului
public înaintea celui individual sau de grup. Interesul public național este prioritar față de
interesul public local.
Art. 11. Principiul imparțialității. Personalul din administrația publică are obligația de a-și
exercita atribuțiile legale, fără subiectivism, indiferent de propriile convingeri și interese.
Art. 12. Principiul continuității. Activitatea administrației instituției publice se exercită
fără întreruperi, cu respectarea prevederilor legale.
Art. 13. Principiul adaptabilității. Autoritățile și instituțiile administrației publice au
obligația de a satisface nevoile societății.

6
 Drepturile și libertățile fundamentale 2021 omului

Încălcând doar unul dintre aceste principii, prin efectul de ,, bulgăre de zăpadă” se poate
ajunge și la încălcarea altor principii ce stau la baza activităților desfășurate de către diversele
instituții din administrația publică, încălcându-se astfel flagrant drepturile fundamentale ale
omului.
Respectarea principiului legalității caracteristic codurilor de procedură administrativă și
nu numai, este cel mai important dintre principii și este enunțat de regulă de către toți specialiștii,
presupune în primul rând cerința ca actele administrative, cu deosebire cele individuale, să fie
emise pe baza legii sau a unei dispoziții întemeiate pe lege, iar conținutul lor să corespundă
scopului urmărit de legiuitor prin actul normativ în executarea căruia se emite respectivul act
administrativ. Principiul legalității implică inclusiv obligarea administrației ca soluționarea
oricărui caz să respecte dispozițiile regulilor generale de procedură administrativă8.
Raportându-ne la principiul transparenței, putem spune că reprezintă un principiu care
odată încălcat, își fac apariția și alte nerespectări ale altor principii, indiferent de domeniul de
activitate din administrația publică centrală și locală, de rangul instituției, de competența acesteia
și de serviciile pe care le oferă cetățenilor.
Transparența - este cea care contribuie la consolidarea principiilor democrației, precum și
la respectarea drepturilor fundamentale, așa cum sunt definite în articolul 6 al Tratatului UE9 și în
Carta Drepturilor Fundamentale ale Uniunii Europene10.
Prin respectarea principiului transparenței, se poate asigura un acces mai larg al
cetățenilor la informațiile și documentele aflate în posesia instituțiilor statului, la participarea
acestora la procesul decizional, dar și la asigurarea legitimității, eficacității și responsabilității
administrației în raport cu fiecare cetățean.
Conceptul de transparență a procesului decizional, se referă la asigurarea accesului
cetățenilor la documentele aflate în gestiunea instituțiilor statului dar și la consultarea cetățenilor
privind adoptarea unor reglementări. În concret, transparența înseamnă :

8
E. Bălan, Procedură administrativă, Editura Universitară, , București, 2005, p. 46.
9
Tratatul privind Uniunea Europeana, Text consolidat: Versiune consolidată a Tratatului privind Uniunea
Europeană, accesat la https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX%3A02016M%2FTXT-
20200301, la data 06.01.2021, ora 13 :19.
10
Carta Drepturilor Fundamentale ale Uniunii Europene, Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, (2012/C 326/02),
accesată la https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:12012P/TXT&from=PT, la data de
06.01.2021, ora :13 :24.

7
 Drepturile și libertățile fundamentale 2021 omului

a) informarea din oficiu a persoanelor raportat la problemele de interes public ce

urmează să fie dezbătute de autoritățile administrației publice centrale și locale,
precum și asupra proiectelor de acte normative. ;
b) consultarea cetățenilor și a asociațiilor legal constituite, la inițiativa autorităților
publice în procesul de elaborare a proiectelor de acte normative ;
c) participarea activă a cetățenilor la luarea deciziilor administrative și în procesul de
elaborare a proiectelor de acte normative.

3. Securitatea juridică a drepturilor patrimoniale

Scopul oricărei norme de drept este prevențiunea, iar pentru a putea prevenii și a
asigura securitatea juridică a drepturilor patrimoniale, fiecare persoană fizică și juridică
deopotrivă are un interes real pentru a-și proteja drepturile al căror titular este la un moment
dat, drepturile pe care le va dobândi, posibil, în viitor, dar și pentru dreptul obiectiv și a normelor
acestuia.11 Pentru a se realiza securitatea juridică, trebuie să se asigure ocrotirea juridică a
drepturilor patrimoniale din punct de vedere static, și să se asigure operațiunile juridice viitoare
prin care se pot dobândi drepturi patrimoniale prin securitatea juridică dinamică.
Cu alte cuvinte, dacă statica vizează drepturile patrimoniale valabil dobândite, ca
elemente active ale patrimoniului unei persoane, dinamica, vizează devenirea sau circulația
acestor drepturi, de la naștere și până la stingerea lor, cu alte cuvinte, circuitul juridic
patrimonial. Astfel este asigurată o dublă protecție legală, respectiv securitatea juridică statică,
dar și, securitatea juridică dinamică. Prin realizarea mijloacelor de realizare a securității juridice
a drepturilor patrimoniale înțelegem totalitatea mecanismelor, actelor sau procedeelor prin care
se asigură protecția acestor drepturi12.
În funcție de caracterul lor, deosebim mijloace preventive și mijloace represive.
Principalele mijloacele preventive sunt: forma actelor juridice și publicitatea operațiunilor
juridice cu privire la drepturile patrimoniale. În ceea ce privește mijloacele represive, distingem:
sancțiunile juridice de ordin civil (nulitatea, inopozabilitatea, plata de daune-interese etc.), penal,
administrativ. etc., prevăzute de lege pentru încălcarea sau nesocotirea drepturilor subiective
civile sau, după caz, pentru nerespectarea atribuțiilor de serviciu de către funcționarii și salariații

11
A se vedea, în acest sens, I. Albu, Publicitatea imobiliară în dreptul român. Noile cărți funciare, în Dreptul nr.
11/1996, p. 3-4 ; I. Albu, Noile cărți funciare……p. 3-6.
12
S. Sztranyiczki, Publicitatea imobiliară conform Noului Cod civil, Editura C.H.Beck, București, 2013, p. 41 .

8
 Drepturile și libertățile fundamentale 2021 omului

care efectuează operațiunile de publicitate imobiliară sau mobiliară. Categoric, aceste sancțiuni
au în sine și o funcție preventivă, deoarece majoritatea cazurilor exercită o acțiune inhibitorie, ce
determină respectarea ordinii de drept de către cei cărora li se adresează.13

4. Noțiunea de publicitate imobiliară în dreptul civil român. Generalități.

Din punctul de vedere al analizei juridice, noțiunea de publicitate are două sensuri : un
sens larg și un sens restrâns. Astfel14 :
a) În sensul larg, publicitatea desemnează acele modalități prin care anumite acte sau
operațiuni juridice sunt aduse la cunoștința publicului ori realizate în locuri publice,
cu sau fără participarea publicului, dar cu scopul de a fi cunoscute și de a-și asuma
efectele (Legile se publică în Monitorul Oficial al României ; actele administrative se
publică în presa locală, se afișează la locuri anume stabilite ; unele acte se încheie în
locuri publice pentru a se asigura accesul și intervenția celor interesați : licitații,
celebrarea căsătoriei, tranzacții la bursă; anumite operațiuni juridice sunt transcrise
sau evidențiate în registre publice: registrul comerțului, registrul portului, cărțile
funciare ).
b) In sens restrâns, publicitatea imobiliară desemnează totalitatea mijloacelor juridice
prevăzute de lege prin care se evidențiază situația materială și juridică a imobilelor, în
mod public, pentru a da ocrotire deplină securității statice și dinamice circuitului civil,
referitor la bunurile imobile.
Publicitatea imobiliară în dreptul român este întemeiată pe Legea nr. 7/1996 și pe Codul
civil, care au reglementat structura generală a două instituții distincte însă interferente : instituția
tehnică a cadastrului și instituția juridică a cărților funciare. Instituția cadastrului este
responsabilă de efectuarea lucrărilor tehnice cadastrale, topografice și geodezice, care să
realizeze un cadastru general al țării, iar prin instituția cărților funciare este vizat întocmirea
unui sistem real și unic de publicitate imobiliară, pentru întreaga țară, drept urmare să poată fi
împlinit dezideratul atâtor generații de juriști, ca printr-un sistem unic să fie înlocuite toate
sistemele de publicitate existente în dreptul român actual15.

13
Ibidem., p. 41.
14
S. Sztranyiczki, Publicitatea imobiliară conform Noului Cod civil, Editura C.H.Beck, București, 2013, p. 44. 
15
S. Sztranyiczki, Publicitatea imobiliară conform Noului Cod civil, Editura C.H.Beck, București, 2013, p. 44.

9
 Drepturile și libertățile fundamentale 2021 omului

Motivația introducerii publicității imobiliare - constă și în interesul – atât al

persoanelor fizice și juridice, cât și al societății – în circulația juridică în siguranță a bunurilor
imobile, care au valoare ridicată și importanță deosebită16.
Rolul deosebit de important al imobilelor funciare în viața oamenilor și necesitatea
ocrotirii drepturilor cu privire la acestea au condus la stabilirea regulii potrivit căreia cel care
cumpără un bun a non domino îl cumpără pe riscul său propriu, fiind silit să-l restituie
adevăratului proprietar în urma acțiunii în revendicare formulate de acesta17.
Scopul publicității, prin care adevăratul proprietar se face cunoscut tuturor, este de a da
siguranță deplină operațiunilor juridice, atât sub aspect static, cât și sub aspect dinamic18.
Mijloacele prin care se realizează securitatea în operațiunile juridice privitoare la
imobilele funciare sunt : publicitatea și formalismul impus unor anumite înstrăinări19.
Pentru a se da o cât mai mare siguranță și eficacitate actelor juridice privind drepturile
reale imobiliare și în scopul de a le face opozabile terților, s-a creat publicitatea operațiunilor
juridice de transmitere a drepturilor de proprietate și de constituire a unor drepturi reale20.
În accepțiunea lui Gr. Porumb cu privire la obiectivele publicității imobiliare, acestea
sunt21 :
a) de a da o cât mai mare siguranță drepturilor reale existente, precum și transmisiunilor
imobiliare, prin aducerea situației juridice a acestor bunuri la cunoștința terților
interesați ;
b) de a constitui o evidență clară și cuprinzătoare a tuturor bunurilor imobile în scopul
utilizării și exploatării lor cât mai eficiente, în acord cu legea și interesele întregii
societăți;

16
Ibidem., p. 38. A se vedea B. Tabbah, Propriété privée et registre foncier ; Paris ; 1950 ; p. 83.„ Proprietarul care
se simte în continuu amenințat nu va face pe bunul ce-l exploatează, și ale cărui produse sunt destinate tuturor,
cheltuielile necesare acestei exploatări. Niciun creditor, sde altfel, nu va consimți, pe ipotecă, un împrumut asupra
căruia ar avea dreptul prima revendicare având ca obiect bunul însuși ipotecat. Orcine, în definitiv, ar suferi de
această nesiguranță de la o zi la alta ? Nu este colectivitatea căreia fructele bunului trebuie normal să revină prin
desfacerea lor ? Datorită acestei legături, noi am spus că dreptul de proprietate, drept subiectiv, are și o funcție
socială. Securitatea este, deci, instituită pentru binele social !”.
17
Ibidem.
18
M. Miclea,Cadastrul și cartea funciară, Ed. All, București, 1995, op. cit.,p. 282.
19
S. Sztranyiczki, Publicitatea imobiliară conform Noului Cod civil, Editura C.H.Beck, București, 2013, p. 39; A se
vedea T. Monition, Le cadastre vaudois au XIX-e siécle, 1989 ; p. 180 .
20
Ibidem., p. 39 ; A se vedea Gr. Porumb, Codul de procedură civilă, comentat și adnotat, Ed. științifică, București,
1962, p. 476.
21
Ibidem., p. 39 ; A se vedea Tr. Ionașcu, S. Brădeanu, Drepturile reale principale în R.S.R., ed. Academiei,
bucurești, 1978, p. 206.

10
 Drepturile și libertățile fundamentale 2021 omului

c) de a permite organelor competente ale statului să exercite un control riguros și

permanent referitor la schimbările care se produc în situația materială (împărțeli,
schimburi de terenuri, schimbări de destinație, transformări etc.) și în situația juridică
a imobilelor (transmisiuni, grevări).
În raport cu obiectivele publicității imobiliare, enumerate mai sus, se poate concluziona
că, „ publicitatea imobiliară este un mijloc tehnic, eficient și adecvat, de natură să realizeze
securitatea juridică, prin faptul că atestă existența drepturilor imobiliare ale persoanelor fizice și
juridice, cât și securitatea dinamică prin informarea celor interesați referitoare la situația juridică
reală a imobilelor22”.
Publicitatea imobiliară nu poate să fie, nu este și nici nu poate fi integrală, deoarece „o
parte din modurile de dobândire a proprietății, precum uzucapiunea, accesiunea, întrucât sunt
fapte juridice stricto sensu, nu sunt succeptibile, în timpul realizării lor, de publicitate, iar
transmisiunea succesorală operează pe data deschiderii succesiunii, dar operațiunile se fac
ulterior.23”
În ceea ce privește rolul publicității imobiliare, acesta diferă în funcție de sistemul de
publicitate adoptat de legislația în vigoare. Astfel, în unele sisteme, au un rol limitat de a face ca
drepturile dobândite între părți să devină opozabile tuturor, cum este cazul legislațiilor bazate
pe principiul consensualismului inspirat din Codul civil francez al lui Napoleon. În această
situație, drepturile sunt dobândite la data perfectării actului translativ sau constitutiv de drepturi
reale, dar, se consolidează numai ca efect al transcrierii în registrele publice.
Conform legislațiilor ce au la bază principiul consensualismului așa cum este Codul civil
francez al lui Napoleon, rolul publicității imobiliare este limitat de a a face ca drepturile
dobândite între părți să devină opozabile tuturor, drepturile se dobândesc numai după perfectarea
actului translativ sau constitutiv de drepturi reale, însă se consolidează numai ca efect al
transcrierii în registrele publice. În sistemul din țara noastră, rolul înscrierii este cel de a produce
efecte translative sau constitutive de drepturi reale, între părți, însă și față de terți, convenția fiind
creatoare doar de obligații24.

22
S. Sztranyiczki, Publicitatea imobiliară conform Noului Cod civil, Editura C.H.Beck, București, 2013, p. 42.
23
S. Sztranyiczki, Publicitatea imobiliară conform Noului Cod civil, Editura C.H.Beck, București, 2013, p. 43.
24
Ibidem., p. 43.

11
 Drepturile și libertățile fundamentale 2021 omului

5.Principiile publicității imobiliare în lumina Codului civil25 și a Legii nr. 7/1996

Regimul juridic al publicității imobiliare - este bazat pe noile cărți funciare reglementate
de Legea nr. 7/1996 se întemeiază pe aceste principii și pe Codul civil. Astfel, potrivit unei
opinii26, următoarele principii stau la baza sistemului de publicitate al cărților funciare :
publicitatea integrală, efectul constitutiv sau atributiv de drept real al înscrierii, principiul
legalității, principiul oficialității, principiul neutralității, principiul relativității și publicitatea
materială a cărților funciare – principiul forței probante a înscrierii.
Alți autori27, tratează următoarele principii fundamentale ale cărților funciare : principiul
consensualismului, principiul opozabilității drepturilor reale înscrise în cartea funciară, principiul
publicității, principiul legalității, principiul specialității, principiul priorității sau a rangului serial
și principiul oficialității.
Într-o altă opinie28, cărțile funciare sunt guvernate de următoarele idei conducătoare :
principiul publicității, principiul priorității, principiul forței probante a înscrierii, principiul
relativității, principiul legalității și principiul oficialității.
Alți autori29 rețin următoarele principii : publicitatea integrală, principiul absolut de
publicitate, principiul legalității, principiul neutralității, principiul oficialității, principiul
relativității și principiul forței probante a înscrierii.
În anu 1957 I. Albu, nereținând principiul neutralității, considera ca fiind compatibile cu
principiile dreptului democrat popular următoarele principii de carte funciară : principiul
efectului constitutiv de dret real al înscrierii în cartea funciară (inscripțiuni), principiul
relativității, principiul publicității, principiul legalității, principiul oficialității, principiul
specialității și principiul priorității30.

25
Codul civil 2009, Publicat Text republicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 505 din 15 iulie 2011, în vigoare de la
01 octombrie 2011.
26
A se vedea S. Brădeanu, Către o nouă legislație........op.. cit., p . 82-95.
27
A se vedea, pentru dezvoltări, I.R.Motica, A. Trăilescu, Manual de drept funciar și publicitate imobiliară. Noile
cărți funciare, Ed. All Beck, București, 2001, p. 81-88.
28
A se vedea I. Lazăr, op. cit., p. 35-59.
29
G. Luțescu, op. cit., p. 810-812. În același sens, a se vedea C. Stănescu, C. Bârsan, op. cit., p, 292-293; I. P.
Filipescu, Drept civil .... op. cit., p. 329-331 (în aceste din urmă lucrări principiul neutralității este înlocuit cu
principiul priorității).
30
S. Sztranyiczki, Publicitatea imobiliară conform Noului Cod civil, Editura C.H.Beck, București, 2013, p. 57; A se
vedea I. Albu, Noile cărți ...., op. cit., p. 390 și urm.

12
 Drepturile și libertățile fundamentale 2021 omului

Conform altor autori31, la baza regimului juridic al cărților funciare stau următoarele
reguli fundamentale: principiul efectului constitutive de drepturi reale al înscrierii în cartea
funciară, principiul publicității integrale, principiul legalității, principiul oficialității, principiul
priorității, principiul relativității și principiul forței probante a înscrierii în cartea funciară32.
Ca o concluzie - rezultă că nu există un punct de vedere unitar în ceea ce privesc
principiile sistemului de publicitate imobiliară al cărților funciare, dar există principii reținute de
către toți autorii, astfel : principiul publicității (integrale) ; principiul legalității și principiul
oficialității. Anumite principii poartă denumiri diferite : principiul efectului constitutiv sau
principiul de drept real al înscrierii (denumit și „principiul absolut al publicității” ori pur și
simplu „principiul publicității absolute”, „principiul publicității absolute, „principiul publicității”
ori pur și simplu, „principiul inscripțiunii”) ; principiul relativității (sau „principiul rangului
serial”) ; principiul publicității materiale, numit și principiul „forței probante a înscrierii”.
Față de toate precizările făcute mai sus și ținând cont de conținutul dispozițiilor Codului
civil, dar și al Legii nr. 7/1996, pot fi reținute următoarele principii : 

5.1. Principiul publicității integrale a cărților funciare

Este definit de literatura de specialitate ca reprezentând „ acea regulă potrivit căreia în
cartea funciară au ar fi înscriese toate drepturile reale imobiliare, numite și drepturi tabulare,
precum și, în cazurile anume prevăzute de lege, drepturile de creanță, faptele sau alte raporturi
juridice care au legătură cu imobilele înscrise în cartea funciară33.

31
Ibidem., p.57 ; A se vedea L. Pop, op. cit., p. 301-304; E. Safta-Romano, op. cit., p. 369-370; I. Romoșan, Drept
civil. Drepturi reale, Ed. Imprimeriei d Vest, Oradea, 1996, p. 349-350, I.Adam, op. cit., p. 458-463.
32
Uneori, se face distincția între „principiile fundamentale în materia cărților funciare” și „principiile care
domină materia înscrisurilor în cărțile funciare”. Astfel, se consideră că trei principii generale stau la baza alcătuirii
sistemului cărților funciare, și anume: a) față de părțile contractante înscrierea în cartea funciară este inopozabilă,
deoarece oricare dintre părți se poate prevala de cauzele de nevalabilitate sau ineficacitate, care afectează raportul
obligațional și să obțină desființarea actului juridic în temeiul căruia s-a făcut înscrierea atâta vreme cât dobânditorul
figurează în cartea funciară definitivă față de terții dobânditori; c) principiul ocrotirii terților dobânditori de bună-
credință. Cât privește principiile care cârmuiesc înscrierile de carte funciară se apreciază a fi următoarele: 1.
Principiul publicității; 2. Principiul neutralității; 3. Principiul consensualismului; 4. Principiul convalescenței; 5.
Principiul legalității; 6. Principiul oficialității; 7. Principiul specialității; 8. Principiul priorității ( a se vedea G,
Plastra, op. cit., p. 478-492).
Alteori, se consideră că numai principiul inscripției, principiul publicității și principiul rangului serial constituie
principii exclusive de carte funciară, celelalte fiin mai mult dispozițiuni de drept civil. Totuși, se analizează
următoarele principii: 1. Principiul consensului; 2. Principiul inscripțiunii; 3. Principiul publicității; 4. Principiul
rangului serial; 5. Principiul legalității; 6. Principiul specialității (P. Demeny, op. cit., p. 6-8). .
33
A se vedea M. Nicolae, op. cit. vol. II, p. 183.

13
 Drepturile și libertățile fundamentale 2021 omului

Potrivit prevederilor Legii nr. 7/196634 principiul publicității integrale este descris prin
următoarele elemente35:
a) potrivit art. 19, în partea a II-a și a III-a ale cărții funciare sunt înscrise, atât numele
proprietarului, cât și faptele juridice care constituie titlul dreptului de proprietate,
menționarea înscrisului pe care se întemeiază acest drept, precum și transmisiunile
proprietății, servituțiile constituite în folosul proprietății, faptele juridice, drepturile
personale sau alte raporturi juridice, acțiunile privitoare la proprietate,
dezmembrămintele proprietății, sechestrul etc ;
b) prevederile art. 20 dispun că dreptul de proprietate și celelalte drepturi reale asupra
unui imobil se vor înscrie în cartea funciară pe baza actului prin care s-au constituit
ori au fost transmise în mod valabil, iar potrivit art. 21, modificarea conținutului unui
drept ce grevează un drept real imobiliar se înscrie, dacă legea nu dispune altfel,
potrivit regulilor aplicabile cu privire la dobândirea și stingerea drepturilor reale ;
c) În art. 26 se prevede că dreptul de proprietate și celelalte drepturi sunt opozabile față
de terți, fără înscriere în cartea funciară, când provin din succesiune, accesiune,
vânzare silită sau uzucapiune, dar ele se vor înscrie, în prealabil, dacă titularul
înțelege să-și exercite atributul dispoziției asupra lor ; în aceleași condiții sunt
opozabile fațăde terți drepturile reale dobândite de stat prin expropiere, respectiv de
stat și de orice persoană, prin efectul legii sau prin hotârâre judecătorească ;
d) Insă legea prevede conform art. 38 posibilitatea înscrierii, la cerere, a actelor și
persoanelor, care au legătură cu imobilele înscrise în cartea funciară, „cu efect de
opozabilitate față de terțele persoane”.

5.2. Principiul efectului translativ sau constitutiv de drepturi reale al înscrierii

de carte funciară.
Codul civil a instituit efectul constitutiv de drepturi reale al înscrierilor în cartea funciară,
raportat la Legea nr. 7/1996 care a consacrat doar efectul de opozabilitate față de terți. În
doctrină a fost afirmat că prin introducerea în cartea funciară, aceasta a fost o revanșă inutilă a

34
Legea 7/1996 a cadastrului și publicității imobiliare, publicată în M.Of., Partea I, nr. 61 din 26 martie 1996, cu
modificările șși completările ulterioare
35
Ibidem.

14
Drepturile și libertățile fundamentale 2021 omului

adepților principiilor consensualismului și libertății contractuale contra partizanilor principiului

riguros al publicității absolute în materia transmiterii ș i constituirii de drepturi reale imobiliare.
Acest efect este prevăzut de art. 885 alin. (1) - (4) C.civ. , potrivit căruia :
„(1) Sub rezerva unor dispoziții legale contrare, drepturile reale asupra imobilelor
cuprinse în cartea funciară se dobândesc, atât între părți, cât și între terți, numai prin înscrierea
lor în cartea funciară, pe baza actului sau faptului care a justificat înscrierea.
(2) Drepturile reale se vor pierde sau stinge numai prin radierea lor din cartea funciară
cu consimțământul titularului dat prin act autentic notarial. Acest consimțământ nu este necesar
dacă dreptul se stinge prin împlinirea termenului arătat în înscrierea ori prin decesul sau, după
caz, prin încetarea existenței juridie a titularului, dacă acesta era o persoană juridică.
(3) Dacă dreptul ce urmează să fie radiat este grevat în folosul unei terțe persoane,
radierea se va face cu păstrarea dreptului acestei persoane, cu excepția cazurilor anume prevăzute
de lege.
(4) Hotărârea judecătorească definitivă sau, în cazurile prevăzute de lege, actul autorității
administrative va înlocui acordul de voință sau, după caz, consimțământul titularului”.
Drepturile reale privind imobilele pot fi constituite, modificate sau stinse numai prin
înscrierea lor în cartea funciară, înțelegându-se prin aceasta, că înscrierea dă naștere, modifică
sau stinge drepturi reale și le face opozabile față de terți, drepturile reale fiind constituite sau
strămutate numai după ce au fost înscrise în cartea funciară. Stingerea drepturilor reale are loc
numai dacă radierea lor s-a înscris în cartea funciară cu consimțământul și în contra titularului.
5.3. Principiul legalității înscrierilor în cartea funciară
Conform acestui principiu, publicitatea imobiliară, are drep scop asigurarea exactității,
corectitudinii și certitudinii înscrierilor efectuate în aceste instrumente tehnico-juridice de
evidență cadastrală. În literarura de juridică de specialitate se face distincția între legalitatea
formală și legalitatea materială. Atunci când ne referim la legalitatea formală, facem trimitere
la faptul că registratorul de carte funciară încuviințează înscrierea numai a actelor și faptelor
juridice prevăzute de lege ca fiind supuse acestei operații juridice, după caz, permise, și nu se
poate întemeia decât în baza cererii ce-i este adresată de persoana interesată dar și de actele
însoțitoare. În situația legalității materiale, ceea ce semnifică cerința ca registratorul să
cerceteze, pe de o parte, dacă înscrisul în baza căruia se solicită înscrierea întrunește condițiile de

15
 Drepturile și libertățile fundamentale 2021 omului

fond și de formă impuse de lege pentru înscrierea dreptului său, iar pe de altă parte, dacă însuși
cuprinsul cărții funciare nu există vreo piedică la efectuarea înscrierii36.
5.4. Principiul specialității
Conform prevederilor art. 876-880 din C.civ., acest principiu derivă din faptul că
înscrierile în cartea funciară trebuie să fie precise și complete, astfel încât să fie înlăturate dubiile
care s-ar naște în legătură cu felul, obiectul sau înțelesul lor. Numai respectând acest mod de
efectuare a înscrierilor este posibilă configurarea clară a legalității formale și a legalității
materiale referitoare la imobilele intabulate.
5.5. Principiul priorității
Acest principiu își găsește expresia în materia cărții funciare prin adagiul qui prior
tempore potior jure. Ordinea înregistrării cererilor determină sau stabilește rangul înscrierilor37.
În temeiul prevederilor art. 890 C.civ, ordinea înscrierior în cartea funciară îi produce
efectele de la data înregistrării acestora în toate cazurile în care cererea a fost depusă personal,
prin mandatar ori prin notar public sau, după caz, comunicată prin telefax, poștă electronică ori
prin alte mijloace ce asigură transmiterea textului și confirmarea primirii cererii de înscriere cu
toate documentele justificative. În cazul drepturilor de ipotecă, ordinea înregistrării cererilor va
determina și rangul acestora. Dacă mai multe cereri s-au primit în aceeași zi prin poștă sau curier,
drepturile de ipotecă vor avea rang egal, urmând ca instanța să se pronunțe, la cererea oricărei
persoane interesate, asupra rangului și, dacă va fi cazul, asupra radierii înscrierii nevalabile. În
cazul în care două sau mai multe drepturi au primit provizoriu rang egal, va fi preferat, indiferent
de data certă a titularilor aflate în concurs, cel care a fost pus în posesia bunului sau, după caz,
cel față de care debitorul și-a executat cel dintâi obligațiile ce îi incumbă, cu excepția drepturilor
de ipotecă care vor avea același rang. În situația în care niciunul dintre dobânditori n-a fost pus în
posesia bunului sau, după caz, debitorul nu și-a executat obligațiile față de niciunul dintre ei, va
fi preferat cel care a sesizat cel dintâi instanța de judecată.
Principiul priorității este cel care operează și în cazul confictului dintre terții dobânditori
de la un autor comun, atunci când două sau mai multe persoane au fost îndreptățite să
dobândească, prin acte încheiate cu același autor, drepturi asupra aceluiași imobil cere se exclud

36
C. Bîrsan, Drept civil. Drepturile reale principale, Ediția a III-a, revăzută și adăugită, Editura Hamangiu,
București, 2008, p. 354. ; A se vedea M. Nicolae, op. cit., p. 2020.
37
S. Sztranyiczki, Publicitatea imobiliară conform Noului Cod civil, Editura C.H.Beck, București, 2013, p. 61. 

16
 Drepturile și libertățile fundamentale 2021 omului

reciproc. Drept urmare, cel care și-a înscris primul dreptul va fi socotit titularul dreptului tabular,
indiferent de data titulului în temeiul căruia s-a săvârșit înscrierea în cartea funciară.
În situația terțului dobânditor de bună-credință, cel care a fost îndreptățit, printr-un act
juridic valabil încheiat, să înscrie un drept real în folosul său poate cere radierea din cartea
funciară a unui drept concurent sau, după caz, acordarea de rang preferențial față de înscrierea
efectuată de altă persoană, dar numai întrunind următoarele trei condiții : a) actul juridic în
temeiul căruia se solicită radierea sau acordarea rangului preferențial să fie anterior aceluia în
baza căruia terțul și-a înscris dreptul ; b) dreptul reclamantului și cel al terțului dobânditor să
provină de la un autor comun ; c) înscrierea dreptului în folosul reclamantului să fi fost
împiedicată de terțul dobânditor prin violență sau viclenie, după caz. Prin rang tabular se
înțelege efectul unei înscrieri în raport cu alte înscrieri din aceeași carte funciară, în acest sens
având importanță exclusiv data, ora și minutul înregistrării cererii.38
5.6. Principiul relativității înscrieri
În temeiul principiului relativității înscrierea unui drept în cartea funciară se poate face
numai împotriva celui, care la momentul înregistrării cererii, este înscris sau, după caz, urmează
a fi înscris în cartea funciară ca titular al dreptului asupra căruia înscrierea va fi făcută 39.
Prevederile art. 22 din lege dispun condițiile în care se poate înscrierea unui drept, astfel :
1) împotriva celui care, la înregistrarea cererii sale, era înscris ca titular al dreptului
asupra căruia înscrierea urmează a fi făcută;
2) împotriva acelui a care, înainte de a fi înscris, și-a garantat dreptul, dacă amândouă
înscrierile se fac deodată.
Conform prevederilor art. 23, dacă dreptul real asupra unui imobil a fost înstrăinat
succesiv mai multor persoane, dar înscrierile nu au fost făcute, cel din urmă îndreptățit poate cere
înscrierea dobândirilor succesive în același timp cu cu cea a dreptului său, dar numai dacă
dovedește prin înscrisurile în original istoricul actelor juridice pe care se întemeiează înscrierile.
Dar, potrivit art. 24 din lege, înscrierile întemeiate pe obligațiile defunctului tabular, se
vor putea face, în principiu, și după înscrierea dreptului moștenitorului40.
5.7. Principiul forței probante a înscrierii de carte funciară 

38
S. Sztranyiczki, Publicitatea imobiliară conform Noului Cod civil, Editura C.H.Beck, București, 2013, p. 63.
39
A se vedea M. Nicolae, op. cit. vol. II, p. 188.
40
Cu privire la analiza detaliată a conținutului normelor subsumate acestui principiu, a se vedea M. Nicolae, op. cit.
vol. II, p. 189 și urm.

17
 Drepturile și libertățile fundamentale 2021 omului

Este principiul absolut și rezultă din prevederile art. 900 C.civ. și se referă la prezumția
existenței sau inexistenței unui drept tabular, care constă în acea regulă potrivit căreia dacă în
cartea funciară a fost înscris un drept real în folosul unei persoane, se prezumă că dreptul există
în folosul ei. În sens invers, dacă un drept real s-a radiat din cartea funciară, se prezumă că acel
drept nu există. Dovada se poate face numai în contrar și numai în cazul dobândirii unor drepturi
reale fără înscriere, precum și pe calea acțiunii în rectificare. În materialitatea sa, publicitatea de
carte funciară atrage după sine atât un efect pozitiv (atunci când ceea ce cuprinde cartea funciară
se consideră exact în folosul celui care a dobândit imobilul), cât și unul negativ (potrivit căruia
niciun drept real nu poate exista și nu poate fi opus devreme ce acesta nu a fost înscris în cartea
funciară).
Tot acest principiu, conform art. 901 alin. (1) – (2) C. civ. Este consacrat și în cazul
dobândirii cu bună-credință a unui drept tabular, conform căruia „sub rezerva unor dispoziții
legale contrare, oricine a dobândit cu bună-credință vreun drept real înscris în cartea funciară, în
temeiul unui act juridic cu titlu oneros, va fi socotit titularul dreptului înscris în folosul său, chiar
dacă, la cererea adevăratului titular, dreptul autorului său este radiat din cartea funciară. Terțul
dobânditor este considerat de bună-credință numai dacă, la data înregistrării cererii de înscriere a
dreptului în folosul său, sunt îndeplinite următoarele condiții: a) nu a fost înregistrată nicio
acțiune prin care se constată cuprinsul cărții funciare; b) din cuprinsul cărții funciare nu rezultă
nicio cauză care să justifice rectificarea acesteia în favoarea altei personae;c) nu a cunoscut, pe
altă cale, cuprinsului cărții funciare”. Tot aceste dispoziții sunt aplicabile și terțului care a
dobândit cu bună-credință un drept de ipotecă în temeiul actului juridic încheiat cu titularul de
carte funciară ori cu succesorul său în drepturi, după caz. Dar, aceste dipoziții nu pot fi, însă,
opuse de o parte contractantă celeilalte și nici de succesorii lor universali sau cu titlu universal
după caz.
5.8. Principiul disponibilității
Potrivit acestui principiu, înscrierile în cartea funciară se fac numai la cererea persoanei
îndreptățite, a reprezentantului legal, ori, pe calea acțiunii oblice, la cererea creditorilor, precum
și în cazurile prevăzute de lege, la cererea autorităților competente41.

41
S. Sztranyiczki, Publicitatea imobiliară conform Noului Cod civil, Editura C.H.Beck, București, 2013, p. 65;
Anumite autorități publice – notari, instanțele judecătorești etc. – sunt obligate prin lege, în unele cazuri, de a
comunica biroului de cadastru și carte funciară actele întocmite sau hotărârile judecătorești pronunțate, astfel încât
acest principiu își găsește justificarea. Pentru detalii, a se vedea L. Pop,op. cit., p.298 ; M. Nicolae , Tratat de
publicitate….op. cit., 2006, p. 198-201 ; O. Ungureanu, C. Munteanu, Tratat de drept civil. Bunurile. Drepturile

18
 Drepturile și libertățile fundamentale 2021 omului

6. Nerespectarea principiilor în lumina jurisprudenței

Analizând fiecare principiu în parte și jurisprundența, am putut face următoarea listă de
cazuri în care au fost nerespectate o parte din principiile enunțate, astfel42 :
6.1. Nerespectarea principiului legalității – nelegalitate.
În speță43 reclamanta a formulat plângere împotriva încheierii de carte funciară
pronunțată de BCPI din cadrul OCPI Olt, prin care s-a dispus radierea inscripției ipotecare și a
somației de plată și a arătat că ipoteca a fost instituită asupra bunului garanților D.I., pentru
garantarea realizării creanței împotriva debitorului B.V. că la data încheierii contractului de
ipotecă, a fost verificată înscrierea dreptului de proprietate al debitorilor garanți D.I. și D.E.L.,
fiind prezentat în acest sens un extras de carte funciară. Reclamanta s-a adresat executorului
judecătoresc, pentru a recupera creanța, în patrimoniul căruia nu au fost identificate bunuri ori
sume de bani urmărible, prin urmare s-a procedat la inițierea executării silite imobiliare asupra
imobilului adus în garanție. În urma constatării nulității absolute a titlului de proprietate al
garanțiilor, prin hotărâre judecătorească , Biroul de carte funciară a procedat la radierea ipotecii
și a somației emise în procedura executării silite. De asemenea s-a arătat că radierea ipotecii s-a
efectuat în baza unei hotărâri care nu-i este opozabilă.
Conform prevederile Legii nr. 7/1996, art. 33 alin. (4), art. 22, alin. (2), art. 51 alin. (1):
„Rectificarea înscrierilor din cartea funciară se poate face fie pe cale amiabilă, prin
declarație autentică a titularului dreptului ce urmează a fi rectificat, fie prin hotărârea
judecătorească irevocabilă, care suplinește acordul părților în situația în care acestea nu se
înțeleg. Partea interesată are la dipoziție, în absența acordului exprimat expres de titularul
dreptului, posibilitatea de a promova o acțiune în rectificarea cărții funciare, în scopul
realizării concordanței între conținutul acesteia și situația juridică reală a imobilului, în cadrul
căreia se va verifica dacă actul în temeiul căruia s-a efectuat înscrierea ipotecii a fost sau nu
valabil”.
În mod nelegal, biroul de carte funciară a admis cererea formulată, în lipsa acordului
titularului dreptului real, sau a unei hotărâri judecătorești irevocabile prin care să se fi dispus
rectificarea cărții funciare în acest sens. Respingând plângerea formulată de reclamantă,
reale principale, Ed. Hamangiu, București, 2008, p. 685-686.
42
M. Tăbăraș, M.Constantin, Cadastru și publicitate imobiliară, Culegere de practică judiciară, Editura C.H. Beck,
București, 2009, p.129.
43
C.A. Craiova, Decizia civilă nr. 292 din 2 februarie 2007 (porta.just.ro)

19
 Drepturile și libertățile fundamentale 2021 omului

împotriva încheierii mai sus menționate, ambele instanțe de fond au pronunțat hotărâri cu
aplicarea greșită a dispozițiilor art. 33 și art. 51 din Legea nr. 7/1996, aspect ce face incident
motivul de modificare reglementat de art. 304 pct. 9 C. proc. Civ. Instanța a decis: nulitate
absolută a contractului de vânzare-cumpărare, repunerea părților în situația anterioară și radierea
inscripției ipotecare.
6.2. Nerespectarea principiului priorității.
Conform prevederilor art. 20, art. 30 din Legea nr. 7/1996: „Dacă printr-o hotărâre
judecătorească obținută ulterior intabulării dreptului de proprietate în favoarea cumpărătorilor
s-a constatat că vânzătorul era proprietar, în principal este necesară rectificarea cărții funciare
în condițiile art. 33 din Legea nr. 7/1996, iar în subsidiar se poate solicita înscrierea dreptului
de proprietate preexistent înstrăinării în favoarea titularilor.”
În această speță este vorba despre dobândirea unui imobil de la neproprietar, motivul
cererii a fost de rectificare a înscrierilor efectuate în cartea funciară pe motiv de nevalabilitate a
titlului ce a stat la baza înscrierii și de intabulare pe numele adevăratului proprietar.44

6.3. Nerespectarea principiului legalității formale.

În speță este vorba despre înscrierea unui partaj în cartea funciară, ce nu a întrunit
condițiile legalității, astfel trebuia respinsă cererea, respectiv faptul că transmiterea unui imobil,
cu plata ulterioară a unui rest de preț, reclamă intabularea dreptului transmis asupra imobilului în
favoarea noului dobânditor și notarea din oficiu, fără plata vreunei taxe, a privilegiului
transmițătorului pentru rest de preț, aceasta fiind practica oficiilor de cadastru.
Conform prevederilor legii nr. 7/1966, art. 50-art.51 și a Ordinului nr. 2371/C/1997,
art.111: „ Deoarece nu a fost făcută dovada plății sultei stipulate în contractul de partaj aferent
imobilului atribuit în proprietate exclusivă ce a făcut ulterior obiectul contractului de donație
ce se cere a fi intabulat și nu s-au achitat taxele necesare înscrierii privilegiului copărtașului,
instața a apreciat că nu sunt îndeplinite condițiile pentru înscrierea imobilului donat de
copartajantul debitor în cartea funciară în favoarea donatarului”45

44
C.A. București, secția a IV-a civilă, decizia civilă nr. 717/2004 (Practică judiciară civilă, 2003-2004, speța nr.
22, p. 86; în completare, M. Nicolae, op. cit., p. 648)
45
C.A. Constanța, Decizia civilă nr. 1402 din 13 decembrie 2004 (BJ 2004, Ed. Lumina Lex, 2005, p. 176.).

20
 Drepturile și libertățile fundamentale 2021 omului

Instanța a decis: respingerea cererii de intabulare pe motivul lipsei dovezii de plată a

sultei, pentru partajul, atribuirea în natură a imobilului unuia dintre copartajanți cu aobligația de
plată a sultei către celălalt și lipsa dovezii privind plata sultei și donația bunului astfel dobândit.
6.4. Operațiuni de notare în carte funciară a Cererii înaintate Curții Europene a
drepturilor Omului.
Instanța a decis că este o cerere nefondată conform prevederilor Legii nr. 7/1996, art. 49-
50: „ Se pot nota în cartea funciară doar acțiunile privitoare la proprietatea și alte drepturi
reale înscrise asupra imobilelor. Hotărârile pronunțatede CEDO sunt date în contra Statului
Român și privesc încălcări ale drepturilor fundamentale ale omului asumate de România prin
tratate internaționale. CEDO nu soluționează litigii al căror obiect îl constituie bunuri aflate în
proprietatea unor personae fizice sau juridice și nu dispune cu privire la acestea, de aceea
solicitarea de notare a unei astfel de cereri este nefondată”.46
În coala de Carte Funciară se pot nota doar acțiunile civile care au ca obiect dreptul de
proprietate asupra imobilelor acolo înscrise și cum cererea recurentei adresată CEDO nu a fost de
asemenea natură, în mod corect instanțele au dispus radierea din cartea funciară a radierilor.

7. CONCLUZII
Importanța atât teoretică, cât și practică în ceea ce privește repectarea principiilor ce stau
la baza desfășurării activității în slujba cetățeanului, în administrația publică locală cât și cea
centrală, în instituțiile ce servesc interesele acestuia este majoră. Nerespectarea unui singur
principiu ce stă la baza desfășurării activității, produce o înlănțuire de încălcări ale altor principii,
ajungându-se astfel la încălcarea unui drept sau a mai multor drepturi pentru o persoană/mai
multe persoane fizică/fizice și/sau persoană/persone juridică/juridice, producând precedente și
ducând la creșterea volumului de activitate al instanțelor de judecată.
Instituția publicității imobiliare, precum și cea a realizării cadastrului, în contextul
proceselor de dezvoltare și de integrare europeană, reprezintă două piese de rezistență, ce sunt
interconectate și care nu pot funcționa una fără cealaltă, completându-se reciproc. În realizarea
sistemului de publicitate unic pentru întreaga țară, în demersurile privind respectarea dreptului de
proprietate asupra imobilelor, terenuri și/sau construcții edificate pe acestea, facilitând accesul la

46
C.A. , Oradea, decizia civilă nr. 1370 din 4 decembrie 2007 ( C. H. Beck – Baza de date).

21
 Drepturile și libertățile fundamentale 2021 omului

conținutul actelor juridice și la situația juridică privind imobilele, respectarea principiilor

publicității imobiliare înseamnă că ocrotește și consolidează astfel, proprietatea publică și
privată, fundamentează și garantează drepturile fundamentale ale omului. Proprietatea reprezintă
una dintre instituțiile fundamentale ale dreptului, care depășește sfera dreptului civil și a
dreptului administrativ, păstrându-și însă esența și poziția ca instituție constituțională.
Fiecare guvern în parte, atât la nivel național cât și raportat la nivelul mondial, duce o
luptă constantă privind asigurarea stabilității sociale, a performanțelor economice și a satisfacerii
cerințelor cetățenilor statului respectiv. Pentru a-și putea îndeplinii dezideratele, trebuie să
asigure cadrul legal privind proprietatea, drepturile asupra acesteia, recunoașterea acestora,
protejarea drepturilor și obligațiilor persoanelor fizice și/sau juridice, într-un cadru de stabilitate
în interiorul granițelor sale, prin instrumente reprezentate de legi funciare, care să susțină și să
impulsioneze relațiile comerciale, schimburile și tranzacțiile imobiliare.
Prin urmare, respectarea drepturilor fundamentale ale omului, dreptul de proprietate fiind
unul dintre ele, se traduce prin respectarea și recunoașterea dreptului de proprietate asupra
pământului și asupra clădiriilor edificate pe acesta, prin buna adminstrare a acestuia, respectând
și protejând toate principiile care stau la baza desfășurării activității administrației.
O bună administrare înseamnă că sistemul funcționează eficient, organizarea funciară de
asemenea, iar legile sunt aplicate unitar și își produc efectele, fiind compatibile și adecvate, în
oferirea protecției față de un regim juridic ce poate fi precar, netrasparent și incert, care ar putea
favoriza astfel fraude. Legea reprezintă fundamentul iar respectarea principiilor statuate și
reglementate de aceasta înseamnă respectarea drepturilor fundamentale ale omului, respectarea
dreptului său la o viață fericită și la un mediu propice dezvoltării.
Toate acestea conduc la o concluzie finală, respectiv aceea, că respectarea principiilor
publicității imobiliare și ale administrației publice reprezintă cheia prosperității, stabilității și a
susținerii calității vieții.

8. BIBLIOGRAFIE
Doctrină:
1. Adam. I., Drept civil. Drepturi reale principale, Ed. All Beck, București, 2005
2. Bălan E., Procedură administrativă, Editura Universitară, București, 2005.
3. Bîrsan C., Drept civil. Drepturile reale principale, Ediția a III-a, revăzută și adăugită,
Editura Hamangiu, București, 2008.
4. Brădeanu S., Către o nouă legislație funciară, București, 1938.
22
Drepturile și libertățile fundamentale 2021 omului

5. Filipescu I.P., Dreptul civil. Dreptul de proprietate și alte drepturi reale, ediție revăzută și
completată, Ed. Actami, București, 1998.
6. Ionașcu Tr., Brădeanu S., Drepturile reale principale în R.S.R., ed. Academiei, București,
1978.
7. Luțescu G.N., Teoria generală a drepturilor reale. Teoria patrimoniului. Clasificarea
bunurilor. Drepturile reale principale, București, 1947.
8. Lazăr I., Unificarea legislativă și instituția cărților funciare, Institutul de arte grafice
Brawo, Iași, 1939.
9. Miclea M. ,Cadastrul și cartea funciară, Ed. All, București, 1995.
10. Monition T., Le cadastre vaudois au XIX-e siécle, 1989.
11. Motica I.R., Trăilescu A., Manual de drept funciar și publicitate imobiliară. Noile cărți
funciare, Ed. All Beck, București, 2001.
12. Nicolae M., Tratat de publicitate imobiliară, vol I și II, ed. Universul Juridic, București
2006.
13. Nicolae M., Tratat de de publicitate imobiliară, ed. a II-a, revăzută și adăugită, Ed.
Universul Juridic,București, 2011.
14. Plastra G., Curs de drept civil român pus la curent cu nou legislație, Volumul II, Ed.
„Cartea Românească”, București.
15. Pop L., Dreptul de proprietate și dezmembrămintele sale, Ed. Lumina Lex, București,
2001.
16. Porumb Gr., Codul de procedură civilă, comentat și adnotat, Ed. științifică, București,
196
17. Romoșan I. , Drept civil. Drepturi reale, Ed. Imprimeriei d Vest, Oradea, 1996.
18. Safta –Romano E., Dreptul de proprietate privată și publică în România, Ed. Graphix,
Iași, 1993.
19. Stănescu C., Bîrsan C., Drept civil. Drepturile reale principale, Ed. C. H. Beck.,
București, 2009.
20. Sztranyiczki S. , Publicitatea imobiliară conform Noului Cod civil, Editura C.H.Beck,
București, 2013.
21. Tabbah B. , Propriété privée et registre foncier ; Paris ; 1950.
22. Tăbăraș M., Constantin M., Cadastru și publicitate imobiliară, Culegere de practică
judiciară, Editura C.H. Beck, București, 2009.
23. Vedinaș V. , Codul administrativ adnotat. Noutăți. Examinare comparativă. Note
explicative, Editura Universul Juridic, București, 2019.
Publicații/reviste:
24. I. Albu, Publicitatea imobiliară în dreptul român. Noile cărți funciare, în Dreptul nr.
11/1996.
Legislație/acte normative:
25. Carta Drepturilor Fundamentale ale Uniunii Europene, Jurnalul Oficial al Uniunii
Europene, (2012/C 326/02).

23
Drepturile și libertățile fundamentale 2021 omului

26. Tratatul privind Uniunea Europeană, Text consolidat: Versiune consolidată a Tratatului
privind Uniunea Europeană.
27. Codul civil 2009, Publicat Text republicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 505 din 15
iulie 2011, în vigoare de la 01 octombrie 2011.
28. Codul administrativ, publicat în M. Of. nr. 555 din 5 iulie 2019 prin O.U.G. nr. 57/2019
privind Codul administrativ.
29. Legea 7/1996 a cadastrului și publicității imobiliare, publicată în M.Of., Partea I, nr. 61
din 26 martie 1996, cu modificările șși completările ulterioare.
30. Decizia civilă nr. 292 din 2 februarie 2007 (porta.just.ro), C.A. Craiova.
31. Decizia civilă nr. 717/2004 (Practică judiciară civilă, 2003-2004, speța nr. 22), C.A.
București, secția a IV-a civilă.
32. Decizia civilă nr. 1402 din 13 decembrie 2004 (BJ 2004, Ed. Lumina Lex, 2005, p. 176.),
C.A. Constanța.
33. Decizia civilă nr. 1370 din 4 decembrie 2007 ( C. H. Beck – Baza de date), C.A. , Oradea.
Surse on-line:
34. http://irdo.ro/irdo/
35. https://eur-lex.europa.eu/legal-content/
36. https://eur-lex.europa.eu/legal-conten/

24