IMSL Disertatie 2018 PDF

UNIVERSITATEA POLITEHNICA TIMIȘOARA
Facultatea de Management în Producție și Transporturi
LUCRARE DE DISERTAȚIE
COORDONATOR ȘTIINȚIFIC:
Prof.dr.ec. Vasile DURAN
ABSOLVENT:
Stevanka VUCOIEV
2018
UNIVERSITATEA POLITEHNICA TIMIȘOARA
Facultatea de Management în Producție și Transporturi
Analiza performanței economice și

financiare la nivelul firmei.
Studiu de caz: Dunca Expediții S.A.
COORDONATOR ȘTIINȚIFIC:
Prof.dr.ec. Vasile DURAN
ABSOLVENT:
Stevanka VUCOIEV
2018
UNIVERSITATEA POLITEHNICA TIMISOARA
FACULTATEA DE MANAGEMENT ÎN
PRODUCŢIE ŞI TRANSPORTURI
DEPARTAMENTUL DE MANAGEMENT Aprobat la :_______
DECAN
___________
(semnătura)
PLAN TEMATIC
pentru lucrarea de disertaţie
Proiectul de diplomă dat studentului_________________________________________

1.Tema lucrării__________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
2.Termenul pentru predarea lucrării________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
3.Conţinutul părţii scrise a lucrării (enumerarea problemelor care vor fi rezolvate)____
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
4.Enumerarea materialului grafic (cu indicarea precisă a desenelor obligatorii)_______
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
5.Consultaţii pentru lucrare (cu indicarea părţilor din lucrare pentru care solicită
consultarea)____________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
_____________________________________________________________________________
6.Data eliberării temei_______________________________________
Tema primită a fost dusă la îndeplinire.
Data____________________ CONDUCĂTOR
________________________ _______________
(semnătura) (semnătura)
Evaluarea lucrării de disertaţie de către conducătorul ştiinţific
Absolvent:
Tema proiectului de diplomă:
Conducătorul proiectului:
 Lucrarea are parte aplicativă:
 Realizarea practică a lucrării implică cunoştinţe din: - -

...............................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
A. Structura lucrării
a. lucrarea are o structură: - - specială (acceptată de conducător)
...............................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
....... puncte (0-4 puncte)
b. ponderea părţilor lucrării: prefaţă, prezentarea temei, documentare: 5%; fundamentarea
teoretică a temei: 50%; partea aplicativă: 40%; concluzii şi bibliografie: 5%
...............................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
..... puncte (0-6 puncte)
TOTAL A: ..... PUNCTE (0-10 puncte)
B. Conţinutul lucrării
a. Evaluarea structurării capitolelor (corectitudine, coerenţă)
...............................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
b. Evaluarea gradului şi manierei de utilizare a surselor bibliografice (existenţă, mod de referire,
măsura utilizării, respectarea standardelor)
...............................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
c. Dezvoltarea teoretică a subiectului (coerenţă, consistenţă, claritate, măsura utilizării acesteia în
partea aplicativă)
...............................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
d. Partea aplicativă (mod de prezentare, experienţa empirică, corectitudine, consistenţă, grad de
finalizare)
...............................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
e. Contribuţii originale
...............................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
f. Gradul de finalizare a temei propuse (capacitatea de evidenţiere a rezultatelor şi concluziilor)
...............................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
g. Gradul de independenţă în elaborarea lucrării
...............................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
TOTAL B: ..... PUNCTE (0-80 puncte)
C. Forma lucrării (estetica lucrării/forma de redactare, complexitatea materialului grafic - daca este
cazul)
...............................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
TOTAL C: ..... PUNCTE (0-7 puncte)
D. Practica şi cercetarea efectuate în vederea elaborării lucrării

...............................................................................................................................................................
...............................................................................................................................................................
TOTAL D: ..... PUNCTE (0-3 puncte)
Conducătorul proiectului de diplomă a purtat o discuţie finală cu absolventul?
Calcul total general: A+B+C+D= ......... PUNCTE Nota: A+B+C+D /0.1= ……..
Data: ............................ Semnătura conducătorului proiectului de diplomă

CUPRINS
Introducere ...................................................................................................................................... 2
Capitolul 1. Conceptul de performanță economică .................................................................... 4
1.1. Considerații privind analiza viabilității manageriale ............................................................. 4
1.2. Modalități și indicatori de cuantificare a viabilității economico-manageriale la nivel de

firmă.................................................................................................................................................. 6
1.3. Conceptul de sustenabilitate ................................................................................................14
1.4. Conceptul de risc ..................................................................................................................18
1.5. Procesul de management al riscului ....................................................................................25
Capitolul 2. Performanța economico-managerială a firmei Dunca Expediții ......................28
2.1. Prezentarea Societății pe Acțiuni DUNCA EXPEDIȚII .....................................................28
2.2. Date economice ale S.C. Dunca Expediții S.A....................................................................37
2.3. Analiza SWOT ....................................................................................................................38
2.4. Analiza potențialului uman și productivității muncii ..........................................................42
2.5. Analiza patrimonială............................................................................................................43
Capitolul 3. Investiție viabilă pentru S.C. Dunca Expediții S.A. ............................................46
3.1. Reînnoire parcului de autovehicule .....................................................................................46
3.2. Calculul indicatorilor de eficiență economică ......................................................................46
Capitolul 4. Concluzii și propuneri .............................................................................................55
Bibliografie ....................................................................................................................................57
Anexe.............................................................................................................................................58
Anexa nr. 1 – Chestionar ................................................................................................................58
Anexa nr. 2 – Oferte de preț ...........................................................................................................63
1
Introducere
Prin performanță economică se înțelege obținerea de performanțe financiare eficiente și

abilitatea de a opera în activitatea operațională. Firma trebuie să demonstreze că își poate plăti
obligațiile și datoriile în mod regulat, fără să supună la nici un risc desfășurarea normală a
activității.
Analiza performanței economice este o etapă de mare importanță deoarece prin

intermediul său, se creeaza premisele necesare pentru fundamentarea punctelor forte, a punctelor
slabe și a cauzelor care le generează.
Viabilitatea economică reprezintă un proces amplu și complex în diagnosticarea

activității întreprinderii. Acest proces studiază capacitatea firmei de a fi competitivă pe piață, în
raport cu firmele concurente care au acelaș produs sau serviciu.
O întreprindere poate fi viabilă chiar daca nu este eficientă economic în orice moment al
activității sale, consumând din acumulările făcute anterior sau mizând pe acumulările viitoare,dar
este întotdeauna viabilă când este și eficientă economic.
Astfel, viabilitatea este definită ca ceva ce este în stare să trăiască sau să dureze timp
îndelungat, ceva apt de a avea o existență îndelungată.
Credem în performanța economică a unei firme deoarece acesta furnizeaza servicii mai
eficient și satisface cerințele clientelei.
Lucrarea presupune o analiză a situației în care se află firma Dunca Expediții S.A.
având la bază două probleme cu care se confrunta firmele din ziua de astăzi: sustenabilitatea și
riscul la care se supun acestea.
Scopul lucrării este să analizeze, printr-un studiu de caz, conceptul și fenomenul de

viabilitate și performanță economică la nivelul firmei. Pentru aceasta se va aminti și de
sustenabilitate, dar și de riscurile posibile într-o întreprindere.
Aceste concepte au fost analizate pe societatea comercială Dunca Expediții S.A.
Printre obiectivele principale urmărite în cadrul lucrării se regăsesc următoarele:
- Prezentarea aspectelor teoretice și a conceptelor cu care se operează pentru ca o

întreprindere să fie viabilă din punct de vedere economic și financiar
2
Introducere
- Analiza viabilității societății comerciale Dunca Expediții S.A.

- Descrierea oportunităților de investiție la firma aleasă;
- Analiza investiției viabile pentru imbunătățirea poziției pe piață a firmei Dunca Expediții
S.A.
Elaborarea lucrării de disertație cuprinde: capitolele, subcapitolele, bibliografia aferentă

și anexele.
Tematica este structurată în trei capitole principale și un capitol cu concluzii și

propuneri.
În primul capitol am prezentat noțiuni teoretice despre performanță și viabilitate la

nivel de firmă, dar și legătura între aceasta și procesele de sustenabilitate și risc.
În a doilea capitol am prezentat societatea Dunca Expediții S.A. și calculul indicatorilor

de eficiență economică ce indică nivelul de viabilitate al acesteia.
În al treilea capitol am descris oportunitățile de investiții viabile la societatea comercială

Dunca Expediții S.A., prezentarea a două variante posibile, precum și rezultatele pentru ca firma
să devină viabilă.
Nu în ultimul rând doresc să mulțumesc cu multă recunoștință domnului Profesor

Doctor Economist Duran Vasile pentru prețioasele îndrumări acordate pe parcursul efectuării și
redactării prezentei lucrări.
Mulțumesc și întregului colectiv de cadre didactice pentru formarea mea profesională.
3
Capitolul 1. Conceptul de performanță economică
1.1. Considerații privind analiza viabilității manageriale
Viabilitatea întreprinderii presupune capacitatea de a exista o perioadă cât mai mare în

competiție cu alte întreprinderi ce produc același produs/serviciu.
Viabilitatea unei întreprinderi1 constă în capacitatea acesteia de a fi cât mai competitivă

pe piață, în raport cu firmele concurente ce au același produs sau serviciu.
O întreprindere poate fi viabilă chiar dacă nu este eficientă economic în orice moment
al activității sale, consumând din acumulările făcute anterior sau mizând pe acumulările viitore,
dar este întotdeauna viabilă dacă este și eficientă economic.
Astfel, viabilitatea este definită ca ceva ce este în stare să trăiască sau să dureze timp
îndelungat, ceva apt de a avea o existență îndelungată.
Managerul unei firme are la dispoziția sa un instrument de evaluare a viabilității afacerii

pe care o conduce. Acest instrument constă în analiza principalilor indicatori financiari, întălniți
și sub numele de coeficienți ce oferă o imagine sintetică a stării de viabilitate financiară a firmei.
2
Evaluarea viabilității economice a întreprinderii se face cu ajutorul unui sistem de

indicatoricare pot fi grupați în următoarele categorii:
- Indicatori de lichiditate;
- Indicatori de rentabilitate;
- Indicatori de finanțare pentru datorii;
- Indicatori de activitate.
Problematica lichidității și solvabilității firmei este suficient de complexă, fiind tratată

în literatura de specialitate , dar se crează uneori confuzii.
Lichiditatea se referă la proprietatea elementelor patrimoniale de a se transforma în

bani, aceasta putând fi și un criteriu de grupare a posturilor în bilanț. Deci, ar fi un raport între
1
Duran V., Finanțele societăților comerciale, Ed. Eurostampa, Timișoara,2001, p. 21
2
Nicolae O., Metode și tehnici manageriale moderne, Ed. Tribuna Economică, 2005, p. 65
4
Conceptul de performanță economică
elementele de activ, în sensul că se poate stabili cât din valoarea activului se află sub forma
lichidă în conturile de disponibilități bănești, și cât pot să devină lichide imediat (de exemplu:
creanțele, stocuri de produse finite etc.)
Solvabilitatea reprezintă capacitatea firmei de a face față obligațiilor sale bănești,

respectiv de a-și onora plățile la termene scadente. Aici intervine comparația dintre elementele
de activ și pasiv, respectiv disponibilități și obligații.
De aceea este foarte importantă analiza diagnostic a firmei, întrucât acesta este modul
prin care firma poate să-și identifice propriile puteri și slăbiciuni, în raport cu mijloacele de care
dispune, precum și cu oportunitățile ce se ivesc și amenințările la adresa ei. De aici, conducerea
întreprinderii dobândește posibilitatea de a găsi soluții optime de rezolvare a problemelor sau de
optimizare a dezvoltării activității.3
O definiție este prezentată de O. Nicolescu, care consideră, că diagnosticarea firmei

poate fi definită ca ”acea metodă folosită de manageri, pe baza construirii unei echipe
multidisciplinare, de manageri și executanți, al cărei conținut principal constă în identificarea
puctelor forte și slabe ale domeniului analizat, cu evidențierea cauzelor care le generează,
finalizată în recomandări cu caracter corectiv sau de dezvoltare”.
Același punct de vedere îl au și I. Verboncu și I. Popa, care afirmă: ” ca metodă de

management, diagnosticarea asigură investigarea firmei și a componentelor sale procesuale și
structurale cu ajutorul unui instrumentare specific în vederea depistării cauzelor principalelor
puncte forte și slabe și, pe baza aceasta, formularea de recomandări de amplificare a potențialului
de viabilitate al acesteia”.4
Astfel că, unul dintre obiectivele principale ale diagnosticării constă în determinarea
potențialului de viabilitate economică și managerială.
Analiza viabilității economice necesită o urmărire permanentă a eventualelor probleme

referitoare la:
- Analiza poziției concurențiale a firmei;

- Analiza costurilor de producție;
3
4
Verboncu I., Diagnosticarea firmei , Editura Tehnica, Bucuresti, 2001, pag. 276
5
- Analiza rentabilității;
- Analiza patrimonială;
- Analiza potențialului uman și al productivității muncii.
1.2. Modalități și indicatori de cuantificare a viabilității economico-manageriale

la nivel de firmă
Potențialul de viabilitate economică poate fi analizat cu ajutorul corelațiilor dintre cifra

de afaceri, fondul de salarii, productivitatea muncii și salariul mediu.
Starea de sănătate a firmei pe termen mediu și lung este evidențiată și de respectarea

corelațiilor:5
ICA≥IFS≥INS
În analiza circulației și fluctuației de personal se folosesc date despre totalul de intrări și

ieșiri de personal și s-au folosit coeficienți, precum:
- Coeficientul intensității intrărilor se obține raportând numărul de salariați intrați în

întreprindere într-un an și numărul total de salariați în acel an;
- Coeficientul intensității ieșirilor se obține raportând numărul de salariați ieșiți din
întreprindere într-un an și numărul total de salariați în acel an;
- Coeficientul circulației totale se obține raportând suma dintre intrările și ieșirile de
salariați și numărul total al acestora;
- Coeficientul fluctuației forței de muncă care se obține raportând numărul lucrărilor
plecați din proprie inițiativă și prin desfacerea contractului de muncă la numărul total de
personal.
Mișcare totală de personal = total intrări de personal – total ieșiri de personal
Productivitatea muncii (W) este indicatorul care reflectă eficiență utilizării resurselor
umane și se calculează ca raport între cifra de afaceri și numărul de salariați.
CA
𝑊=
NS
5
Duran V., Finanțele socitetăților comerciale, Ed. Eurostampa, Timișoara, 2001, p.35
6
Factorul decisiv în creșterea productivității muncii în economie îl constituie progresul

tehnic.
Productivitatea muncii este considerată cel mai relevant indicator utilizat în analizele
economice. Ea constă în capacitatea forţei de muncă de a crea într-o perioadă de timp un anumit
volum de utilităţi (bunuri şi servicii). Acest indicator realizează compatibilitatea între factorii
materiali şi cei umani ai producţiei, ea exprimând rodnicia cu care este utilizat factorul de
producţie.6
Nivelul productivităţii muncii se măsoară fie prin calitatea şi cantitatea bunurilor

obţinute şi a serviciilor prestate într-o unitate de muncă, fie prin cheltuiala de muncă care revine
pe o unitate de bun economic şi se determină ca mărime medie şi marginal7ă:
a) Productivitate medie a muncii (WL), se determină ca indicator calitativ de maxim

(WLM), prin raportarea producţiei obţinute (Q) la factorul muncă utilizat (L), iar ca indicator
calitativ de minim (WLm), prin raportarea factorului muncă utilizat (L) la producţia obţinută (Q),
folosind relaţiile:
Q
Q p i i
W LM   W LM  i 1
L T
L T
W Lm   W Lm  n
Q p
Q
i i
i 1
b) Productivitatea marginală a muncii, sau produsul marginal al muncii – (W'L), se

determină, ca indicator calitativ de maxim (W'LM), prin sporul de producţie (Q) obţinut ca
urmare a utilizării unei unităţi suplimentare de muncă (L), în condiţiile în care ceilalţi factori
sunt presupuşi constanţi, iar ca indicator calitativ de minim (W'Lm), prin sporul de factori de
producţie (L) necesar pentru a sporii producţia cu o unitate, ceilalţi factori rămânând
neschimbaţi, folosind relaţiile:
6
7
Duran V., Finanțele societăților comerciale, Ed. Eurostampa, Timișoara, 2001, p. 40
7
n
  Q i .p i
Q
W' LM   W' LM  i 1
L L
L T
W' Lm   W' Lm 
Q.p n 
  Q i .p i 
 i 1 
în care: p- preţul de vânzare unitar.
Analiza comportamentului producţiei în raport cu factorul muncă (L) evidenţiază

variabilitatea productivităţii medii şi marginale a muncii, variabilitate ce poate fi exprimată
printr-un grafic.
Creşterea productivităţii muncii are o importanţă deosebită pentru agenţii economici,
care urmăresc o productivitate sporită a factorilor de producţie. Ea reprezintă procesul prin care
acelaşi volum de muncă se concretizează într-o cantitate mai mare de bunuri şi servicii sau
invers, aceeaşi masă de bunuri şi servicii se realizează cu un volum mai mic de muncă. Creşterea
productivităţii muncii are un caracter legic şi presupune schimbarea în factori de producţie, în
modul lor de combinare etc., astfel încât acelaşi volum de muncă dobândeşte forţa de a produce
o cantitate mai mare de bunuri. De aceea, activitatea practică trebuie să ţină seama de un întreg
complex de factori pentru a asigura o creştere a productivităţii muncii la toate nivelele economiei
naţionale.8
Evidențierea eficienței utilizării resurselor umane se poate utiliza cu ajutorul unor

corelații de ordin cantitativ și calitativ.9
Corelația de ordin cantitativ se reflectă în dinamica unor indicatori de ordin cantitativ,

precum indicele cifrei de afaceri, indicele fondului de salarii și indicele numărului de salariați.
ICA≥IFS≥INS
Corelația de ordin calitativ exprimă raporturile dintre doi indicatori importanți de

eficiență, și anume productivitatea muncii și salariul mediu.
8
9
8
Iw≥Is
În analiza potențialului material sunt abordate cele două categorii de active, fixe și
circulante, prin prisma volumului, structurii, dinamicii și eficienței lor.
Eficiența mijloacelor fixe poate fi determinată folosind indicatorii:
- Cifra de afaceri la 1000 lei mijloace fixe

- Profit la 1000 lei mijloace fixe
Utilizarea eficientă a mijloacelor fixe impune ca indicele productivității să îl devanseze

pe cel al înzestrării tehnice.
IW≥IGI
Gradul de înzestrare tehnică este pentru întreprindere un indicator important care

reflectă materializarea efortului investițional pe care intreprinderea l-a făcut. Acest grad de
dotare tehnică trebuie analizat însa în dinamica și corelat cu indicatorul cifrei de afaceri,
deoarece există situații când ponderea mijloacelor fixe direct productive este redusă în total
mijloace fixe, ca urmare a unor dezafectări de secții, sectoare, ateliere, dar si ca urmare a unor
deficiențe în sistemul de aprovizionare tehnico-materială.
Gradul de înzestrare tehnică este raportul între valoarea mijloacelor fixe și numărul de
salariați.
MF
𝐺𝐼 =
NS
Analiza eficienței utilizării activelor circulante se face calculând viteza de rotație a

activelor circulante și durata recuperării creanțelor.10
Viteza de rotație se exprimă prin numprul de rotații al stocurilor:
CA
𝑁𝑟 =
Ac
CA
𝑁𝑟 =
stocuri
10
9
Durata rotaței se calculează cu formula:
360
Ḋ=
Nr
Creanțele reprezintă actele prin care se certifică dreptul creditorului de a primi, la un

anumit termen, o sumă de bani sau alte bunuri economice sau valori de la debitori.
Durata recuperării creanțelor se obține cu:
Creanțe
𝐷𝑅𝐶 = x 365
CA
Analiza dinamicii și structurii cheltuielilor are la bază datele din contul de profit și
pierdere și din costul de venituri și cheltuieli. Rata cheltuielilor se calculează cu relația:
Cheltuieli
𝑅𝑐ℎ = x 100
CA
Rata de rentabilitate reprezintă un raport între un indicator de rezultate (profit sau

pierdere) şi un indicator care reflectă un flux de activitate (cifra de afaceri netă, resurse
consumate) sau un stoc (capital propriu, active totale)11. Rata rentabilităţii este o mărime relativă
care exprimă gradul în care capitalul în întregul său aduce profit. În ansamblul indicatorilor
economico-financiari rata rentabilităţii se situează printre cei mai sintetici indicatori de eficienţă
ai activităţii întreprinderii2 . În profit şi rata rentabilităţii se reflectă rezultatele activităţii
întreprinderii din toate stadiile circuitului economic.12 Comparativ cu costurile pe produs, care
reflectă rezultatele din stadiul producţiei, rata rentabilităţii le sintetizează şi pe cele din stadiul
distribuţiei. Rata rentabilităţii, ca indicator de eficienţă, poate căpăta forme diferite, după cum se
ia în considerare profitul brut sau profitul net la numărător, sau se schimbă baza de raportare care
exprimă efortul sau cheltuiala procesului de producţie. Diferitele modele utilizate pentru
exprimarea ratei rentabilităţii au putere informativă diferită, oglindind eficienţa diferitelor laturi
ale activităţii economice ale întreprinderii. Indicatorii construiţi în funcţie de capitalul avansat
sau ocupat exprimă predominant interesele investitorilor, în timp ce indicatorii construiţi pe
resurse consumate exprimă preponderent interesele managerilor unităţii economice. Principalele
11
Gh. Vâlceanu, V. Robu, N. Georgescu, Analiză economico-financiară, Editura Economică, Bucureşti,
2004, pag. 269
12
10
rate de rentabilitate utilizate în analiza economico-financiară a întreprinderii sunt: rata

rentabilităţii comerciale, rata rentabilităţii resurselor consumate, rata rentabilităţii economice,
rata rentabilităţii financiare.13
Analiza rentabilități poate fi realizată cu ajutorul a doi indicatori: profit și rata

rentabilității14. Foarte importante sunt și datele rentabilității întrucât acestea exprimă gradul în
care capitalul sau folosirea resurselor aduc profit.
Rata rentabilității costurilor reflectă modul în care firma a gestionat resursele care au
intrat în costuri.
Pb
𝑅𝑐 = ChT x 100
Rata rentabilității venturilor = Profit brut/venituri totale

Pb
𝑅𝑣 = VT x 100
Rata rentabiltății activelor totale = profit brut / active totale

Pb
𝑅𝑎 = AT x 100
Ca definiţie , rata rentabilităţii economice reflectă raportul dintre un rezultat economic

şi mijloacele economice angajate pentru obţinerea acestuia15. Avantajele induse de rata
rentabilităţii economice în câmpul analitic se datorează faptului că ea este independentă de
structura financiară, politica fiscală a statului prin care se impozitează profitul, precum şi de
elementele excepţionale.16
Rata rentabilității economice = profit brut / capital permanent
Pb
𝑅𝑒 = Cp x 100
13
14
L. Spătaru, Analiză economico-financiară, Editura Economică, Bucureşti, 2004, pag. 395
15
Al. Gheorghiu, Analiză economico-financiară la nivel microeconomic, Editura Economică, Bucureşti,
2004, pag. 195
16
P. Brezeanu, Diagnostic financiar: Instrumente de analiza financiară, Editura Economică, Bucureşti,
2003, pag. 163
11
Rata rentabilității financiare arată capacitatea capitalului investit de a aduce profit.
Pb
𝑅𝑓 = Cpropriu x 100
Patrimoniul reflectă valoarea economică a firmei, capacitatea acesteia de a face față

necesităților financiare.
Analiza funcțională a situației financiar-patrimoniale este centrată pe fondul de rulment

și pe necesarul de fond de rulment.
Fondul de rulment reprezintă partea din capitalul permanent destinată şi

utilizată pentru finanţarea activităţii curente de exploatare. Concret, acesta constituie diferenţa
dintre capitalul permanent şi activele imobilizate, sau altfel spus, excedentul
capitalurilor permanente asupra activului imobilizat.
Fondul de rulment apare ca o marjă de securitate financiară care permite întreprinderii
să facă față, fără dificultate, riscurilor diverse pe termen scurt fiind expresia realizării echilibrului
financiar pe termen lung și a contribuției acestuia la înfăptuirea echilibrului pe termen scurt.
Valoarea fondului de rulment trebuie sa fie egala cu suma corespunzatoare acoperirii
cheltuielilor lunare, la nivelul lunii cu cheltuielile cele mai mari, dintr-un an calendaristic.
Fiecare proprietar beneficiaza de propriul fond de rulment pentru acoperirea cheltuielilor
curente, asa cum s-a stabilit de Adunarea Generala a Proprietarilor.
Fondul de rulment constituit se utilizeaza numai pentru plata facturilor curente, aferente
consumurilor lunii anterioare. Dupa plata facturilor curente, fondul de rulment se reintregeste
lunar prin incasarea cotelor de contributie afisate pe lista de plata a lunii in curs, avand ca
referinta de calcul aceste facturi curente, corespunzatoare consumurilor lunii anterioare.17
Fondul de rulment este un indicator foarte utilizat de analiza financiară. El servește

măsurării condițiilor echilibrului financiar. Echilibrul financiar rezultă din confruntarea dintre
lichiditățile din activ, adica utilizarea și exigibilitatea resurselor sau datoriilor din pasiv.
Pentru a funcționa normal, o întreprindere trebuie să-și finanțeze nu numai

imobilizările, dar în măsură egală și activele circulante. Întreprinderea are nevoie de stoc minim
Prelipcean G., Fundamente economice ale investitiilor, Ed. Universitara, Suceava ,2000, pag.32
17
12
de materii prime și materiale, de un stoc minim de producție în curs și produse finite. Fondul de
rulment exprimă excedentul capitalurilor permanente asupra activului imobilizat. El reprezintă
de fapt, acea parte din capitalurile permanente ce este afectată finanțării ciclului de exploatare.
Fondul de rulment, calculat cu ajutorul bilanțului patrimonial, se obține scăzând

datoriile pe termen scurt din activele circulante:
FR = active circulante – datorii pe termen scurt
Nevoia de fond de rulment se obține cu formula următoare:

NFR = stocuri + creanțe – obligații pe termen scurt
În cadrul analizei patrimoniale, diferența dintre fondul de rulment și nevoia de fond de

rulment prezintă trezoreria netă.18
Fondul de rulment este folosit pentru acoperirea parțială a activelor circulante, iar pentru
asta sunt importante două rate19:
1. Rata de finanțare a capitalului circulant, care se determină cu relația:

Fond de rulment
𝑅𝑓𝑐𝑒 = Active circulante x 100
2. Rata de acoperire a stocurilor calculate cu relația:
Fond de rulment
𝑅𝑓𝑠 = x 100
Stocuri
Solvabilitatea și capacitatea de plată a întreprinderii evidențiază proprietatea părții

material a capitalului de a se transforma în bani. Solvabilitatea și capacitatea de plată a firmei se
determină cu ajutorul relațiilor:
Rata lichidității patrimoniului determinat cu relația:
Active circulante
𝑅𝐿𝑃 = Datorii pe termen scurt x 100
Rata lichidității parțiale determinate cu relația:
18
Stoica, M., Investitiile si dezvoltarea durabila, Ed. Universitara, Bucuresti, 2005, pag.53
19
13
Active circulante−Stocuri
𝑅𝑙𝑝 = x 100
Datorii pe termen scurt
Rata solvabilității patrimoniale determinate cu relația:
Capitaluri proprii
𝑅𝑆𝑃 = x 100
Total pasiv
Rata datoriilor calculate cu relația:
Datorii totale
𝑅𝐷 = x 100
Total pasiv
1.3. Conceptul de sustenabilitate
Contribuția firmelor la un viitor promițător trebuie să fie rezultatul impactului favorabil

sporit al acestora asupra societății, iar acest obiectiv poate fi îndeplinit numai dacă firmele devin
sustenabile. Pentru a-și asuma o asemenea provocare, tot mai multe firme trebuie să integreze
sustenabilitatea în strategiile și operațiunile lor, dar aceasta nu poate fi obținută ușor.
Capacitatea firmei de a obține sustenabilitatea reală depinde de sensibilitatea sa

ambientală și socială. Altfel spus, firma trebuie să devină ecocentrică mai întâi și apoi să ajungă
una care se concentrează asupra sustenabilității, iar toate acestea cer multe eforturi și timp.
Conceptul de sustenabilitate20 denotă legătura indisolubilă dintre mediul natural şi

utilizarea raţională a resurselor naturale în vederea creşterii eficienţei economice pe termen
mediu şi lung. Creşterea economică durabilă incumbă sustenablitatea iar dezvoltarea
durabilă implică mai mult decât creştere economică. Este nevoie de o schimbare în
conţinutul conceptului de creştere economică, aceasta să presupună un consum mai mic de
resurse naturale cu un impact semnificativ asupra rezultatului produs, cu efect de antrenare la
nivelul economiei. Aceste modificări sunt necesare la nivel global, ca parte a unui
pachet de măsuri de menţinere a stocului de capital ecologic, în vederea îmbunătăţirii procesului
de distribuţie a veniturilor şi reduceriigradului de vulnerabilitate al economiei la
crize economice.
20
Izvercian M., Sustenabilitate și Risc, Ed. Politehnica, Timișoara, 2001, p. 21
14
Prin acţiuni centrate pe dezvoltarea umană şi a spiritului antreprenorial, societatea îşi va asigura
un potenţial de generare a unor comportamente economice raţionale, bazate pe utilizarea
eficientă a resurselor, pe conştientizarea pericolului epuizării resurselor şi implicit a posibilităţii
de extensie a pieţei. Procesul economic trebuie să se bazeze pe capacitatea de reproducţie a unor
factori economici preexistenţi, cu durată de utilizare limitată, ceea ce presupune luarea în
considerare a unui stoc de capital ecologic limitat.
Problema economiei este cum anume va potenţa acest stoc de capital ecologic. În acest
sens, se are în vedere procesul de producere şi distribuire a veniturilor pentru susţinerea
acţiunilor de producere a bunăstării economice.
Sustenabilitatea strategică reprezintă implicarea managementului superior care trece
dincolo de conformare și eficiență, pentru a evita riscurile și minimiza costurile.21
În această perspectivă, strategia sustenabilității trebuie să devină strategia firmei, iar
strategia firmei trebuie să devină strategia sustenabilității. Această abordare este necesară pentru
a putea percepe sustenabilitatea ca fiind un obiectiv al întregii firme care încorporează fiecare
aspect al firmei și relațiile sale.
O strategie a sustenabilității adevărate, reală trebuie să se bazeze pe principii sănătoase

sau piloni solizi. Înainte de toate, strategia pentru sustenabilitate a firmei trebuie să se maturizeze
progresiv și să avanseze de la obiectivul egocentric îngust al dominării pieței, al obținerii
primului loc sub aspectul mărimii și al maximizării celei mai eficiente a veniturilor către
obiective sustenabile înalte, mai importante. Apoi, dacă firma dorește să devină cu adevărat
autentică și sustenabilă, managementul său trebuie să devină adeptul gestionării atât a
perspectivei pe termen scurt, cât și a celei pe termen lung, în același timp
Al treilea pilon al strategiei sustenabiltății constă în corelarea reală a acesteia cu toate

activitățile firmei și între acestea și mediul în continuă schimbare. Acest lucru înseamnă că firma
trebuie să aibă o abordare mai responsabilă cu privire la factorii stimulatori determinanți și la
riscurile și ocaziile care influențează strategia firmei, pentru a găsi soluții de durată pentru
obținerea valorii sustenabile a firmei.
Nevoia ca firma să fie deschisă față de explorarea unei palete largi de responsabilități, în
special noi, este un alt principiu. În condițiile economiilor în cădere, clienții, acționarii și piețele
sunt afectați. Firmele trebuie să ia în considerare toate opțiunile strategice care le vor permite să
21
15
valorifice noile posibilități, dacă oferă ceva de care cei de mai sus au nevoie, are valoare și pe
care ei și le pot permite.
Tot ca pilon al strategiei sustenabilității trebuie să fie considerată redescoperirea

spiritului antreprenorial. Firma trebuie să transforme criza aparentă în ocazii adevărate, să-și
creeze avantajele reale prin transformarea modelului firmei și să obțină profituri justificate pe
seama bunurilor și serviciilor sustenabile.
Ca principiu, dezvoltarea durabilă este necesar a fi aplicată în toate domeniile de

activitate, în scopul satisfacerii nevoilor materiale de bază, pentru a oferi resursele de optimizare
a calităţii vieţii în ceea ce priveşte sănătatea şi educaţia. Dezvoltarea economică în special, ca
orice alt tip de dezvoltare, necesită măsuri de eficientizare a resursei umane în special, dar şi a
altor tipuri de resurse, în general. „Una dintre provocările majore ale dezvoltării durabile este de
a găsi căi de încurajare a activităţilor economice prietenoase pentru mediul înconjurător şi a
descuraja activităţile care provoacă deteriorări ale mediului (poluarea aerului, apelor şi solului,
respectiv subsolului).22
Sustenabilitatea stă în prezent la baza succesului unei afaceri și a continuității acesteia,

iar concentrarea exclusivă pe performanța financiară ar putea duce la pierderea din vedere a unor
aspecte importante pentru companie, dar și pentru societate în ansamblu, așa cum este
gestionarea rațională a resurselor finite ale planetei.
Crearea unor servicii de calitate este doar un aspect al sustenabilității. Multe companii
se implică în activități ce au drept scop îmbunătățirea nivelului de trai.Deși pare un act
filantropic, este în aceași măsură și o decizie rațională în afaceri.
Ceea ce clienții, furnizorii, angajații, guvernul și societatea în general așteaptă de la

companie este schimbarea modelului de afaceri, cu un accent mai mare pus pe sustenabilitate. Cu
totii ne dorim ca afacerea să aibă succes, dar nu cu orice preț. Cu o populație a globului în
creștere, care se străduiește să își îmbunătățească nivelul de trai în contextul unei planete cu
resurse limitate, companiile trebuie să anticipeze schimbările globale și să-și modifice modul de
operare, pentru a ține pasul cu aceste transformări. Provocarea constă în felul în care schimbările
pot sau ar trebui să conducă la o transformare fundamentală, în modul în care organizațiile sunt
22
Gheorghe Zaman, Zenovic Gherasim, Criterii şi principii ale dezvoltării durabile din punct de vedere
al resuselor acesteia, Buletinul AGIR nr. 4 / 2006 – octombrie – decembrie, p. 137
16
conduse și în care acționarii își măsoară succesul. Iar pentru acesta este nevoie de adoptarea unor
raportări integrate care să ofere tuturor părților interesate acces la o gamă largă de informații
despre companie și impactul activității acesteia în comunitate.
Sustenabilitatea este calitatea unei activități de a se desfășura fără a epuiza resursele

disponibile și fără a distruge mediul, deci fără a compromite posibilitățile de satisfacere a
nevoilor generațiilor următoare. Conceptul implică stabilirea unui echilibru între creșterea
economică și protecția mediului și găsirea de resurse alternative.
Sustenabilitatea joacă un rol tot mai important în dezvoltarea companiilor. În acest

context, Uniunea Europeană a adoptat directiva 2014/95, potrivit căreia afacerile cu peste 500 de
angajati care intră sub incidența definiției de afacere de “interes public” au obligativitatea de a
raporta anual o serie de aspecte non-financiare și informații privind activitățile de
responsabilitate socială și sustenabilitate.
Companiile care intră sub incidența acestei directive trebuie să publice, începând cu
anul financiar 2017, o declarație care să conțină descrierea politicilor adoptate în legătură cu
aspectele non-financiare, rezultatele obținute și indicatorii de performanță relevanți pentru
domeniul de activitate.
Așadar, un business sustenabil va încerca să reducă energia folosită, cantitatea de

deșeuri produsă și va organiza acțiuni de protecție a mediului, pentru dezvoltarea comunității și
altele de acest fel.
Sustenabilitatea23 stă la baza succesului unei afaceri și a continuității acesteia, iar

concentrarea exclusivă pe performanța financiară ar putea duce la pierderea din vedere a unor
aspecte importante pentru companie, dar și pentru societate în ansamblu, la fel cum este și
gestionarea rațională a resurselor finite ale planetei.
Încorporarea sustenabilității în modelul de afaceri este importantă, nu doar pentru

obținerea unui avantaj competitiv pentru companii, ci și pentru o creștere eficientă și
responsabilă din punct de vedere social.
Crearea unor produse și servicii de calitate este doar un mic aspect al sustenabilității.
23
17
Astfel că, multe întreprinderi se implică în activități ce au scop îmbunătățirea nivelului de trai.
1.4. Conceptul de risc
Societatea contemporană este confruntată permanent cu o extraordinară diversitate de

riscuri: riscuri naturale, riscuri profesionale, riscuri ce afectează sănătatea, riscuri ce deteriorează
mediul înconjurător şi au efecte negative asupra generaţiilor viitoare etc., a căror acţiune este
permanentă.
Una dintre numeroasele definiţii date riscului arată ca acesta este o ameninţare, o
posibilitate de producerea a unui eveniment cauzator de pagube, caracterizat, pe de o parte, prin
gravitatea consecinţelor sale şi, pe de alta parte, prin probabilitatea sa de producere.
În timp, conceptul de risc și-a tot schimbat înțelesul, fiind folosit pentru a explica o
multitudine de situații. Un sistem care funcționează pentru a obținere rezultate viitoare este, prin
definiție într-o situație de incertitudine în care diferitele situații au grade de risc, incertitudine sau
chiar de nedeterminare diferite.
În conformitate cu Dicționarul explicativ al limbii române, cuvântul ”risc” provine din

limba franceză ”risque” ce reprezintă un pericol posibil, incovenient posibil sau probabilitatea
de a suporta o pagubă.
În strânsă legătură cu termenul de risc, ne apare și noțiunea de incertitudine. Spre

deosebire de risc, incertitudinea a fost utilizată la începutul modernității ca un termen alternativ
pentru situațiile în care probabilitățile nu puteau fi estimate sau erau necunoscute.
Astfel, se poate spune că riscul și incertitudinea nu constituie un element de alegere, ci

formează o parte a condiției umane. Așa că, a fi rațional economic, nu înseamnă eliminarea
riscului, ci adaptarea la acesta.
Nuanțele care fac diferența dintre risc și incertitudine se regăsesc în teoriile economice
dezvoltate în secolul XIX. Economistul Keynes, afirmă că incertitudinea este ceea ce se
caracterizează prin comportamentele investitorilor și a oamenilor de afaceri în general, pentru că
sunt animații de ”spirite animalice” care prin natura lor, fac subiectul unei analize privind
probabilitatea sau riscul. Conform acestei accepțiuni, se poate spune că la baza incertitudinii stă
lipsa de calcul rațional asupra posibilelor alternative ce le implică acțiunea umană, în timp ce
18
existența unui risc presupune cunoașterea și precizarea prin intermediul rațiunii a unor
probabilități.24
Complexitatea mediului de afaceri, liberalizarea și internaționalizarea fluxurilor

financiare, aduce inovații rapide, piețe financiare diversificate, oportunități noi, dar și riscuri
multiplicate.
Riscul este o componentă esențială a politicii manageriale a oricărui agent economic.
Riscul se manifestă chiar din momentul demarării unei afaceri sau investiții, continuând
cu stabilirea obiectivelor și a condițiilor de desfășurare, apoi cu atragerea surselor de finanțare,
cu implementarea managementului, găsirea piețelor de desfacere și stabilirea prețurilor sau
tarifelor.
În consecință, se poate spune că, alegerea unui obiectiv eronat și luarea unor decizii
manageriale greșite pot genera apariția unui risc, care se va manifesta sub forma pierderilor
pentru respectivele firme.
Ca și definiție a riscului, menționăm că acesta semnifică variabilitatea rezultatului unei

activități sub presiunea mediului inconjurător. Adică, riscul constă în prejudiciul potențial la care
sunt supuse, patrimoniul, interesul și activitatea agentului economic.
O altă definiție dată riscului se referă la faptul că acesta este o amenințare, o posibilitate
de producere a unui eveniment cauzator de pagube, eveniment caracterizat prin gravitatea
consecințelor sale, dar și prin probabilitatea sa de producere.
Riscurile se identifică pe fiecare obiectiv al entității, urmând apoi o monitorizare

permanentă a evoluției lor pentru a le stabili pe cele probabile.
De asemenea, trebuie menționat faptul că, utilizarea concepului ”risc” este des întâlnită
în cadrul activității economice, astfel că, riscul este folosit în cadrul conceptului de gestiune a
unei activități al riscului, ca exprimare a mai multor înțelesuri, precum: accident, pericol,
incertitudine, daună potențială, posibilitate de câștig, incertitudine referitoare la expunerea unei
entități la mediul extern sau intern. Amploarea riscului este dificil de cunoscut, întrucât același
risc poate produce efecte sensibil diferite, în funcție de condițiile în care se produce. Există
metode de caracterizare a riscului, însă rezultatele lor suferă de prezența unor elemente
24
Băilișteanu Ghe., Risc și eficiență în afaceri, Ed. Mirton, Timișoara, 2004, p. 34
19
puternice de subiectivism. Astfel, același risc poate fi deschis, analizat și măsurat în viziuni și
scopuri diferite.
Privind asumarea riscului, acesta este strând legat de rentabilitatea activității, ceea ce
înseamnă că agenții economici nu-și asumă riscul decât în funcție de rentabilitatea pe care ei o
așteaptă. În acest mod, rentabilitatea e nevoită să compenseze riscul asumat.
Există o relație strânsă dintre risc și posibilitatea pierderilor în urma acestuia. Așa încât,
cu cât nivelul riscului este mai ridicat, cu atât agenții economici sunt nevoiți să ia în considerare
posibilitatea înregistrării de pierderi, moment în care apare fenomenul de gestiune a riscului, ce
are în vedere două elemente esențiale, precum evaluarea riscului și luarea măsurilor pentru
evitarea lor.
În concluzie, riscul nu este un elemnet izolat, ci este unul practic fundamental tuturor
afacerilor, neexistând o imunitate de riscuri, fapt ce face ca gestiunea să fie foarte importantă.
Privind clasificarea conceptului de risc la nivelul firmei, aceasta se face în funcție de mai multe
caracteristici, deoarece nu există o clasificare standard a acestora.25
Riscul îmbracă diverse forme ce se pot clasifica mai intens sau mai puțin intens la
nivelul agentului economic.
Practic, cel mai adesea se vorbește despre: risc de țară, risc valutar, risc tehnic, risc de
faliment, risc financiar, risc comercial.
Fiind supusă unui număr atât de mare de riscuri, activitatea unui agent economic este
cu atât mai puțin riscantă cu cât aceasta manifestă un grad mai mare de flexibilitate.
Clasificarea riscurilor26:
Riscuri pure şi riscuri speculative.
Riscurile pure sunt acele riscuri care implică o probabilitate de pierdere neînsoţită de
nici o şansă de câştig. many
Riscurile speculative sunt acele riscuri din care poate rezulta o pierdere sau un câştig
(de exemplu, riscul legat de o investiţie în hârtii de valoare).
25
Mihai I., Analiza situației financiare a agenților economici, Ed. Mirton, Timișoara, 2003, p. 32
26
20
După părerea unor specialişti, diferenţa dintre riscul pur şi riscul speculativ este doar
una semantică. De regulă, un risc dat are atât componente pure, cât şi componente speculative.
Un investitor care cumpără titluri la bursă în speranţa creşterii cursului acestora este pus în faţa
unui risc speculativ; dar există de asemenea riscul furtului, pierderii sau deteriorării, care sunt
toate riscuri pure. O persoană care cumpără un apartament se expune prin aceasta la foarte multe
riscuri pure (incendiu, inundaţie, furt, expropriere etc.), dar şi la riscuri legate de modificarea
valorii apartamentului ca urmare a fluctuaţiilor pieţei imobiliare, care sunt riscuri speculative
(deoarece preţurile de pe piaţă pot scădea sau creşte). Majoritatea textelor tratează totuşi diferit
cele două categorii de riscuri, deoarece între ele există o serie de deosebiri importante.
În primul rând, s-a constatat că oamenii reacţionează diferit faţă de cele două tipuri de
risc. Diferenţele de atitudine pot fi explicate prin faptul că în cazul riscurilor speculative trebuie
să acţionezi pentru a-ţi asuma riscul, iar în cazul riscurilor pure trebuie să acţionezi pentru a
îndepărta riscul; este evident că deciziile din prima categorie sunt mult mai uşor de luat decât
cele din a doua. Drept urmare, unele persoane pot manifesta o aversiune sporită faţă de riscurile
speculative. Pentru altele, dimpotrivă: posibilitatea obţinerii unui câştig substanţial le poate
stimula să-şi asume un risc speculativ, în timp ce absenţa câştigului poate elimina motivaţia
pentru asumarea riscului. 27
În al doilea rând, calităţile necesare pentru managementul riscurilor pure s-ar putea
dovedi insuficiente atunci când este vorba de managementul riscurilor speculative: un bun
specialist în securitatea muncii poate fi un prost jucător la Bursă.
În al treilea rând, riscurile pure sunt în general asigurabile, în vreme ce riscurile

speculative nu sunt incluse de regulă în categoria celor acoperite de societăţile de asigurare.
În al patrulea rând, legea numerelor mari din statistică poate fi folosită cu mai mult
succes în cazul riscurilor pure (pentru a prevedea mărimea pierderilor viitoare). În cazul
riscurilor speculative, previziunea pierderii sau câştigului cu ajutorul acestei legi este mai dificilă
(excepţie fac jocurile de noroc).
În al cincilea rând, societatea poate beneficia de pe urma riscurilor speculative, chiar

dacă unele segmente ale ei suferă într-un fel sau altul. De exemplu, creşterea concurenţei şi
scăderea preţurilor pe o piaţă pot duce la falimentul unor competitori, cu toate consecinţele ce
27
21
decurg de aici, dar pe ansamblu societatea va beneficia de pe urma scăderii preţurilor (costul
vieţii se reduce). În schimb, este greu de crezut că societatea ar putea beneficia în vreun fel de pe
urma unor riscuri pure precum un cutremur sau o inundaţie devastatoare.
Uneori, atât aversiunea cât şi înclinaţia pentru risc se întâlnesc la una şi aceeaşi
persoană. De exemplu, un jucător împătimit la cazino poate fi dispus să plătească prime
însemnate pentru toate tipurile de asigurări de bunuri şi persoane. Pentru a accepta raţionalitatea
unui astfel de comportament trebuie să înţelegem faptul că riscurile pure şi cele speculative sunt
fundamental diferite.
Riscuri statice şi riscuri dinamice.

Riscul static este riscul care decurge din cursul normal al activităţilor întreprinderii şi nu
presupune schimbări de mediu sau tehnologice. Singurul rezultat posibil al riscului static este o
pierdere.
Riscul dinamic rezultă din schimbările continue care au loc în mediul economic şi de
afaceri, precum şi din evoluţia tehnologiilor. El poate produce fie un câştig (sau o economie), fie
o pierdere (sau o cheltuială).
Riscuri standard şi riscuri substandard.
Riscul standard este acel risc folosit de asigurator drept criteriu de judecată şi apreciere
a celorlalte riscuri. Abaterile de la riscul standard pot avea ca efect reducerea sau creşterea
primelor de asigurare, în timp ce abaterile care presupun un risc prea mare pot fi respinse.
Riscul substandard este riscul considerat de asigurator ca nerespectând standardele

normale. În timp ce unele companii evită asigurarea unor asemenea riscuri, altele se
specializează în acoperirea lor.
Un risc apreciat drept standard pentru o anumită entitate poate fi considerat substandard
atunci când este vorba de altă entitate. De exemplu, riscul de incendiu ar putea fi considerat
standard pentru un magazin alimentar şi substandard pentru o staţie de benzină sau o rafinărie.
Riscuri fundamentale şi riscuri particulare.

Riscul fundamental este acel risc care poate afecta un segment major al societăţii şi nu
doar un individ sau o organizaţie. Exemplul cel mai elocvent îl constituie riscul catastrofelor
naturale.
22
Riscul particular este un risc care afectează un singur individ sau o organizaţie. Un risc
particular poate fi parte a unui risc fundamental.
Riscuri asigurabile şi riscuri neasigurabile.

Riscul asigurabil este acel risc care respectă următoarele criterii:
1. Pierderea asigurată poate fi delimitată în timp şi spaţiu;

2. Evenimentul asigurat este accidental;
3. Persoana asigurată are interesul de a plăti o primă în scopul acoperirii riscului;
4. Unitatea asigurată face parte dintr-un grup suficient de mare de unităţi egal
expuse la risc, astfel încât probabilitatea de pierdere să poată fi previzionată;
5. Riscul nu este datorat unei catastrofe naturale, prin care un număr mare de
entităţi pot fi avariate sau distruse în urma unui singur eveniment;
6. Acoperirea riscului este oferită la un preţ rezonabil;
7. Probabilitatea de pierdere este calculabilă.
Riscul neasigurabil este un risc care nu respectă unul sau mai multe din criteriile de mai
sus.
Riscuri diversificabile şi riscuri nediversificabile.
Riscul diversificabil este acel risc care poate fi redus prin împărţirea sa la un număr
mare de entităţi expuse, pe principiul mutualităţii.
Dacă principiul mutualităţii este ineficient pentrru reducerea riscului avem de-a face cu
un risc nediversificabil.
Privită dintr-o perspectivă puţin diferită, distincţia dintre riscurile diversificabile şi cele
nediversificabile are un alt efect important. Riscurile diversificabile care afectează o organizaţie
se pretează mai bine la un tratament intern; în cazul celor nediversificabile firma va trebui să
apeleze la resurse externe pentru a finanţa pierderile sau daunele.
Pentru desfășurarea activității întreprinderea utilizează atât capital propriu cât și cel
imprumutat, care se deosebesc prin costul pe care-l generează.
Riscul financiar determină variabilitatea indicatorilor de rezultate ca urmare a

modificării structurii financiare a întreprinderii.
23
Recurgerea la împrumuturi este cauzată de lipsa resurselor proprii și de oportunitatea

realizării unei investiții.
O întreprindere care apelează la împrumuturi trebuie să suporte din rezultate, și

cheltuielile financiare aferente. Astfel că, la nivelul unei întreprinderi decizia de a investi
generează riscul activității economice, iar decizia financiară generează riscul financiar.
Cu referire la eficiența financiară, aceasta este generată atunci când, în cazul apelării la
credite, rata rentabilității economice este superioară ratei dobânzii capitalului împrumutat.
Evaluarea riscurilor implica aplicarea unor metode de analiza, procedee si tehnici

statistice care sa permita dimensionarea factorilor ce pot genera riscuri, astfel incat pierderile
sa fie minime, in timp ce al doilea factor – masuri asiguratorii – presupune directionarea
efectuarii tranzactiilor spre arii cu expunere la risc cat mai mici, mergandu-se uneori chiar
pana la renuntarea tranzactiilor respective si adoptarea unor politici de asigurare ca ultima
solutie, atunci cand masurile de prevenire nu sunt suficiente.
Evaluarea riscului financiar se face cu instrumentele28:
- marja de siguranță;
- indicele de siguranță;
- coeficientul de elasticitate.
Analiza riscului financiar impune luarea în calcul a cheltuielilor financiare reprezentate

de dobânzi. Aceste cheltuieli, pentru o anumită nevoie de capital, sunt considerate cheltuieli fixe.
În acest caz de calculează un prag de rentabilitate global.
Astfel, evaluarea riscului financiar se face prin determinarea indicatorilor de poziție,

apreciați în mărimi relative și absolute. Pentru acest lucru este necesară și evidențierea a două
categorii importante de riscuri: riscul de credit și riscul îndatorării.
28
24
1.5. Procesul de management al riscului
Managementul riscului organizaţional (MRO) este o funcţie a managementului care are

rolul de a identifica, evalua şi trata cauzele şi efectele incertitudinii şi riscului asupra
organizaţiei. Scopul MRO este de a reduce costul riscului sub toate formele sale şi de a ajuta
întreprinderea să înainteze spre atingerea obiectivelor sale pe o cale cât mai directă şi eficientă.
MRO se ocupă de toate categoriile de risc, fie ele pure sau speculative. Sarcina sa nu este doar
aceea de a preveni sau reduce pierderile, ci şi aceea de a identifica oportunităţile care se ivesc în
calea întreprinderii. De asemenea, managementul riscului este o funcţie generală a
managementului şi nu doar o subfuncţie a finanţelor sau a altui domeniu al managementului.29
Iată câteva definiţii formale date noţiunii de management al riscului, reflectând

concepţiile unor specialişti în domeniu sau ale unor organizaţii30:
“Managementul riscului este termenul aplicat metodei logice şi sistematice de a de a

identifica, analiza, evalua, trata, monitoriza şi comunica riscurile asociate oricărei activităţi,
funcţii sau proces, într-un mod care să permită organizaţiei să minimizeze pierderile şi să
maximizeze oportunităţile.”
“Managementul riscului este un proces constituit dintr-o secvenţă de paşi bine definiţi,
care contribuie la ameliorarea procesului de luare a deciziilor prin intermediul unei mai bune
înţelegeri a riscurilor şi a impactului acestora. Tehnicile de management al riscului pot ajuta la
creşterea siguranţei, a calităţii şi la îmbunătăţirea performanţelor companiei.”
“Managementul riscului este procesul continuu de planificare, identificare, cuantificare,

tratare şi control al riscurilor, în scopul maximizării potenţialului de succes al oricărei activităţi.”
(Department of Energy, SUA)
“Managementul riscului este un proces sistematic prin care riscurile sunt identificate,
evaluate, analizate, reduse sau eliminate, în vederea realizării obiectivelor propuse.” (Michael A.
Greenfield, Langley Research Center)
“Managementul riscului este procesul continuu de identificare, analiză, evaluare şi
tratare a expunerilor la risc, precum şi de monitorizare a modalităţilor de control şi de finanţare a
29
30
25
riscurilor, în scopul reducerii efectelor nefavorabile ale pierderilor şi daunelor.” (Office of Risk
Management, Marquette University)
“Managementul riscului este o procedură generală de tratare a riscurilor cu care se

confruntă organizaţia.” (E. M. Hall)
“Managementul riscului este procesul de identificare a expunerilor la pierderi cu care se

confruntă organizaţia şi de selectare a celei mai potrivite tehnici de tratare a fiecărei expuneri în
parte.” (G. E. Rejda)
În concluzie, prin managementul riscului vom desemna ansamblul activităţilor

sistematice din organizaţie care au drept scop identificarea, analiza, evaluarea şi tratarea
riscurilor, precum şi procesul de planificare şi monitorizare a desfăşurării activităţilor de acest
tip.
În ceea ce priveşte natura fundamentală a funcţiei de management al riscului, există trei

puncte de vedere care stau în centrul dezbaterilor:
- un punct de vedere tradiţionalist sau convenţional, potrivit căruia managementul

riscului este o funcţie interdisciplinară care se ocupă cu tratamentul riscurilor pure din
organizaţie. Adepţii acestei viziuni susţin că managementul riscului n-ar trebui să se
îndepărteze de rădăcinile istorice din care a evoluat, şi anume funcţia de insurance
buying;
- un punct de vedere non-tradiţional, reprezentat de Felix Kloman, consultant în
managementul riscului, potrivit căruia managerii de risc ar trebui să trateze global,
"holistic", toate riscurile din organizaţie, fără deosebire între cele pure şi cele
speculative. Kloman critică viziunea tradiţionalistă pentru faptul că, punând un accent
exagerat pe asigurare ca tehnică de gestiune a riscului, are în vedere doar riscurile
asigurabile, ignorând celelalte categorii de riscuri;
- un al treilea punct de vedere se bazează pe teoria financiară modernă a
managementului riscului, potrivit căreia deciziile de management al riscului sunt
decizii financiare şi ar trebui evaluate sub aspectul impactului lor asupra valorii de
piaţă a firmei. Această viziune este potrivită mai degrabă pentru întreprinderile
private cu scop lucrativ, fie că este vorba de firme mici sau de mari corporaţii; pentru
organizaţiile non-profit şi instituţiile publice este mai puţin interesantă.
26
Managementul riscului se identifică precum un proces ciclic ce se desfășoară pe toata

perioada derulării unui proiect sau a unei activități31.
a. Planificarea riscului: constă în stabilirea persoanelor care răspund de fiecare risc în parte.
În această parte, valorile nu sunt acceptate deoarece pot provoca consecințe grave și
nefavorabile.
Întrebările prestabilte la care răspunde activitatea de planificare sunt:
- Cine are cea mai importantă responsabilitate în procesul de management al riscului?

- Cum trebuie să fie canalizat efortul de abordare a riscului?
- Ce instrumente și metode se pot utiliza?
b. Identificarea riscului se referă la existența unei discuții de amploare între mai mulți
specialiști. Aceștia sunt nevoiți să descopere toate punctele vulnebarile ale proiectului.
Această indentificare se caracterizează printr-o lista de posibile evenimente cu

probabilități de apariție însoțite de efectele pe care acestea le pot avea.
Este aproape imposibil să se determine absolut toate sursele de risc.
c. Analiza riscului este procesul de examinarea calitativă și cantitativă a impactului pe care

îl poate avea fiecare risc în parte.
Astfel că, există riscuri cu o probabilitate mare și impact mare, riscuri ce sunt demne de
luat în calcul, însă există și situații în care este o probabilitate mică de apariție a unui eveniment
cu implicații nesemnificative care nu necesită neaparărat atenție deosebită.
d. Stabilirea strategiilor de abordare a riscului privește riscurile identificate și analizate

anterior.
e. Monitorizarea și controlul riscului sunt fazele în care se închide ciclul procesului de
management al riscului, aici se efectuează operațiuni care în anumite situații pot relua
întregul proces
31
27
Capitolul 2. Performanța economico-managerială a firmei Dunca Expediții
2.1. Prezentarea Societății pe Acțiuni DUNCA EXPEDIȚII
Nume firmă: DUNCA EXPEDITII SA
Cod Unic de Înregistrare: 6725130
Nr. Înmatriculare: J35/4179/1994
EUID: ROONRC.J35/4179/1994
Data înfiinţării : 1994.
În prezent întreaga activitate a societăţii este coordonată şi condusă din Timişoara.

Dunca Expediţii este o societate pe acţiuni care are un Consiliu de Administraţie şi este condusă
de un Director General ( Romeo Dan Dunca). Activitatea operativă a societăţii este condusă de
doi directori: Directorul Executiv ( Constantin Daminescu) şi Directorul de Exploatare (Doru
Hursaciuc).
Întreaga organizare a societaţii noastre este structurată pentru satisfacerea unei singure
cerinţe; şi anume asigurarea unor servicii care să satisfacă pe deplin cele mai exigente cerinţe ale
clienţilor noştri.
Societatea este organizata pe Departamente si respectiv Compartimente de Lucru.

Departamentele care functioneaza in societatea noastra sunt:
 Departamentul Exploatare
o Transport Intern
o Transport Extern
 Departamentul Financiar - Contabilitate
 Departamentul Resurse Umane - Juridic
 Departamentul Tehnic
 Departamentul Calitate - Mediu
 Departamentul Intretinere si reparatii - Service
28
Performanța economico-managerială a firmei Dunca Expediții
Dunca Expediţii este o societate care ocupă un loc fruntaş în elita transportorilor, lucru
datorat atat investitiilor facute de-a lungul timpului in dezvoltarea proprie a societatii, cat si a
solutiilor implementate pentru a indeplini cerintele clientilor si nu in ultimul rand pentru a ajuta
afacerile acestora.
Dupa douazeci de ani de existenta putem spune ca societatea Dunca Expeditii este o
firma cu traditie, care, prin devotamentul angajatilor si prin calitatea serviciilor oferite, ajunge sa
cunoasca de-a lungul existentei sale recunoastere si respect; atat pe plan intern, cat si
international.
În prezent, Dunca Expediţii are sediul principal în cadrul centrului logistic din localitatea
Dumbrăviţa, DJ 691km 7+142 situat între şoseaua de centură a municipiului Timişoara si DJ 691
Timişoara-Lipova. Tot aici se găsesc şi depozitele firmei precum şi facilităţile de service, ITP,
apălătorie auto, staţie de carburant şi motel.
Fig.2.1. Sediile S.C. Dunca Expediții S.A.
În anul 1994 s-a înfiinţat Dunca Expediţii, iniţial ca o societate comercială cu

raspundere limitată cu un singur asociat, pe parcursul anilor numărul asociaţilor crescând. În anul
1997 s-a transformat în societate pe acţiuni al carei obiect de activitate este expediţia şi
transportul rutier de mărfuri intern şi extern în regim singular sau de grupaj. Totul a început într-
o rulotă situată într-o parcare lângă spitalul judetean Timişoara cu câteva maşini şi câţiva
angajaţi.
29
Iniţial activitatea de transport de mărfuri a început cu un parc format din trei

autoutilitare de trei tone. În prezent deţinem în exploatare un parc auto de peste 800 vehicule. În
acest moment suntem unul din principalii transportatori de mărfuri pe parcurs intern din
Romania, iar în judetul Timiş suntem cel mai important transportator atât pe parcurs intern cât şi
pe parcurs extern. Am deschis un punct de lucru la Râmnicu Vâlcea unde îşi desfasoară
activitatea peste 20 de persoane, activitatea principala fiind axata pe transportul de gaze
lichefiate. In prezent avem un numar de peste 600 de angajati.
Fig.2.2. Evoluța parcului auto și a cifrei de afaceri între 2000-2013
Politica Dunca Expediţii SA în domeniul calităţii şi mediului este de a presta servicii de

calitate, de a armoniza interesele firmei noastre cu cerinţele de mediu conform cu cerinţele de
management stabilite prin standardele de referinţa SR EN ISO 9001:2008 şi SR EN ISO
14001:2009.
În acest scop ne angajăm să:
 ducem o politică de a câştiga fidelitatea clientilor nostri prin prestarea unor servicii de
calitate;
 respectăm şi să încurajăm dezvoltarea profesională, inteligenţa şi contribuţia individuală a
angajaţilor. Investim în training, în comunicare şi onorăm competenţa;
 aplicăm prevederile legislaţiei în vigoare, ale standardelor existente armonizate cu normele
Uniunii Europene, precum şi exigenţele interne ale grupului;
30
 prevenim poluarea mediului prin investiţii în tehnici şi tehnologii de vârf verificate;

 protejăm mediul înconjurător în principal prin reducerea atât a emisiilor cât şi a utilizării
resurselor naturale neregenerabile, creşterea gradului de recuperare materiala şi energetică a
deşeurilor şi reabilitarea mediului;
 măsurăm, monitorizăm, evaluăm şi îmbunătăţim continuu performanţele de mediu;
 stabilim obiective privind calitatea serviciilor noastre pe care o măsurăm, monitorizăm,
evaluăm şi o menţinem;
Dunca Expediţii SA are implementat, menţine şi îmbunătăţeşte continuu un sistem de

management integrat calitate - mediu în conformitate cu cerinţele standardelor SR ISO
9001:2008 şi SR ISO 14001:2009 certificat de firma germana IFU-CERT Hannover încă din
anul 2005.
Dunca Expediţii este angajată pentru menţinerea unor performanţe ridicate în domeniul
calităţii şi mediului pentru satisfacerea celor mai exigente cerinţe ale clienţilor aplicând
prevederile legislaţiei în vigoare, ale standardelor existente armonizate cu normele Uniunii
Europene
Pentru menţinerea acestor societatea noastra a stabilit urmatoarele obiective:
 reînnoirea parcului de autovehicule prin vânzarea autovehiculelor vechi şi înlocuirea acestora

cu altele noi;
 asigurarea câştigarii fidelităţii clienţilor prin prestarea unor servicii de calitate;
 creşterea eficienţei serviciului de transport prin menţinerea şi îmbunătăţirea criteriilor de
performanţă, creşterea numărului de curse performante;
 perfecţionarea continuă a personalului şi implicarea activă în dezvoltarea companiei;
 extinderea portofoliului de afaceri prin interconectarea cu Centrul Logistic Dunca;
 dezvoltarea departamentului de servicii şi expansiunea pe noi pieţe externe;
 dezvoltarea departamentului de transport aerian;
 menţinerea în limitele legale a indicatorilor la emisiile în aer şi la deversări în apă;
 creşterea responsabilităţii departamentelor privind protecţia mediului - Modalităţi de realizare
a "Biroului Verde";
Preocuparea noastră de îmbunătăţire continuă este susţinută de respectarea principiilor
şi valorilor expuse în politica sistemului de management integrat.
31
Dupa pregătiri intense care au implicat tot staful societăţii, în luna iulie 2005 Dunca
Expediţii a fost certificată de către firma germana IFU-CERT din Hannover conform
standardelor DIN EN ISO 9001:2000 şi DIN EN ISO 14001:2005.
Dupa introducerea sistemului de management integrat calitate - mediu, Dunca Expediţii

a fost în măsură să direcţioneze activitatea de prestări servicii de transport către cerinţele
clienţilor săi, folosind posibilitatea de a planifica şi controla toate procesele pe baza satisfacţiei
clienţilor
Urmarirea proceselor chiar în faza iniţială, împreună cu paşii de optimizare au relevat

deja avantaje ale sistemului de management integrat calitate - mediu în acest stadiu primar.
Organizarea structurală şi procedurală transparente, precum şi implicarea personalului au
asigurat baza acceptării sistemului de management integrat calitate - mediu pe baza standardelor
DIN EN ISO 9001:2008 şi DIN EN ISO 14001:2009.
Transport rutier. Strategia companiei noastre este să oferim o gamă cât mai diversificată
de soluţii pentru transportul de mărfuri, susţinuti de un puternic proiect ITS (intelligent transport
system) foarte bine pus la punct, Dunca Expediţii oferă clienţilor săi soluţii dintre cele mai
variate, la costuri rezonabile atât pentru transportul intern cât şi pentru transportul extern, cu
posibilitatea de a utiliza propriul sistem ITS pentru a creşte performanţele şi a atinge standardele
dorite de către client.
Dispunem de o flotă într-o continuă expansiune, dotată cu cele mai moderne

echipamente şi cu o staţie de întreţinere şi reparaţie ultramodernă, astfel încât să putem realiza
urmatoarele tipuri de transporturi la timp pentru dumneavoastră:
 mărfuri generale;
 agabaritice;
 refrigerate;
 transportul produselor de balastieră;
 transportul containerelor;
 transportul gazelor lichefiate cu cisterne specializate;
 mărfuri periculoase în regim ADR toate clasele, cu excepţiile care se încadrează în Clasa 1 -
muniţii, artificii, explozibil şi cele încadrate in Clasa 7 - materiale radioactive.
Flota de autocamioane cu care operează sociatatea noastră este compusa din:
32
 Autotractoare cu semiremorcă având capacitatea utilă de 20 tone;

 Autobasculante pentru transportul produselor de balastieră;
 Autotractoare cu semiremorcă specializate pentru transporturi agabaritice;
 Autoutilitare cu capacitatea utilă între 1,5 şi 7,5 tone.
Parcul autovehiculelor destinate transportului de mărfuri este compus din:
 Capete tractoare - 403;

 Semiremorci - 425;
 Autoutilitare - 50;
 Autobasculante - 4;
Pe langa transporturile efectuate in Romania, tările pe care activăm cu precadere sunt :

Franţa, Italia, Germania, Austria, Olanda, Belgia, Anglia, Cehia, Slovenia, Slovacia, Elveţia,
Ungaria, Bulgaria, Serbia, Republica Moldova, Turcia.
Depozitare. Centrul logistic Dunca cuprinde depozite logistice de clasa A cu suprafaţa

de 34500m2 având inălţimea de 12,5 m din care 3000m2 în regim de temperatură controlată cu
înălţimea de 12m. Dispunem de terenul si facilitatile necesare pentru a putea dezvolta spatii noi
de depozitare sau productie de pana la 100.000m2.
Transport aerian.
Incepand cu anul 2008 societatea noastra detine licenta de Operator Aerian emisa de
Romanian Civil Aviation Authority (AACR) şi Licenta de Transport Aerian emisa de Ministerul
Transporturilor pentru zboruri comerciale şi lucru aerian. Flota aeriană cu care operază în
prezent societatea noastră este compusă din 4 elicoptere noi (cea mai veche din decembrie 2007)
monomotor si bimotor de 3 tipuri – AS 350 B3, AS 355 NP, EC 135 P2+, produse de liderul
mondial in domeniu: Eurocopter - Franţa. Mentenanţa elicopterelor este asigurată sub atenta
supraveghere a Eurocopter şi a agenţiei europene de siguranţă a aviaţiei, EASA (European
Aviation Safety Agency). Piloţii au calificare europeană şi experienţă de mii de ore de zbor.
Executăm misiuni oriunde în România şi în Europa. Deviza sub care ne desfaşurăm activitatea
este: Siguranţa în primul rand! (Safety First!)
Din 2008 şi până în prezent, societatea noastră a acumulat o experienţă semnificativă

atât în zborurile comerciale interne şi externe cât şi în lucru aerian specific elicopterelor,
33
executând peste 10.000 de ore de zbor. Ne-am îndeplinit cu success toate angajamentele faţă de
clienţii noştri printre care se numară:
 Everjest Aviatico Executiva

 Dacia Renault
 Muller Hartburg Dienstleistung
 Dedeman
 Saga Film
 C.N.M. Astra Sibiu
 Almond Films LTD
Operaţiuni efectuate
 zbor comercial de persoane
 zbor cu încărcătura acroşată (cargo)
 filmări aeriene cu sistem girostabilizat
 heliski
 lansare paraşutisti şi materiale
 operaţiuni de supraveghere
 reclamă aeriană
 operaţiuni de căutare şi salvare
Tabel 2. 1. Elicoptere ale societății
Service AUTO, ITP. Atelierul de reparatii auto prestează lucrări de întreţinere şi

reparaţii atât pentru autovehicule (capete tractoare, autocamioane), cât şi pentru semiremorci şi
remorci. Activitatea service-ului se adresează atât parcului de autovehicule proprii cât şi
autovehiculelor altă proprietate, persoane fizice sau juridice.
34
Atelierul are o suprafaţă construită de 3195 m2 şi suprafaţă desfăşurată de 4041 m2 şi dispune de

14 staţii de lucru, 8 staţii pentru vehicule şi 6 staţii pentru ansambluri cap tractor - semiremorcă.
Pentru usurinţa lucrului, staţiile de lucru au fost dotate cu 8 elevatoare simple (capacitate 23
tone), 2 elevatoare duble (capacitate 2x23 tone) şi 2 canale de lucru.
Staţia I.T.P. (Inspecţie Tehnică Periodică) autorizată de către RAR, care efectuează inspecţii
tehnice periodice ale autovehiculelor proprii cât şi a celor aflate în proprietatea altor
persoane fizice sau juridice, pentru urmatoarele tipuri:
 autovehicule aflate în clasa 2 - pana la 3,5 tone inclusiv autoturisme
 autovehicule aflate în clasa 3 - peste 3,5 tone
 remorci, semiremorci, rulote, microbuze, autobuze, tractoare
În cadrul atelierului se pot executa operațiuni complexe de diagnoză computerizată,

remedieri la instalaâiile electrice, mecanice, pneumatice, precum și operațiuni de tinichigerie. în
cadrul societății functionează un service agreat BOSCH, care execută lucrari de garanție în
rețeaua BOSCH. Acest service este dotat cu aparatură de ultima generație Bosch pentru pompe
de injecție diesel și un sistem de diagnoză computerizată a motoarelor. Atelierul de reparații este
alcătuit din atelierul de reparații propriu-zis și un corp de birouri. Atelierul de reparații propriu-
zis dispune de:
 puncte de lucru pe elevatoare de 23 si 46 tone

 2 canale de lucru cu adancimea de 1,6 m;
 tinichigerie prevazută cu elevator de 23 tone;
 stație de inspecție tehnică periodica ITP acreditata RAR.
Corpul de birouri adăpostește urmatoarele funcțiuni: încăperi pentru ateliere și birouri,
grupuri sanitare, depozitul de uleiuri, o magazie pentru piese de schimb mărunte, o magazie de
piese de schimb principală dispusă pe 2 niveluri în suprafață de 440 m2, vestiare, grup sanitar,
spălător, dușuri, sala de mese, dormitoare pentru șoferi.
35
Fig. 2. 3. Cadre din interiorul societății comerciale Dunca Expediții S.A.
În cadrul atelierului se efectuează toate operațiile pentru întreținerea și repararea

vehiculelor la sistemele de siguranță a circulației, precum și pentru funcționarea în bune condiții
a vehiculelor, dupa cum urmează: linie proprie de diagnosticare jocuri direcție și stand de
verificare a sistemului de frânare, stand pentru reglarea geometriei roților, în curs de autorizare
se află atelierul pentru verificarea tahografelor și a limitatoarelor de viteză, unitate service pentru
roți, atelier de prelucrări mecanice.
Pentru buna desfășurare a activităților de întreținere și reparații, atelierul dispune de o

magazie proprie de piese de schimb, organizată pe 2 nivele având o suprafață utilă de circa 800
m2. De asemenea, distribuția fluidelor tehnice se efectuează centralizat printr-o stație de
distribuție complet automatizată.
Dunca Expediţii deţine relaţii de afaceri cu un număr impresionant de clienţi. În
decursul activităţii am câştigat încrederea unor firme mari, binecunoscute în Europa şi în lume,
care cu timpul ne-au devenit clienţi regulaţi. Mai jos sunt o parte dintre cele mai importante
astfel de firme.
Fig. 2.4. Sponsorii principali
36
2.2.Date economice ale S.C. Dunca Expediții S.A.
Tabel 2.2. Date economice ale S.C. Dunca Expediții S.A
Cifra de Active Active Capitaluri

ANUL Profit Datorii Angajați
afaceri imobilizate circulante proprii
2016 159 414 0 3 063 667 63 164 279 20 255 901 47 340 980 5 114 059 576
58
2015 167 962 6 4 381 874 50 078 116 7 951 532 46 165 839 4 081 402 597
23
2014 182 455 2 9 523 292 61 393 416 6 338 214 53 926 073 -442 458 630
16
2013 172 071 5 4 065 692 65 463 368 7 315 628 47 278 339 -9 999 325 613
53
2012 149 940 7 5 567 252 65 596 808 9 064 199 42 439 105 - 579
95 13 275 649
2011 151 207 2 2 688 152 72 479 752 13 523 950 38 971 473 - 583
63 19 137 202
2010 134 519 2 -660 741 81 610 759 23 081 962 35 817 789 - 571
34 21 827 437
2009 112 651 3 - 90 474 026 32 585 050 35 989 101 - 553
77 15 855 453 21 168 779
2008 119 211 7 - 100 880 909 62 096 770 30 908 298 -5 435 227 588
20 13 533 391
2007 98 982 50 -5 218 586 81 958 330 58 401 455 32 329 788 8 098 164 577
3
2006 77 048 47 10 545 879 84 181 100 63 175 515 31 057 071 13 316 750 508
8
2005 55 885 47 3 016 718 72 826 445 51 966 156 12 400 468 2 211 184 420
7
37
Fig.2.5. Evoluția societății
2.3. Analiza SWOT
Analiza SWOT este instrumentul cel mai renumit pentru verificarea și analiza poziției
strategice de ansamblu a afacerii și a mediului său.
Scopul acesteia de a identifica strategiile care vor crea un model specific afacerii, care
va alinia cel mai bine resursele și capacitățile unei organizații la cerințele mediului în care
funcționează firma ( mediul natural, mediul demo-psiho-lingvistic, mediu socio-cultural, mediul
politico-juridic-administrativ, mediul socio-economic, mediul tehnologic și mediu militar).
Analiza SWOT este o metodă folosită în mediul de afaceri, pentru a ajuta la proiectarea
unei viziuni de ansamblu asupra firmei. Ea funcționează ca o radiografie a firmei sau a ideii de
afaceri și evaluează în același timp factorii de influența a unei organizații.
38
Tabel 2.3. Analiza SWOT
RESURSE PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

-umane - majoritatea personalului -existența unor proiecte
deține calificare prost negociate din care
profesională pentru funcția rezultă colaboratori
deținută; neimplicați;
-personal loial -plecarea personalului din
organizație
-sociale -existența unui grup țintă
mare și bine pus la punct;
-crearea de noi locuri de
muncă;
-siguranța locului de muncă
-infomaționale -angajații dețin cunoștințe -lipsa unor cursuri de
în diverse domenii; specializare a personalului,
-accesul la internet pentru o cunoaștere mai
bună a programelor
informatice
-financiare -plata la timp a angajațiilor -existența unor cheltuieli
și colaboratorilor mari
- seriozitate privind plata la
timp a salariilor;
RESURSE OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI

-umane - programe destinate -nerezolvarea în timp a
studențiilor, practică în unor proiecte;
agenție -nivel scăzut al salariilor
-satisfacerea cereri și -imposibilitatea de a vinde
-materiale respectarea termenelor serviciile la prețuri mai
stabilite cu clientul mici decât concurența
39
-sociale -posibilitatea de a câștga -concurența atrage noi

bani dar și de a dezvolta o angajați și colaboratori
carieră
-informaționale -participarea la cursuri și -neperformanța unor
seminarii pe teme de programe
interes, care să ajute
organizația indirect să
evolueze și să fie
competitivă
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
-integrare rapidă a noilor -nevoia de aprobare

angajați, prin familiarizarea ierarhică în cazul unei
cu activitățile firmei; probleme apărute la orice
- orientare spre leadership; nivel
ORGANIZARE - motivarea personalului
PERFORMANTĂ OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI
-posibilitatea -conflicte între conducere
colaboratorilor de a se și angajați;
suplini reciproc; - fluctuații de personal
- cursuri de leadership
modern

- Companie - Concurență deține un
cunoscută; portofoliu și de
- Renume favorabil; servicii, pe lângă
POZIȚIONARE PE - Calitate superioara a produse;
PIAȚĂ produselor;
- Respect față de
clienți
- Efectuarea de studii
40
de piață;
- Strategie de
marketing inovativă
pentru produsele noi
oferită clienților
companiei
OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI
- Extinderea - Posbilitatea pierderii
POZIȚIONARE PE companiei fidelități a clientului;

PIAȚĂ - Interpretarea
incorectă a studiilor
de piață

- Oferirea de produse - Tariful serviciilor
de calitate a destul de ridicat;
clienților; - Ofertele concurenței
- Întârzierea
concurenței de a
adopta noi
tehnologii
- Portofoliu de clienți
al căror nume
reprezintă o
PRODUSE și VÂNZAREA recomandare pentru
LOR firmă
- Inovare la nevoile - Existența
clienților concurenței
- Studierea în
profunzime a pieței
41
-timp dedicat nevoilor - oferte care nu sunt

clienților; conforme cu cerințele
- reputație cu nume pe clientelei
FIDELIZAREA piață;
CLIENTELEI - orientare spre client;
- menținerea permanentă a
relației cu toți cei implicați
în procesul de productie
(clienți, furnizori,
distribuitori, etc)
- Atragerea de noi - Tarife mai scăzute
clienți. ale concurenței
2.4. Analiza potențialului uman și productivității muncii
Necesarul de personal la nivelul companiei se stabilește în funcție de criterii specifice

pentru fiecare categorie de personal.
Dinamica numărului de salariați se analizează în corelație cu producția sau cu cifra de

afaceri, cu productivitatea și cu numărul de personal.
Stabilirea personalului este în strânsă legătură cu dinamica acestuia și constituie o

condiție importantă pentru utilizarea eficientă a forței de muncă.
Fluctuația forței de muncă se consideră un fenomen negativ cu consecințe nefavorabile

asupra calității produselor și executării producției la termenele stabilite.
Stabilitatea în firmă se determină pentru fecare salariat în raport privind vechimea

salariatului în firmă și vechimea totală în muncă a acestuia, cu formula:
Vi
𝑆𝑖 =
Vt
42
Analiza calificării personalului, vizează caracterizarea situației calificării la un moment

dat și evoluția acesteia, precum și modul de utilizare a forței de muncă calificată.
Adică, productivitatea muncii este cea care caracterizează eficiența cu care ste cheltuită
o anumită cantitate de muncă. În cadrul acesteia descoperim:
- Analiza dinamicii productivității muncii pe baza indicatorilor valorici

- Analiza efectelor economico-financiare ale modificării productivității muncii.
Analiza productivității muncii presupune calcularea și exprimarea sa în unități naturale

și valorice:
Q
𝑊𝑚 =
T
Determinarea corectă a productivității muncii are o importanță deosebită, ea fiind

legată de:
- Determinarea necesarului a forței de muncă;

- Corelația dintre creșterea salariului mediu și productivitate;
- Dimensionarea fondului de salarii;
- Creșterea gradului de înzestrare tehnică și creșterea randamentului muncii.
Determinarea productivității muncii se analizeazăcu ajutorul indicilor care evidențiază

modificările productivității obținute în perioada curentă față de productivitatea din perioada
precedentă sau față de productivitatea prevăzută în program.
Wc
𝐼𝑤 = Wp x 100
2.5. Analiza patrimonială
Obiectivul primordial al întreprinder este maximizarea valorii sale, respectiv creșterea

averii proprietarilor acestora dat fiind sistemul economic concurențial în care acesta își
desfășoara activitatea. Necesitatea analizei financiare decurge din nevoia de cunoaștere a
fenomenelor și proceselor din economie, din viața unei societăți. Prin intermediul analizei
întregul este descompus în părțile sale componente, după care acestea sunt studiate individual, se
determină factorii care le generează și se formulează concluzii cu privire la prezentul și viitorul
activității întreprinderii analizate.
43
Prin cunoașterea post – faptică, curentă și previzională a activității agentului economic,

a rezultatelor și rezervelor interne, a cauzelor care le-au generat, analiza financiar – patrimonială
contribuie la cunoașterea continua a eficienței utilizării resurselor umane, materiale și financiare.
Analiza financiară urmărește diagnosticarea situațiilor financiare anuale pentru fundamentarea
politicii economico – financiare și a strategiei întreprnderii.
Situatia financiara-patrimoniala reprezinta o anumita stare a capitalului din punct de

vedere al existentei, al structurii materiale si al rezultatelor financiare obtinute. Ea reprezinta si o
consecinta a desfasurarii proceselor care formeaza obiectul de activitate al firmei constituind
cadrul financiar al acesteia.
Analiza patrimoniului firmei se realizeaza cu ajutorul informatiilor oferite de bilantul

contabil. Analiza structurii patrimoniale are ca obiect dinamica acesteia precum si raporturile
dintre diferitele elemente ale balantei si schimbarile intervenite in situatia mijloacelor si surselor
determinate de activitatea desfasurata pe parcursul activitatii.
Indicatorii ce reflectează gestionarea patrimoniului firmei sunt:
- Indicatori de echilibru financiar;

- Ratele de finanțare;
- Ratele de lichiditate.
Tabel 2.4. Evoluția indicatorilor achilibrului financiar

Nr. Crt. Indicatori Realizări (lei)
2008 2014 2015 2016
1. Cifra de afaceri -119211720 182455216 167962623 159414058
2. Creanțe 100880909 61393416 50078116 63164279
3. Cheltuieli 345343432 445343432 545343422 445343532
4. Profit brut -13533931 9523292 4381874 3063667
5. Venituri totale 645343432 845343432 945343422 945343532
6. Active totale 93005068 60264287 54117371 67596881
7. Capital propriu -5435227 -442458 4081402 5114059
44
Tabel 2.5. Indicatori de gestionare a patrimoniului firmei S.C. Dunca Expediții S.A
Denumire Formula 2008 2014 2015 2016

indicator
Durata Creante -306.6 120.45 105.85 142.35

𝐷𝑅𝐶 = cifra de afaceri x 365
recuperării
creanțelor
Rata Cheltuieli -289 244 324 279
𝑅𝑐ℎ = cifra de afaceri x 100
cheltuielilor
Rata Profit brut 3 2 8 6
𝑅𝑐 = Cheltuieli totale x 100
rentabilității
costurilor
Rata Profit brut -20 1 4 3
𝑅𝑣 = Venituri totale x 100
rentabilitatii
veniturilor
𝑅𝑎 = Active totale x 100
rentabilității
activelor
totale
𝑅𝑓 = Capital propriu x 100
rentabilității
financiare
45
Capitolul 3. Investiție viabilă pentru S.C. Dunca Expediții S.A.
3.1. Reînnoire parcului de autovehicule
Vârsta medie a flotei din sectorul rutier de transport din România este de 3-4 ani pentru
firmele de mărime medie. În cazul companiilor mari, vârsta poate fluctua destul de mult datorită
procesului de reînoire a flotei. Operatorii de transport sunt într-un permanent proces de înnoire a
flotei pentru a putea avea acces la autorizațiile multilaterale CEMT, astfel că firmele mari își
modernizează parcurile auto prin achiziționarea de autocamioane care corespund standardelor de
poluare EURO 3 și EURO 4.
S.C. Dunca Expediții S.A. are ca obiectiv principal, atragerea a cât mai multor clienți,
însă situația critică cu care se confruntă și care afectează competitivitatea acesteia, constă în
numărul mare de autovehicule vechi pe care le deține și care se defecteaza ușor, ceea ce duce la
îngreunarea îndeplinirii obiectului contractual precum și necesitatea achiziționării de
autovehicule pentru menținerea poziției pe piață.
Prin achiziția planificată, compania va beneficia de numeroase avantaje:
- Avantaj în fața concurenței;

- Diminuarea de costuri (având în vedere reparațiile necesare autovehiculelor vechi);
- Extindere pe piață;
- Fidelizarea clienților existenți și atragerea de noi potențiali clienți.
Este de menționat că aceste investiții vor fi susținute din fonduri propii.
Având în vedere că din cele 403 capete de tractoare pe care le deține societatea
comercială Dunca Expediții S.A, 47 dintre ele prezintă defecțiuni consecutive iar 4 dintre acestea
nu funcționează, compania oscilează între două posibilități de reînnoire a parcului de
autovehicule fie prin repararea capetelor de tractoare defectate, fie prin vânzarea acestora pentru
a cumpăra altele noi
3.2.Calculul indicatorilor de eficiență economică
Finanțarea interna sau autofinantarea are la bază principiul acumularii resurselor din
activitatea economică anterioară și utilizării acestora în scop investitional.
46
Investiție viabilă pentru S.C. Dunca Expediții S.A.
Se produce astfel la nivelul patrimoniului societății un transfer intern de capital prin

care capitalul pasiv, reprezentat prin: capital social, rezerve, profit nerepartizat, amortizări, se
activează în vederea multiplicării sale ulterioare.
Finanțarea interna ofera avantajul independenței financiare și al prețului scăzut al
accesului la capital, societatea fiind scutita astfel de cheltuieli de evaluare, auditare, emisiune,
înregistrare și ipotecare pe care le prezumă atragerea de capital extern.
Indicatorul care evaluează fluxul investțional, este capacitatea de autofinanțare, CAF,
calculată cu formula:
CAF= PN+A
unde:
PN= Profitul net al societății;
PN= VT-CT; VT=venituri totale;
CT=cheltuieli totale inclusiv impozitul pe profit.
A= amortizarea capitalului fix
CAF se referă la întreg patrimoniul societății de la inființarea ei și include rezervele
istorice ale societății precum și profitul nerepartizat din anii anteriori.
Având în vedere cele două opțiuni pe care le are în vedere compania, aceasta va întocmi
solicitări de ofertă pentru ambele variante de investiție: pentru repararea capetelor de tractor și
pentru achiziționarea unor capete de tractor noi. Cele două variante de proiect se caracterizează
prin datele prezentate în tabelul ce urmează:
Tabel 3.1. Date de calcul
INDICATOR SIMBOL U.M. INVESTIȚIA
I II
(cumparare) (reparare)
Investiția totală Inv Euro 4.140.500 1.402.345
Profit Pr Euro 18.163.955 9.881.955
Coeficientul eficienței A 0,15 0,15

economice
Durata de exploatare De Ani 3 3
47
Randamentul economic al investiției:
Profit∗Durata de exploatare
𝑅𝑒 = –1
Investiția totală
Termenul de recuperare a investiției ( Tr) scoate în evidență măsura lichidității unei

investiții și viteza cu care banii investiți sunt recuperați. El se definește ca numărul necesar de
ani pentru a recupera investiția din fluxurile de numerar generate în viitor, se optează pentru
proiectul a cărui Tr a investiției este mai mic.
(Tr), scoate în evidenţă măsura lichidităţii unei investiţii şi viteza cu care banii investiţi
sunt recuperaţi. El este definit de numărul necesar de ani pentru a recupera investiţia din
fluxurile de numerar generate în viitor, se optează pentru proiectul al cărui Tr a investiţiei mai
mic:
Trn=Na, când ∑𝑛𝑡=1 FNTtnT ≥ Io sau,
Tra=Na, când ∑𝑛𝑡=1 FNTta ≥ Io în care:
Tr - termen de recuperare fără actualizare;
Tra - termen de recuperare actualizat;
Na- număr de ani de recuperare a investiţiei.
Principalele cai de sporire a randamentului economic al investitiilor sunt, de fapt, caile

de crestere a profitului final, dupa cum urmeaza:32
- reducerea timpului de recuperare a investitiei;
- reducerea cheltuielilor de productie;
- prelungirea duratei de functionare a obiectivului;
- cresterea valorii productiei prin sporirea productiei fizice, ridicarea calitatii productiei,
imbunatatirea structurii sortimentale a acesteia.
32
Prelipcean, G., Fundamente economice ale investitiilor, Ed. Universitara, Suceava, 2000, p.33
48
1. Randamentul economic actualizat:33
Se calculeaza, pentru inceput, valorile investitiei si profiturilor actualizate la m0:
Daca profiturile anuale sunt constante pe toata durata de functionare a obiectivului,

atunci:
2. Termenul de recuperare a investitiei, actualizat:34
Relatia de calcul se poate simplifica in cazul in care profiturile anuale sunt diferite,
considerandu-le egale cu profitul mediu anual Ph, calculat ca medie aritmetica a profiturilor
anuale.
Se calculeaza, pentru inceput, valorile investitiei si profiturilor actualizate la m0:
33
Prelipcean, G., Fundamente economice ale investitiilor, Ed. Universitara, Suceava, 2000, p. 86
34
Ibidem, p. 85
49
a. Valorile investiției:
Investitia totala 4149500
- Pentru varianta 1 :𝐼 = (1+0,25)1
𝐼= => I=331,96 Euro
12500
14023455
- Pentru varianta 2: 𝐼 = => I=112,18 Euro
12500
b. Valoarea profitului:
Profit anual+3 18.163.958
- Pentru varianta 1: 𝑃 = (1+0.23)4
=> 𝑃 = => P=743,99 Euro
24.414
Profit anual+3 9.881.958
- Pentru varianta 2: 𝑃 = (1+0.23)4
=> 𝑃 = => P=404,76 Euro
24.414
Randamentul pentru:
P
- Varianta 1:𝑅 = I – 1 => R=743,99/331,96 -1 => R=1,6
P
- Varianta 2: 𝑅 = I – 1 => R=404,76/112,18-1 =>R=1,3
Termenul de recuperare a investiției pentru:

- Varianta 1:
18163955
𝑇 = 𝑙𝑜𝑔 ⌊ ⌋ /log(1 + 0,25)
18163955 − 4140500 ∗ (1 + 0,25) 3 ∗ 0,25
18163955
T=log18163955−4140500∗𝑂,35/log0,96
18163955
T=𝑙𝑜𝑔 [18163955−1449140] /0,096
18163955
T=𝑙𝑜𝑔 ⌊16714815⌋/0,096
T=log1,09/0,096
T=0,037/0,096
T=0,038
50
- Varianta 2:
9881955
𝑇 = 𝑙𝑜𝑔 ⌊ ⌋ /log(1 + 0,25)
9881955 − 14023455 ∗ (1 + 0,25) 3 ∗ 0,25
9881955
T=log9881955−14023455∗𝑂,35/log0,96
9881955
T=𝑙𝑜𝑔 [9881955−908209] /0,096
9881955
T=𝑙𝑜𝑔 ⌊8973747⌋/0,096
T=log1,10/0,096
T=0,041/0,096
T=0,042
Pentru a lua o decizie bună, am evidențiat rezultatele obținute atât pentru varianta 1 cât
și pentru varianta 2 în următorul tabel:
Tabel 3.2. Sinteza rezultatelor calculului de indicatori de eficiență economică a

investițiilor în viziune dinamică
Varianta 1 Varianta 2
I 331,96 112,18
P 743,09 404,76
R 1,6 1,3
T 0.038 0,42
Având în vedere că varianta 1 are randamentul cu valoare maximă: 1,6 iar termenul de
recuperare cu valoare minimă: 0,03 societatea comercială Dunca Expediții va alege cumpararea
de vehicule noi.
În cazul sistemului tehnico-economic considerat societatea comercială Dunca

Expediții se au în vedere următoarele prezumții și estimări inițiale:
51
- Io este valoarea de achiziție a vehiculului: cap de tractor de 50.400euro (231.840 lei la

cursul euro de 4.6)
- Rh reprezintă valorile estimate ale cheltuielilor de întreținere și reparații (din momentul
achiziției, primul an până în anul h=7) a mijlocului fix pentru a putea reprezenta grafic
soluția problemei.
Tabel 3.3. Rh – valori estimate ale cheltuielilor de întreținere și reparații

An I An II An III An IV An V An An
VI VII
Rh 20580 20580 20580 21000 21000 26000 28000
Deciziile de reparare a parcului auto trebuie să ia în considerare un număr important de

factori:
- Modificarea cererii pe piață

- Uzura fizică și morală a autovehiculelor
- Competița ridicată
Programele de reparare iau în considerare dacă autovehiculele vor fi reparate individual

pe măsură ce se deteriorează sau este necesar ca ele să fie periodic înlocuite în grup, ceea ce
conduce la scăderea probabilității de avarie. Acestea au condul la conceptul de întreținere
preventivă, formulată în condiții de risc și incertitudine.
Unul dintre modelele frecvent utilizate este metoda Kaufmann ce presupune înlocuirea
autovehiculului atunci când cheltuielile cu întreținerea și funcționarea acestuia depășesc
cheltuielile totale.
Relația Kaufann:
𝐼+∑𝑛
ℎ=1 𝑅𝑓∗𝛼
ℎ−1
Ct= 𝑛
∑ℎ=1 𝛼ℎ−1
în care:
Ct – cheltuieli totale actualizate

I – valorea de achiziție
Rh – Cheltuieli cu întreținerea, funcționarea și repararea
α- factor de actualizare
α=1/(1+a), unde a – coeficientul de actualizare
52
n – numărul de ani pentru care se face calculul.
𝐼0+∑𝑛
ℎ=1 𝑅ℎ∗𝛼
ℎ−1 𝐼0+𝑅1+𝑅2𝑎+⋯……..+𝑅𝑛𝛼𝑛−1
Rh+1 ≥ 𝑛 ℎ−1
 Rh+x=
∑ℎ=1 𝛼 𝑎0+𝑎+𝑎2+⋯…+𝛼𝑛−1
Metoda prezentată are avantajul că ia în calcul și influența promovării progresului

tehnic asupra utilajelor existente în dotarea unității.
Se prezintă cazul de aplicare a metodei Kaufmann, pentru stabilirea momentului optim

de achiziții a unui cap de tractor a cărei valoare de achiziție (Io) este de 50400 (231.840 lei).
Cheltuielile anuale de întreținere și reparații au fost prezentate, iar nivelul eficienței economice
medii considerat este de 0,15.
Precizez că studiul s-a facut în baza unei foi din Excel ce a permis determinarea
costurilor totale, dar și reprezentarea grafică a acestora simultan cu dinamica cheltuielilor de
întreținere și reparații. În continuare se prezintă aceste rezultate.
Tabel 3.4. Costurile totale
AN Rh 𝛼 𝑛−1 𝑅ℎℎ−1 Io+𝑅ℎℎ−1 Σ𝛼 𝑛−1 Ct I

1 20580 1 20580 252420 1 252420 231.840
2 20580 0,85 17493 233633 1.85 126288.10 231.840
3 20580 0.7 14406 246246 2.55 96567.05 231.840
4 21000 0.55 1155 232995 3.1 75159.67 231.840
5 21000 0.4 840 232680 3.5 66480 231.840
6 26000 0,25 650 23834 3,75 6355.73 231,84
7 28000 0,1 280 23464 3,85 6094.54 231,84
300000
250000
200000
150000 Rh
100000 Ct
50000
0
1 2 3 4 5 6 7 8
Fig. 3.1. Reprezentarea grafică a costurilor totale
53
Din calculele efectuate sub forma tabelară, rezultă că autovehiculul are o durata de
funcționare de 7 ani, după care urmează să fie înlocuit.
Situația poate fi vizualizată mai sugestiv în varianta grafică rezultată din calculul tabelar
din Excel. Prin urmare, autovehiculul considerat în studiu de caz va fi înlocuit în anul 7, din
cauza condiției Kaufmann: R12+1›Ct12+1 (în anul 7-8 cele două categorii de costuri sunt egale).
Societatea comercială Dunca Expediții va opta pentru varianta investițională V1

deoarece calculul celor mai puternici indicatori de eficiență economică a investițiilor în viziune
dinamică (Tact, Ract) au valori care stau la baza acestei decizii.
54
Capitolul 4. Concluzii și propuneri
Am ales să abordez această tematică deoarece consider că performanța economică și

financiară a devenit un punct în care toate întreprindere trebuie să pună accent pentru
îndeplinirea și susținerea acestui proces. Este foarte important să știm în ce consta viabilitatea și
sustenabilitatea în cadrul unei întreprinderi.
Există o mare diversitate de opinii cu privire la conceptul de performanță și la

conceptele înrudite cu acestea: productivitate, eficiență, eficacitate, rentabilitate și
sustenabilitate.
Orice firmă trebuie să urmărească asigurarea și oferirea unor produse sau servicii
sustenabilie clienților.
Prin urmare, performanța depinde și de partea finaciară, de prețurile la care sunt

achiziționate resursele consumate (cheltuielile totale) și prețurile la care se vor vinde (veniturile
totale). Rezultatul diferenței dintre acestea măsurându-se de fapt prin rentabilitatea companiei. În
funcție de aceste considerente productivitate își pune mai mult sau mai puțin amprenta asupra
performanței.
Mai mult de atât, am calculat indicatori de cuantificare a viabilității economico-

manageriale, precum: durata recuperării creanțelor, rata cheltuielilor, rata rentabilității costurilor,
rata rentabilității veniturilor, rata rentabilității activelor totale, rata rentabilității economice și
financiare și am realizat analiza SWOT a întreprinderii Dunca Expediții S.A.
Mai mult decât atât o rentabilitate ridicată, datorată unei productivități ridicate
constituie o bază solidă a performanței prezente dar nu garantează menținerea acesteia în viitor.
Pentru păstrarea acestei stări competitive sunt necesare calitatea și responsabilitatea în prestarea
serviciilor, viteza și flexibilitatea pentru o adaptare rapidă la cerințele pieței și inovare.
După expunerea acestora, am propus ca și studiul de caz care vizează termenul de

recuperare a investiției pentru cele două problematici: repararea de autovehicule vechi sau
cumpararea de autovehicule noi.
Investiția va fi făcută din fonduri proprii, iar termenul de recuperare al acesteia, în urma
calculelor, este foarte bun, rezultatele fiind vizibile în scurt timp.
55
Concluzii și propuneri
La baza prezentei lucrări stă chestionarul aplicat angajațiilor din cadrul firmei Dunca
Expediții S.A. cu diferite domenii de studii (tehnice, economice, consultanta managerială) în
care se reflectă experiența angajațiilor care susțin că este mult mai rentabilă achiziția de capete
de tir noi decât repararea în mod continu a celor vechi.
Pe baza ecuațiilor privind randamentul economic și termenul de recuperare a investiției

actualizat s-a demonstrat că rezultatele chestionarului în care majoritatea optează pentru achiziția
de capete de tir noi, este unul corect.
Pentru perioada viitoare, firma Dunca Expediții S.A. va avea în vedere achiziția de
capete de tir cât mai sustenabile și accesibile la preț.
Având în vedere cele menționate mai sus, trebuie precizat faptul că performanța
economică și financiară este un proces ce va fi îndeplinit și în cadrul întreprinderii analizate în
urma realizării investiției propuse.
56
Bibliografie
1. BREZEANU P., Diagnostic financiar: Instrumente de analiza financiară, Editura

Economică, Bucureşti, 2003
2. DURAN V.. , Finanțele societăților comerciale, Editura Eurostampa, Timișoara,

2004
3. GHIORGHIU Al. , Analiză economico-financiară la nivel microeconomic, Editura

Economică, Bucureşti, 2004
4.IZVERCIAN M., Sustenabilitate și Risc, Ed. Politehnica, Timișoara, 2001
5. MIHAI I., Analiza situației financiare a agenților economici, Ed. Mirton, Timișoara,
2003
6. NICOLAE O., Metode și tehnici manageriale moderne, Ed. Tribuna Economică,

2005,
7.VÎLCEANU Gh, ROBU V. , GEORGESCU N., Analiză economico-financiară,

Editura Economică, Bucureşti, 2004
8 .PRELIPCEAN G., Fundamente economice ale investitiilor, Ed. Universitara,

Suceava,2000
9. STOICA, M., Investitiile si dezvoltarea durabila, Ed. Universitara, Bucuresti,

2005
10. SPĂTARU L. , Analiză economico-financiară, Editura Economică, Bucureşti, 2004
11. VERBONCU I., « Diagnosticarea firmei », Editura Tehnica, Bucuresti, 2001
12. ZAMAN Gh., ZENOVICI G. , Criterii şi principii ale dezvoltării durabile din
punct de vedere al resuselor acesteia, Buletinul AGIR nr. 4 / 2006 – octombrie – decembrie
57
Anexe
Anexa nr. 1 – Chestionar
1. Cunoașteți conceptul de viabilitate?
2. La ce vă gândiți când se face referire la ”viabilitate economică”?
3. Cunoașteți conceptul de sustenabilitate?
4. Care sunt principalele motive pentru care ați cumpăra produse sustenabile?
58
Anexe
5. Sunteți de acord să achiziționați produse sustenabile daca prețul lor este mai ridicat?
6. Care credeți ca sunt activitățile cu cel mai mare impact negativ asupra mediului?
7. Cunoașteți conceptul de risc?
8. Ce tip de risc cunoașteți?
59
Anexe
9. Având în vedere că se intenționează achiziționarea de capete de tir, ați opta pentru:
10. Ce veți avea în vedere la achiziția capetelor de tir?
11. Care considerați ca este o investiție mai profitabilă?
12. Sexul dvs.:
60
Anexe
13. Nivelul studiilor dvs.
14. Domeniul studiilor dvs.
15. Din ce categorie de vârstă faceți parte?
61
Anexe
Rezultatele chestionarului:
Pentru fundamentarea studiului de caz s-a aplicat un chestionar pentru 17 persoane

pentru a evalua percepția lor asupra conceptelor de viabilitate, sustenabilitate și risc.
În urma cuantificării rezultatelor, 76,5% cunosc conceptul de viabilitate și sustenabilitate

iar conceptul de risc este cunoscut în procent de 100%.
41,2% asociază conceptul de ”viabilitate economică” cu cifra de afaceri, iar cei mai
puțini, și anume în procent de 23,5% asociază conceptul cu fondul de salarii.
64,7% dintre cei chestionați ar cumpăra produse sustenabile pentru protejarea reurselor
iar 82,4% sunt dispuși să plătească un preț mai ridicat pentru a menține sustenabilitatea.
52,9% consideră că activitatea cea mai poluantă provine din industrie, urmată de
activități de transport.
În ceea ce privește achiziția de capete de tir, 88,2% optează pentru capete de tir
sustenabile și mai scumpe iar 70,6% din cei chestionați optează pentruu configurație, motor,
șasiu
82,4 consideră ca cea mai profitabilă investiție este aceea care presupune achiziția de
capete de tir noi.
Chestionarul a fost aplicat la 17 persoane din care 70% dețin studii universitare în
domeniul tehnic (35,3%), economic (35,3%) administrativ (17,6%), medical (11,8%) și teoretic
și constulant în afaceri (5,9%)
62
Anexe
Anexa nr. 2 – Oferte de preț
Oferta de preț achiziție IVECO STRALIS (50.400 Euro fără TVA)
63
Anexe
Noua cabină Stralis este concepută pentru a oferi un plus de confort șoferului. Nivelul
înalt de confort și siguranță și funcțiile info-divertisment asigură un mediu excelent de lucru
pentru sporirea la maximum a productivității în cadrul tuturor misiunilor.
Versiunea de cabină cu acoperiș înalt are o înălțime interioară de aproximativ 2 m și un

volum de peste 10 m3.
Tabloul de bord este ergonomic și funcțional, fiind realizat din materiale omogene pentru
a se preveni producerea de zgomote deranjante. Șoferul poate accesa cu ușurință toate comenzile,
fără a se îndepărta de spătarul scaunului, fiind asigurat astfel un nivel maxim de siguranță.
Fiecare caracteristică este concepută pentru a îmbunătăți confortul la bordul vehiculului:
- Volan cu reglare pneumatică și comenzi integrate;

- Scaun pentru șofer dotat cu sisteme de încălzire și ventilare și cu o centură de siguranță
cu reglare pe înalțime;
64
Anexe
- Pat Hi-Comfort cu înălțimea de 80 cm și lungimea de 2 m, cu stinghii din lemn și spătar
reglabil;
- Cușetă suspendată rabatabilă, cu sistem pneumatic de deschidere;
- Sistem de aer condiționat cu consum redus pe timp de noapte, încorporat în acoperiș;
- Opțional peste 30 de sertare și compartimente de depozitare;
- Opțional frigider de dimensiuni mari cu capacitatea de 50 de litri, ideal pentru deplasările
pe distanțe lungi.
- În plus, cabina este prevăzută cu un sistem de izolație fonică excelent, precum și cu
jaluzele și perdele noi funcționale.
Noul Stralis și noul Stralis XP pot fi dotate cu cabine de toate tipurile și înălțimile.
Cap de tractor rabatat
65
Anexe
Șasiu fără cabină
Motor
66
Anexe
Șasiu
Filtru de particule
67
Anexe
Interior cap de tractor
Interior cap de tractor
68
Anexe
Oferta de preț achiziție RENAUL – TRUCKS D WIDE (80.000 Euro fără TVA)
 DTI 11
 RIGID 4x2
 TRACTOR 4x2
 430 CP
 Putere maximă: 316 kW
 Cuplu maxim: 2.050 Nm
 Optidriver, cutie de viteze robotizată
 Retarder pe eșapament Optibrake 300 kW
 Retarder hidraulic Voith 450 kW
 Cabină Night & Day: cabină adâncă cu pat cu pavilion plat
 Alarmă anti-efracție
 Frigider de 30 de litri
 Climatizare
 Instalație radio player CD MP3 Bluetooth® digital cu porturi USB
 Axă față 9 t
 Pneuri 315/60
 Două înălțimi de lonjeroane: 266 și 300 mm
 Raport de punte 2.47
 Rezervoare de până la 1.045 l de carburant și 68 l de AdBlue®
69
Anexe
 Modul FMS
 Modul BBM pentru pornirea de la distanță
 Priză de putere 1.000 Nm
 Oprirea automată a motorului în 3 minute
 Modul Power inhibat
 Schimbarea vitezelor Fuel Eco
 Eco Cruise Control + Optiroll
 Compresor de aer debreiabil
70
Anexe
Oferta de preț achiziție MAN TGX 18400 (50.000 Euro fără TVA)
-transmisie automată
-intarder
-sistem de franare MAN BrakeMatic
-ABS, ASR, ESP
-trapă
-suspensii față: foi de arc
-suspensie spate: perne de aer
-rezervor dublu 1030 L (580L/450L)
-diferențial blocabil
-frigider
-climă
-controlul vitezei de croazieră
-încălzire în scaun
-radio/CD/bluethooth
71
Anexe
Oferta de preț achiziție MERCEDES BENZ – ACTROS 2650 LS MANUAL PK56002
5X (80.000 Euro fără TVA)
- Nr. De osii: 3
- Configurație: 6x4
- Greutate proprie: 17.620 kg
- Greutate brută: 26.000 kg
- Capacitate totală motorină: 350 L
- Înălțimea discului de cuplare: 136 cm
- Număr de închizătoare: 2
- ADR
- Tip suspensie: suspensie pneumatică
- Control viteză de croazieră
- Tahograf
- Aer condiționat
- Capacitate motor: 370 Kw (496 Hp)
- Cutie de viteze: manual
- Nr. De viteze: 16
- Ambreiaj
- Servodirecție
72
Anexe
- ABS
- ASR
- Decuplare motor
- Marca macara: Palfinger PK 56002
- Capacitate macara: 56
- Încărcătură maximă: 2710 k bij 13,7 m
- Nr. Suporți: 4
- Control poziție: comandă sus
- Telecomandă
- Extensii hidraulice: 5 ori
- Cârlig
73
Anexe
Oferta de preț achiziție VOLVO FH 13.440 XL (80.000 Euro fără TVA)
- Nr.de osii: 2
- Configurație: 4x2
- Greutate proprie: 7.520 kg
- Greutate brută: 19.000 kg
- Capacitate totală motorină: 900 L
- Al doilea rezervor de motorină
- Înălțimea discului de cuplare: 111 cm
- Tip de suspenie: suspensie pneumatică
- Tip cabină: globetrotter XL
- Control viteză de croazieră
- Tahograf
- Tahograf digital
- Aer condiționat
- Capacitate motor: 405 K (543 Hp)
- Euro 5
- Cutie de viteze: manual
- Număr de viteze: 12
74
Anexe
- Ambreiaj
- Servodirecție
- ABS
75
DECLARAŢIE DE AUTENTICITATE A
LUCRĂRII DE FINALIZARE A STUDIILOR 
Subsemnatul__________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________________ ,
legitimat cu ________________seria ________nr. ____________________________________,
CNP __________________________________________________________________________
autorul lucrării ________________________________________________________

_____________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________
elaborată în vederea susţinerii examenului de finalizare a studiilor de ______

______________________________________organizat de către Facultatea _______________________
____________________________________________________________________din cadrul
Universităţii “Politehnica” din Timişoara, sesiunea _____________________________ a anului
universitar __________________, luând în considerare conţinutul art. 39 din RODPI – UPT, declar pe
proprie răspundere, că această lucrare este rezultatul propriei activităţi intelectuale, nu conţine porţiuni
plagiate, iar sursele bibliografice au fost folosite cu respectarea legislaţiei române şi a convenţiilor
internaţionale privind drepturile de autor.
Timişoara,
Data Semnătura
_______________________ ______________________________
 Declaraţia se completează „de mână” şi se inserează în lucrarea de finalizare a studiilor, la sfârşitul

acesteia, ca parte integrantă.

IMSL Disertatie 2018 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

IMSL Disertatie 2018 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA POLITEHNICA TIMIȘOARA

Facultatea de Management în Producție și Transporturi

Prof.dr.ec. Vasile DURAN

Facultatea de Management în Producție și Transporturi

Analiza performanței economice și

Studiu de caz: Dunca Expediții S.A.

Prof.dr.ec. Vasile DURAN

pentru lucrarea de disertaţie

Proiectul de diplomă dat studentului_________________________________________

Tema primită a fost dusă la îndeplinire.

 Lucrarea are parte aplicativă:

 Realizarea practică a lucrării implică cunoştinţe din: - -

D. Practica şi cercetarea efectuate în vederea elaborării lucrării

Conducătorul proiectului de diplomă a purtat o discuţie finală cu absolventul?

Data: ............................ Semnătura conducătorului proiectului de diplomă

Capitolul 1. Conceptul de performanță economică .................................................................... 4

1.1. Considerații privind analiza viabilității manageriale ............................................................. 4

1.2. Modalități și indicatori de cuantificare a viabilității economico-manageriale la nivel de

1.3. Conceptul de sustenabilitate ................................................................................................14

1.4. Conceptul de risc ..................................................................................................................18

1.5. Procesul de management al riscului ....................................................................................25

Capitolul 2. Performanța economico-managerială a firmei Dunca Expediții ......................28

2.1. Prezentarea Societății pe Acțiuni DUNCA EXPEDIȚII .....................................................28

2.2. Date economice ale S.C. Dunca Expediții S.A....................................................................37

2.3. Analiza SWOT ....................................................................................................................38

2.4. Analiza potențialului uman și productivității muncii ..........................................................42

2.5. Analiza patrimonială............................................................................................................43

Capitolul 3. Investiție viabilă pentru S.C. Dunca Expediții S.A. ............................................46

3.1. Reînnoire parcului de autovehicule .....................................................................................46

3.2. Calculul indicatorilor de eficiență economică ......................................................................46

Capitolul 4. Concluzii și propuneri .............................................................................................55

Anexa nr. 1 – Chestionar ................................................................................................................58

Anexa nr. 2 – Oferte de preț ...........................................................................................................63

Prin performanță economică se înțelege obținerea de performanțe financiare eficiente și

Analiza performanței economice este o etapă de mare importanță deoarece prin

Viabilitatea economică reprezintă un proces amplu și complex în diagnosticarea

Scopul lucrării este să analizeze, printr-un studiu de caz, conceptul și fenomenul de

Aceste concepte au fost analizate pe societatea comercială Dunca Expediții S.A.

Printre obiectivele principale urmărite în cadrul lucrării se regăsesc următoarele:

- Prezentarea aspectelor teoretice și a conceptelor cu care se operează pentru ca o

- Analiza viabilității societății comerciale Dunca Expediții S.A.

Elaborarea lucrării de disertație cuprinde: capitolele, subcapitolele, bibliografia aferentă

Tematica este structurată în trei capitole principale și un capitol cu concluzii și

În primul capitol am prezentat noțiuni teoretice despre performanță și viabilitate la

În a doilea capitol am prezentat societatea Dunca Expediții S.A. și calculul indicatorilor

În al treilea capitol am descris oportunitățile de investiții viabile la societatea comercială

Nu în ultimul rând doresc să mulțumesc cu multă recunoștință domnului Profesor

Mulțumesc și întregului colectiv de cadre didactice pentru formarea mea profesională.

1.1. Considerații privind analiza viabilității manageriale

Viabilitatea întreprinderii presupune capacitatea de a exista o perioadă cât mai mare în

Viabilitatea unei întreprinderi1 constă în capacitatea acesteia de a fi cât mai competitivă

Managerul unei firme are la dispoziția sa un instrument de evaluare a viabilității afacerii

Evaluarea viabilității economice a întreprinderii se face cu ajutorul unui sistem de

Problematica lichidității și solvabilității firmei este suficient de complexă, fiind tratată

Lichiditatea se referă la proprietatea elementelor patrimoniale de a se transforma în

Solvabilitatea reprezintă capacitatea firmei de a face față obligațiilor sale bănești,

O definiție este prezentată de O. Nicolescu, care consideră, că diagnosticarea firmei

Același punct de vedere îl au și I. Verboncu și I. Popa, care afirmă: ” ca metodă de

Analiza viabilității economice necesită o urmărire permanentă a eventualelor probleme

- Analiza poziției concurențiale a firmei;

1.2. Modalități și indicatori de cuantificare a viabilității economico-manageriale

Potențialul de viabilitate economică poate fi analizat cu ajutorul corelațiilor dintre cifra

Starea de sănătate a firmei pe termen mediu și lung este evidențiată și de respectarea