UNIVERSITATEA DE VEST DIN TIMIȘOARA

Facultatea de Economie și de Administrare a Afacerilor

Specialitatea Managementul strategic al organizațiilor. Dezvoltarea spațiului de afaceri

PROIECT
LA DISCIPLINA: GUVERNANȚA ORGANIZAȚIILOR
TEMA: ROLUL GUVERNANȚEI CORPORATIVE PENTRU SISTEMUL BANCAR DIN
REPUBLICA MOLDOVA

A elaborat: STACI DANIELA

st.gr. MSO-DSA, anul 2
A verificat: IONESCU ALIN
Dr., lect.univ.

Timișoara- 2021
 CUPRINS
INTRODUCERE..................................................................................................................................................3

I. CONCEPT ȘI DEFINIRE ...................................................................................................................4

I.1 Codul de guvernare corporativă în Republica Moldova..............................................................7
II. ROLUL GUVERNANŢEI CORPORATIVE ÎN PROCESUL INOVAȚIONAL ...........................8
III. IMPORTANȚA GUVERNANȚEI CORPORATIVE ÎN MINIMIZAREA RISCURILOR
BANCARE...........................................................................................................................................................11
3.1 Problemele de bază și recomandări privind guvernanța corporativă .........................................13
CONCLUZII........................................................................................................................................................19

BIBILOIOGRAFIE.............................................................................................................................................20

2
INTRODUCERE
Experiența dezvoltării economiei mondiale a confirmat, de nenumărate ori, faptul că stabilitatea
sistemului bancar este cheia progresului economiei în ansamblu. Fiabilitatea sistemului bancar depinde
de o multitudine de factori, iar aceștia pot avea un impact, inclusi și negativ, asupra situației financiare
a băncilor, fiind conectați prin conceptul de riscuri bancare. Stabilitatea unei bănci depinde, în mare
măsură, de reușita acesteia în diminuarea riscurilor.
În ultimii ani, putem afirma că a crescut interesul asupra conceptului „guvernanță corporativă”.
Deoarece instituirea guvernanţei corporative este în mod clar benefică pentru companii, în ţările
dezvoltate, s-au făcut eforturi substanţiale pentru ameliorarea acesteia. Schimbările sistemelor de
guvernanţă au devenit evidente, printre altele, odată cu adoptarea codurilor de bună conduită [1, p.3].
Din punctul de vedere al teoriei economice, sistemul de guvernanță corporativă trebuie văzut
ca un mijloc de minimizare a costurilor asociate cu soluționarea conflictelor de interese. Astfel,
guvernarea corporativă nu constituie altceva decât construirea unui sistem intern de control eficient
asupra activităților conducerii entității în numele și în interesul părților interesate (acționarilor).
Importanța unei guvernanțe eficiente în băncile din Moldova este reflectată, de faptul, că deși pe
parcursul ultimilor ani au fost remarcate unele progrese în guvernanța corporativă în bănci, organizarea
acesteia este încă la un nivel insuficient de dezvoltat. Banca Națională a Moldovei, în calitate de
autoritate de reglementare principală a sectorului bancar din Moldova, joacă un rol semnificativ în
eficientizarea procedurilor și elementelor guvernanței corporative în bănci prin elaborarea
regulamentelor și normelor legale pentru bănci, totuși, băncile trebuie să recunoască faptul, că nu este
suficientă doar conformarea cu codurile, dar se impune și necesitatea deținerii unei structuri de
conducere eficiente. Totodată, unele aspecte ale guvernanței corporative în cadrul băncilor din
Moldova necesită a fi îmbunătățite, precum calitatea și transparența acționarilor și dezvăluirea
informațiilor, structura și calificarea membrilor organelor de conducere, identificarea condițiilor
eficiente pentru aplicarea legislației. Prin urmare, optimizarea structurii organizaționale a băncilor,
dezvoltarea de proceduri eficiente pentru minimizarea riscurilor bancare, prin îmbunătățirea
mecanismelor de control intern, au devenit subiecte de actualitate pentru sistemul bancar moldovenesc.

3
 1. CONCEPT ȘI DEFINIRE
Sensurile termenului „guvernanţă corporativă”, de-a lungul timpului vom găsi că, în limba
latină înseamnă „navigare”, extrapolând la exprimarea metaforică a sensului cunoscut în ziua de astazi,
şi anume acela de „conducere, îndrumare” în vederea îndeplinirii obiectivelor propuse. Ce este
guvernanţa corporativă? Se pretinde că, este sistemul prin care o companie este condusă și controlată,
sau, „cadrul normelor și practicilor prin care un consiliu de administrație asigură responsabilitatea,
corectitudinea și transparența în relația unei companii cu toate părțile interesate (finanţatori, clienţi,
management, angajați, guvern și comunitate)” [2].
În general, conceptul defineşte un sistem de reglementări și structuri create la nivelul unui stat
(dacă ne referim la guvernarea naţională) precum şi mecanismul prin care o entitate este condusă şi
controlată, respectiv procesul de luare a deciziilor majore privind dezvoltarea acesteia dar și a modului
de implementare a strategiilor adoptate.
Guvernanța corporativă implică un set de relații instituite între managementul companiei,
consiliul său de administrație și acționari. Guvernanța corporativă furnizează de asemenea, o structură
prin care obiectivele companiei sunt stabilite, iar mijloacele de atingere a acestora, precum și de
monitorizare a performanțelor sunt determinate. O guvernanță corporativă bună ar trebui [3, p.11]:
 să motiveze suficient managementul și consiliul de administrație pentru a atinge obiectivele
de interes pentru companie și acționarii săi, și
 să faciliteze monitorizarea efectivă.
OECD a identificat un set de principii ale guvernanței corporative înserate în documentul
„OECD – Principiile guvernanței corporative 2004”. Rolul acestor principii este acela de a îmbunătăţi
cadrul legal de la nivelul fiecărui stat (membru sau nemembru al OECD) pentru ghidarea investitorilor,
managementul companiilor, prin dezvoltarea unui sistem optim de guvernanță corporativă[4].
Astfel, fiecare stat adoptă acte normative interne prin care transpun aceste principii în propria
legislație, având ca scop eficientizarea conducerii și implicit funcționărea întreprinderilor.
Principiile OECD sunt structurate pe sase sectiuni, după cum urmează [5, p.182] (figura 1.)

4
 Figura 1. Principiile OECD structurate pe șase secțiuni
Sursa: elaborat de autor în baza [5, p.182]
Guvernanţa corporativă este sistemul prin care afacerile sunt conduse și controlul afacerilor
este pus în aplicare. Organizaţia pentru Cooperare si Dezvoltare Economică (OCDE) defineşte
guvernanţa corporativă ca fiind distribuţia drepturilor şi responsabilităţilor între diferite categorii de
persoane implicate în companie precum consiliul de administraţie, directorii, acţionarii şi alte
categorii, şi stabileşte regulile şi procedeele de luare a deciziilor privind activitatea unei companii.
Prin intermediul acestei structuri sunt stabilite obiectivele companiei și mijloacele prevăzute
pentru atingerea acestor obiective, cît și pentru monitorizarea performanței.
Principiile de bază ale OCDE privind guvernanţa corporativă au fost recunoscute în anul 1999
de către Forumul Pentru Stabilitate Financiară ca fiind una din cele 12 condiţii de bază pentru
stabilitatea sistemelor financiare şi se referă la următoarele aspecte:

5
 Figura 2. Aspectele de bază ale guvernanței corporative
Sursa: elaborat de autor

O guvernanţă corporativă deficientă generează riscuri pentru orice entitate economică. O bună
guvernanţă corporativă stă la baza creşterii performanţelor instituţiilor, managementului eficient al
riscurilor, cît şi la baza încrederii publicului în aceste instituţii.
Din perspectiva industriei bancare, guvernanța corporativă implică modul în care afacerile
băncilor sunt guvernate de consiliile de administrație și managementul executiv.

Figura 3. Modul de guvernare a băncilor

Sursa: elaborat de autor
Consiliul băncii și managementul executiv sunt în primul rând responsabili pentru performanța
băncii şi protecţia intereselor deponenților, precum şi alinierea activităților și comportamentului
corporativ la aşteptările societăţii privind funcționarea băncilor într-un mod sigur și solid. De aceea,
membrii consiliilor de administraţie şi a managementului executiv trebuie să fie persoane integre şi să

6
deţină competențele adecvate pentru o bună gestionare a băncii. Un rol deosebit îl au acţionarii
băncilor, care trebuie să corespundă unor criterii de integritate şi de transparenţă, pentru a asigura un
nivel adecvat de capitalizate ce ar putea acoperi pe cont propriu riscurile apărute în activitatea băncii.
Un rol-cheie revine organelor de supraveghere - de a se asigura faptul că băncile implementează
bunele practici de guvernanță corporativă.

1.1 Codul de guvernare corporativă în Republica Moldova

În Republica Moldova, Codul de guvernare corporativă a fost elaborat şi aprobat încă în 2007
prin Hotărârea Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare (actualmente, Comisia Naţională a Pieţei
Financiare), care era valabil pentru implementare doar societăţilor pe acţiuni, conţinând prevederi
aferente drepturilor acţionarilor; sarcinile Adunării generale a acţionarilor, ale Consiliului societăţii,
ale preşedintelui Consiliului societăţii, ale organului executiv, precum şi mecanismele de aplicare
pentru protejarea drepturilor acţionarilor etc.
De altfel, acesta este primul document juridic în care se explică pe larg noţiunile „corporativ”,
„guvernare corporativă”. Potrivit acestui Cod, un element-cheie pentru îmbunătăţirea eficienţei
economice reprezintă buna administrare a corporaţiilor; administrarea corporaţiilor sau guvernarea
corporativă fiind sistemul prin care o companie este condusă şi controlată [6].
În Codul de guvernare corporativă sunt enumerate principii şi situaţii concrete pe care
persoanele implicate în gestionarea companiei (membrii organului executiv, ai Consiliului societăţii, ai
organelor de supraveghere, acţionarii) ar trebui să le urmărească în relaţiile reciproce.
Principiile au fost elaborate sub formă de cele mai bune situaţii din practica naţională şi
internaţională şi reprezintă un set de standarde de guvernare pentru a ghida managementul companiei
şi acţionarii în aplicarea principiilor generale de conducere eficientă a unei companii.
De menţionat că la data de 04.03.2016 Codul de guvernare corporativă descris mai sus a fost
abrogat, deoarece intra în vigoare noul Cod de guvernanţă corporativă, aprobat prin Hotărârea
Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare nr.67/10 din 24.12.2015 [7].
Potrivit prevederilor acestui Cod, guvernanţa corporativă implică un set de relaţii între
Consiliul societăţii pe acțiuni (denumită în continuare – societate), organul executiv, acţionari şi alte
părţi interesate (Stakeholders), și anume: angajați, parteneri, creditori ai societății, autorităţi locale etc.
[7]. Totodată, acest Cod vine să enumere şi să explice mai în detalii totalitatea drepturilor şi
obligaţiilor Adunării generale a acţionarilor, ale Consiliului societăţii, ale organului executiv.
O altă noutate a acestuia constă în obligativitatea entităţilor de interes public (entitate care are o
importanţă deosebită pentru public datorită domeniului (tipului) de activitate şi care reprezintă o
instituţie financiară, un organism de plasament colectiv în valori mobiliare, o societate de asigurări, un
fond nestatal de pensii, o societate comercială ale cărei acţiuni se cotează la bursa de valori de a se

7
conforma prevederilor acestuia timp de 6 luni de la data intrării lui în vigoare (fapt ce nu a fost
prevăzut în Codul precedent); pentru celelalte societăţi pe acţiuni conformarea este benevolă [7].
Însă, cu toate că guvernanţa corporativă a apărut ca rezultat al numeroaselor eşecuri, într-un
timp scurt, din domeniul privat, ceea ce a dus la pierderea încrederii investitorilor în capacitatea
managerilor de a conduce şi gestiona marile corporaţii sau instituţii publice, sau (în cazul Republicii
Moldova) ca necesitate pentru reformarea proprietăţii şi privatizare, adoptarea Codului de guvernanţă
corporativă şi implementarea managementului corporativ nu ar trebui să se limiteze doar la societăţile
pe acţiuni.

2. ROLUL GUVERNANŢEI CORPORATIVE ÎN PROCESUL INOVAŢIONAL

Sistemul bancar funcţionează în concordanţă cu Legea instituţiilor financiare nr.550-XIII din
21 iulie, Legea cu privire la Banca Naţională a Moldovei nr.548-XIII din 21 iulie 1995, Legea cu
privire la prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului nr.190-XVI din 26 iulie
2007 şi alte actele normative ale Băncii Naţionale emise pentru executarea acestora. Conform Legii nr.
548 cu privire la Banca Naţională a Moldovei (BNM), sistemul bancar din Republica Moldova este
format pe următoarele niveluri:
I. Banca Naţională a Moldovei – în concordanţă cu articolul 22 al Legii cu privire la
Banca Naţională a Moldovei legi, organele de conducere ale Băncii Naţionale sunt Consiliul de
supraveghere şi Comitetul executiv. Consiliul de supraveghere este organul responsabil de
organizarea unui sistem eficient de supraveghere publică, independentă a activităţii Băncii Naţionale.
Comitetul executiv exercită conducerea executivă a Băncii Naţionale şi asigură realizarea
independentă a atribuţiilor de bază ale acesteia, în modul stabilit de lege [8]. De asemenea, BNM este
responsabilă pentru licenţierea, supravegherea şi reglementarea activităţii băncilor pe teritoriul
Republicii Moldova. Conform Legii cu privire la Banca Naţională a Moldovei (Art.68), activitatea
BNM se examinează, anual, de un auditor extern. Pentru efectuarea auditului extern al situaţiilor
financiare anuale, conturilor şi registrelor BNM, pentru anii 2015-2019, a fost desemnat SC Deloitte
Audit SRL.
II. Băncile comerciale. Conform Art. 4 din Regulamentul nr.575/2013 al Parlamentului
European şi al Consiliului privind cerinţele prudenţiale pentru instituţiile de credit, banca sau
„Instituţia de credit este o entitate a cărei activitate constă în atragerea de depozite sau de alte fonduri
rambursabile de la public şi în acordarea de credite în cont propriu”. În Republica Moldova, la
01.01.2019, funcţionau 11 bănci comerciale, care au adoptat Codul de guvernanţă corporativă şi cărora
BNM le-a solicitat actualizarea acestuia în concordanţă cu schimbările şi provocările mediului,
respectarea cerinţelor specifice stipulate în actele legislative şi normative ale Băncii Naţionale a
Moldovei. Organele de guvernare ale BNM sunt ilustrate în figura 4.

8
 Figura 4. Organele de guvernare ale BNM
Sursa: bnm.md
După cum observăm din figura anterioară, în structura organelor de guvernare, un rol important
îi revine Comitetului de audit, care coordonează activitatea departamentului Audit intern (AI).
Interacţiunea auditului intern cu organele de conducere constă în:
a) Comitetul de audit: prezintă rapoarte trimestriale privind misiunile desfăşurate; coordonează
planurile de audit anuale şi strategice; aprobă planurile de acţiune pentru Raportul de evaluare externă
a calităţii;
b) Consiliul de supraveghere: aprobă raportul anual privind evaluarea impactului; aprobă planul
de audit intern anual şi pe termen mediu; aprobă orice revizuire a planului de audit.
Procesul de guvernare se realizează din perspectiva a trei noţiuni-cheie: eficacitatea, eficienţa
şi integrarea. În procesul auditării, se foloseşte un plan de audit bazat pe riscuri (pe termen mediu şi
lung), aliniat la obiectivele strategice şi axat pe domeniile cu risc sporit. Este foarte important ca
personalul să înţeleagă corect obiectivele de afaceri şi obiectivele organizaţiei, noile tendinţe, riscurile
emergente şi riscurile reale majore, de care să se ţină seamă, ajustând continuu planul de audit. Auditul
intern ar trebui să acorde mai multă atenţie apetitului pentru risc şi să propună conducerii superioare
soluţii pentru rezolvarea problemelor apărute, diminuând, astfel, impactul diferitelor riscuri. În timpul
angajamentelor de audit, auditorii trebuie să se concentreze pe riscuri semnificative, majore, folosind
matricea de risc, arborele problemă ca instrumente de analiză a riscului inerent şi rezidual etc., ceea ce
permite atenuarea acestora.

9
 Figura 5. Modelul celor trei linii de apărare în gestionarea riscurilor
Sursa: adaptată de autor din sursele Deloitte România
Pentru gestionarea şi controlul eficient al riscurilor, specialiştii în domeniu propun Modelul
celor trei linii de apărare (figura 2). Acest model asigură integrarea şi coordonarea interfuncţională în
procesul de gestiune a riscurilor şi un nivel mai înalt de conformitate. O puternică funcţie integrată de
gestionare a riscurilor constituie o parte importantă a bunei guvernanţe corporative. În prezent, la
BNM este în curs de implementare o funcţie integrată de gestionare a riscului operaţional, bazată pe
cadrul COSO din 2013. Următorii paşi ar trebui să implice centralizarea rapoartelor şi gestionarea altor
tipuri de riscuri, împreună cu o structură de guvernanţă adecvată. Aceste acţiuni vor consolida, în mod
semnificativ, a doua linie de apărare şi vor spori funcţia de gestionare a riscurilor. De asemenea, s-a
apelat la o abordare standardizată, la o metodologie şi instrumente moderne, precum şi la o raportare
integrată a diverselor informaţii privind riscurile în vederea gestionării mai eficiente a acestora.
Rolul auditului intern îl constituie evaluarea structurii de guvernanţă, gestionarea riscurilor şi
eficienţa controalelor de securitate pentru atenuarea riscurilor. Unele aspecte ale controalelor de
securitate sunt evaluate în cadrul anumitor audite integrate (protecţia datelor sensibile, informaţiile de
securitate şi gestionarea evenimentelor, raportarea în programul de reacţie la incidente etc.).
Activitatea bancară se confruntă cu mai multe tipuri de riscuri definite de legislaţia în vigoare
naţională [9]. Legislaţia în vigoare enumeră 15 tipuri de risc, care trebuie abordate în procesul
managementului riscurilor. În această tipologie, nu şi-au găsit reflectare riscul investiţional, fiscal,
legal, riscurile eventuale ce ţin de evenimente sau force-major, riscurile inovaţionale, inclusiv cel
cibernetic (fiind tratat ca o parte a riscului tehnologic). Concretizarea şi lărgirea tipurilor riscurilor,
precum şi elaborarea bazei metodologice şi metodice de monitorizare, evaluare şi management eficient
a acestora pot contribui la sporirea performanţei bancare. În opinia noastră, ar fi bine să fie definite
riscurile pe niveluri: nivelul socio-economic general, la nivel de BNM (în interior pe unităţi), la nivel

10
de bănci comerciale, iar băncile comerciale ar trebui să specifice riscurile pe unităţi strategice de
activitate, luând în considerare impactul acestora.
La etapa actuală, a crescut rolul inovaţiilor în toate domeniile vieţii şi activităţii, respectiv,
riscul inovaţional impune căutarea soluţiilor pentru problemele raportate la acestea.
În acest context, rolul guvernanţei în procesul inovaţional creşte, întrucât reprezintă o parte
integrantă a guvernării entităţilor bancare, indiferent de nivel. Activităţile de inovare se pot raporta
nemijlocit la inovaţiile specifice soluţionării unei probleme concrete (de exemplu, riscul de credit), dar
pot comporta şi un caracter complementar al acestora, fiind necesare în proiectarea unor sisteme
tehnice inovative moderne, utilizabile în diferite faze ale procesului inovaţional, precum şi în mai
multe domenii. Cuprinzând toate activităţile entităţii bancare, inovarea acţionează sistemic
transfuncţional, intra- şi extra-organizaţional. De aici, rezultă că atât cercetarea, cât şi realizarea
procesului inovaţional trebuie să se afle în vizorul guvernării băncilor şi efectuate printr-o abordare
integrată, diferenţiată, complexă, sistemică şi chiar transcendentă, pentru a pătrunde în
profunzimea şi amploarea fenomenului procesului inovaţional şi materializarea cu succes a rezultatului
acestuia. O astfel de abordare impune stabilirea responsabilităţilor pentru promovarea procesului
inovaţional, care, în opinia noastră, ar putea avea loc în cadrul departamentului Cercetare-Dezvoltare şi
Inovare.

3. IMPORTANȚA GUVERNANȚEI CORPORATIVE ÎN MINIMIZAREA RISCURILOR

BANCARE
Băncile au un rol important în calitate de intermediere financiară în economie, iar gradul lor
înalt de sensibilitate la dificultățile care pot apărea în urma guvernanței corporative ineficiente și
necesității de a proteja fondurile deponenților, determină faptul că guvernanța corporativă are o
importanță remarcabilă pentru bănci, astfel, în scopul asigurării stabilității acestora, supravegherea
constantă a guvernanței corporative este esențială. Din punct de vedere al activității bancare,
guvernanța corporativă presupune modul în care consiliul de administrație și comitetul executiv
administrează banca, fapt ce afectează modul în care:
(1) sunt stabilite obiectivele corporative;
(2) sunt îndeplinite responsabilitățile față de acționari și luate în considerare interesele altor
părți interesate;
(3) banca își desfășoară activitățile zilnice;
(4) protejează interesele deponenților;
(5) setează comportamentul și activitățile corporative, cu perspectiva că banca va activa într-un
mod prudent în conformitate cu legislația [10].

11
 Băncile ar trebui să utilizeze cele mai înalte standarde în procedurile de gestionare a riscurilor,
însă, unele bănci fac acest lucru doar din cauza presiunii din partea autorităților de supraveghere.
Dezvoltarea guvernanței corporative va permite optimizarea perfecționării fondurilor gestionate,
pentru a îndeplini funcția de intermediere financiară a băncii, fapt ce va contribui la consolidarea
imaginii băncii și la creșterea fondurilor atrase, întrucât acestea influențează atât încrederea
deponenților, precum și riscul sporit al pasivelor băncii, prin crearea discrepanței între structura
activelor și pasivelor.
Principalele riscuri ale guvernanței corporative sunt asociate cu realizarea intereselor
acționarilor, organului executiv și clienților:
• Riscul comportamentului inadecvat al acționarilor. Acest risc este realizat prin faptul că au
loc conflicte de interese între acționari și organul executiv, ca urmare a separării funcției de control și a
dreptului de proprietate. Prin urmare, clienții suferă pierderi din cauza modificărilor calității
managementului și abuzurilor, iar angajații pot fi lipsiți de prime sau de pierderea locului de muncă.
Acest risc poate fi diminuat printr-o distribuție clară a funcțiilor de control și eficientizarea controlului
intern.
• Riscul comportamentului inadecvat al conducerii băncii între perioadele de raportare.
Riscul se manifestă prin faptul că acționarii ar putea influența implicarea băncii în activități riscante,
fapt care ar putea contribui atât la sporirea veniturilor băncii, cât și la creșterea riscului de diminuare a
fondurilor proprii, iar clienții ar putea înregistra pierderi urmare a gestionării frauduloase a depunerilor
acestora în bănci. Prin urmare, are loc creșterea datoriilor în pasive și efectul de levier înalt din cauza
faptului că acționarii transferă riscurile către titularii de creanțe. Totuși, acest risc poate fi minimizat,
dacă organele de conducere își îndeplinesc adecvat și eficient atribuțiile.
• Riscul de depășire a cheltuielilor asociate utilizării capitalului social. Se reduce profitul
acționarilor, iar conducerea și clienții au de suferit. Pentru a preveni acest risc, consiliul băncii trebuie
să aprobe parametrii bugetari și să prevină posibilitatea utilizării necorespunzătoare a fondurilor
băncii.
• Riscuri externe cu impact nefavorabil. Riscurile externe ale guvernanței corporative pot fi
predeterminate atât de modificările cadrului legal, care ar trebui să asigure funcționarea eficientă în
bănci și respectarea drepturilor acționarilor, piața valutară și disponibilitatea acesteia, stabilitatea
macroeconomică, cât și de sprijinul statului pentru sistemul financiar și atitudinea acestuia față de
practica guvernanței corporative.
Riscurile de guvernanță corporativă survin în timpul implementării relațiilor dintre acționari și
manageri, diverse grupuri de acționari având oportunități inegale de control asupra sistemului de
administrare bancară, între bancă și alți participanți interesați de activitățile băncii.

12
 Totodată, apariția riscurilor interne este asociată cu funcționarea ineficientă a sistemului de
guvernanță corporativă, structura capitalului social, deficiențe de dezvăluire a informațiilor, control
ineficient și diferența de interese a părților interesate [11].

3.1. Probleme și recomandări privind guvernanța corporativă în băncile din Republica

Moldova
În vederea unei gestionări mai eficiente a băncilor, BNM a elaborat, în anul 2010,
Regulamentul cu privire la sistemul de control în bănci, prin care a impus implementarea ș respectarea
obligatorie a Codului de guvernanță corporativă. Totodată, băncile din Republica Moldova se ghidează
după principiile de guvernare corporativă emise de Comitetul Basel pentru Supravegherea Bancară și
OCED, fapt care sprijină băncile în consolidarea cadrului propriu de guvernare corporativă.
Guvernanța corporativă defectuoasă în băncile din R. Moldova și lipsa unor instrumente de control
eficiente au cauzat, în perioada crizei bancare din anii 2014 și 2015 atât scăderea performanțelor
financiare ale sistemului bancar, cât și sporirea în exces a riscurilor asumate de către majoritatea
băncilor (figura 6).

Figura 6. Nivelul de capitalizare a sistemului bancar din Republica Moldova în 2014-2019, %

Sursa: elaborată de autor în baza datelor Băncii Naționale a Moldovei

În perioada 2014-2019, se observă faptul că, anume, la finele anului 2014, nivelul de
capitalizare a scăzut sub cerința minimă reglementată de 16,0%, înregistrând 13,9 la sută, atingând, la
situația din 31.12.2019, o valoare de 25,3 la sută (conform calculului nou bazat pe metodologia Basel
III), fiind cu aproximativ 15,3 p.p. peste pragul reglementat de 10%, în conformitate cu Regulamentul
BNM cu privire la fondurile proprii ale băncilor și cerințele de capital. De asemenea, la finele anului
2014, se observă o valoare minimă înregistrată la nivel agregat al indicatorilor de profitabilitate ROA –

13
0,9% și ROE – 5,9%, care, până la finele anului 2019, au înregistrat o majorare de până la 2,5% și
14,6%, respectiv. Calitatea portofoliilor de credite a fost afectată atât în anul 2014, ponderea creditelor
neperformante constituind 11,7%, cât și la finele anului 2017, fiind înregistrată valoarea maximă de
18,4%, astfel, același indicator la sfârșitul anului 2019 a înregistrat o valoare minimă de 8,49%.
Un nivel adecvat al indicatorilor financiari analizați mai sus (rata creditelor neperformante, rata
de adecvare a capitalului, rentabilitatea activelor și capitalului băncii) reprezintă un factor important în
desfășurarea corespunzătoare a activității băncii, totuși o responsabilitate enormă o dețin persoanele cu
funcții-cheie și abordarea acestora aferentă administrării băncii.
Activitățile de cercetare efectuate au identificat unele aspecte privind guvernanța corportativă
în băncile din R. Moldova, care necesită să fie ameliorate, spre exemplu:
1. Calitatea și transparența acționarilor și dezvăluirea informațiilor.
Făcând referință la calitatea guvernanței corporative în bănci, în special, transparența
acționarilor acestora, cele mai multe probleme survin din cauza necesității de evaluăre corespunzătoare
a calității proprietarilor băncilor. Aceste aspecte ale guvernanței corporative trebuie soluționate, astfel
încât, la nivelul sectorului bancar, să fie asigurată dezvoltarea unei guvernanțe corporative sănătoase
și, prin urmare, atragerea investitorilor ce întrunesc cerințe de calitate înaltă. Datorită măsurilor
întreprinse de BNM, în decursul ultimilor ani în transparentizarea și îmbunătățirea calității acționarilor,
sub 30% din activele bancare sunt administrate de grupuri financiare internaționale cu reputație înaltă,
care corespund criteriilor de calitate. Prin urmare, în scopul transparentizării sectorului bancar și
respectării celor mai bune practici ale guvernării corporative, se recomandă evaluarea constantă de
către BNM a calității și transparenței acționarilor și dezvăluirii informațiilor și aplicarea unor măsuri
de sancționare mai drastice acționarilor și managementului băncilor, care nu corespund criteriilor de
calitate adecvat în conformitate cu legislația sau în cazul neprezentării informațiilor indispensabile.
În decursul perioadei analizate (2014- 2019), s-a menținut cota semnificativă a investițiilor
străine în capitalul băncilor, care, la finele anului 2019, a constituit 87,1%, fiind la un nivel mai ridicat
cu aproximativ 4,3%, comparativ cu finele anului 2014 (figura 5).

14
 Figura 7. Structura capitalului social al sectorului bancar din Republica Moldova, conform sursei de
proveniență a investițiilor, %
Sursa: elaborată de autor în baza datelor Băncii Naționale a Moldovei
De asemenea, este necesar să fie revizuită relația investitorilor strategici cu acționarii și
îmbunătățirea constantă, de către BNM, a normelor legale eficiente și funcționale referitoare la
controlul intern și la cerințele cu privire la identificarea și calitatea beneficiarilor finali [12].
Principiul responsabilității structurilor de management faţă de acționarii băncilor și principiul
transparenței, în cadrul procesului de adoptare a deciziilor, de către conducerea băncii, reprezintă un
factor important în cadrul guvernanței corporative. Un element important în luarea deciziilor
transparente îl reprezintă încheierea tranzacțiilor cu persoanele afiliate ale băncii, în conformitate cu
legislația și în cadrul restricțiilor puse în aplicare de către bancă.
Regulamentul BNM privind tranzacţiile băncii cu persoanele afiliate, suma valorii agregate a
expunerilor băncii faţă de persoanele afiliate şi/sau grupurile de clienţi aflaţi în legătură cu persoanele
afiliate băncii nu trebuie să depăşească 20% din capitalul eligibil al băncii. Astfel, în decursul ultimilor
șase ani (2014 – 2019), pe total sector bancar, acest indicator a înregistrat o ușoară scădere de la
11,3%, în anul 2014, la 8,8%, la finele anului 2019 (figura 8). Totuși, atât pe parcursul anului 2014, cât
și în anul 2018, individual pe bănci au fost înregistrate depășiri ale acestui indicator, fapt care denotă
că acesta trebuie monitorizat și îmbunătățit continuu.

15
 Figura 8. Expunerea faţă de persoanele afiliate şi/sau grupurile de clienţi aflaţi în legătură cu
persoanele afiliate băncii/Capital eligibil, %
Sursa: elaborată de autor în baza datelor Băncii Naționale a Moldovei

Amendamentele la Regulamentul menționat au întărit poziția băncilor în procesul gestionării

relațiilor de afiliere. Astfel, întrucât unul dintre elementele principale ale crizei bancare a fost
transparenţa redusă a acţionarilor,au devenit interzise tranzacţiile cu persoanele pentru care nu este
posibilă identificarea și verificarea afilierii cu băncile.

2. Structura și calificarea membrilor organelor de conducere.

Băncile din R. Moldova sunt administrate în sistem dualist, prin existența a două organe de
conducere separate, organul de supraveghere (Consiliul băncii) și organul executiv (Comitetul de
conducere). Cele mai bune practici în guvernanța corporativă relevă faptul că membrii consiliului de
supraveghere, a organului executiv și alte persoane cu funcții-cheie în bancă trebuie să dețină o
calificare și experiență corespunzătoare atât la nivel individual, cât și la nivel colectiv, pentru
îndeplinirea funcțiilor și responsabilităților, care le revin în mod eficient [15].
Conform Legii 202/2017 privind activitatea băncilor, consiliul de administrație al băncii trebuie
să fie compus dintr-un număr impar de membri-persoane fizice, însă nu mai puţin de trei. Organul
executiv, însă, trebuie să fie compus din cel puțin trei membri-persoane fizice, numiți de către
Consiliul băncii pe un termen stabilit de statutul băncii.

16
 Componențele actuale ale consiliilor de administrație și organelor executive ale băncilor
corespund prevederilor legislației, cu excepția BCR Chișinău SA, care are desemnați doar câte doi
membri în organele sale de conducere (tabelul 1).
Un număr mai mare de membri independenți ai Consiliului facilitează îmbunătățirea
obiectivității acestuia și a capacității sale de a prezenta diverse puncte de vedere ale problemelor,
gestionarea corectă a activelor băncii [13]. Cu toate acestea, odată cu majorarea numărului respectiv,
faptul poate constitui un impact asupra încetinirii procesului decizional.

Tabelul 1. Structura organizațională a organelor de conducere în băncile din R. Moldova

De asemenea, a fost identificat faptul că nici unul din membrii consiliilor băncilor nu este și
membru al Comitetului de conducere, ceea ce este și recomandabil, fiind important ca membrii
Consiliului să își îndeplinească eficient atribuțiile și nu se recomandă participarea acestora în gestiunea
activității operaționale. Totodată, în cazul unor bănci, au fost identificați membri ai Consiliului băncii,
care dețineau și funcții în cadrul băncii, un exemplu ar fi BC „Comerțbank” SA [14].
Este de menționat faptul că toate Consiliile băncilor au formate comitete de audit și
administrare a riscurilor, ceea ce este foarte important, întrucât domeniul riscului este, de obicei,
supravegheat insuficient și reprezintă o piedică vizibilă care împiedică guvernanța în bănci, totuși,
majoritatea Consiliilor au formate și comitete de numire și remunerare. În bănci, există cele trei funcţii
independente de control (funcţia de gestionare a riscurilor, funcţia de conformitate şi funcţia de audit
intern), care sunt monitorizate și controlate de către Consiliul băncilor. În subordinea organului
executiv, în toate băncile, sunt formate comitete de credit și comitete de dirijare a activelor și pasivelor
băncii, dar și alte comitete interne specializate.

3. Lipsa condițiilor eficiente pentru aplicarea legislației.

17
 Băncile care sunt conduse de dorința de maximalizare a profitului pot utiliza, cu ușurință,
lacunele din legislație și se pot expune riscurilor, fără a fi afectate de consecințe de reglementare.
Astfel, în cazul în care banca își calculează nevoile de capital într-un mod inadecvat, iar organele de
supraveghere nu sunt capabile să identifice la timp și să disciplineze banca pentru a lua măsurile
adecvate, poate fi afectată solvabilitatea acestei bănci, iar în consecință, ar putea urma falimentul
acesteia. De asemenea, un rezultat al unei guvernanțe corporative defectuoase ar putea fi considerate
eficiența bancară redusă, fraudele bancare sau corupția în activitățile de creditare.
Criza bancară, din anii 2014-2015, a dezvăluit problemele sistemului bancar din R. Moldova,
întrucât fraudele din această perioadă în sistemul bancar au avut loc datorită lacunelor de guvernanță
reprezentate de deficiențe în luarea deciziilor, în cadrul organelor de conducere, fapt care a permis
devalizarea a trei bănci ( Banca de Economii SA, BC „Banca Socială” SA și BC „UNIBANK” SA) și
delapidarea unor fonduri impunătoare. Aceste evenimente au evidențiat necesitatea unor schimbări
majore pentru consolidarea stabilității sectorului financiar-bancar.
În scopul unei supravegheri prudențiale eficiente, BNM trebuie să evalueze și să efectueze
constant analiza completă a guvernanței corporative și a procedurilor de control intern și gestionare a
riscurilor, inclusiv prin evaluarea adecvării capitalului și a lichidității. Pentru a evalua soliditatea,
eficacitatea și caracterul cuprinzător al cadrului pentru managementul riscurilor de lichiditate și de
finanțare aferente băncilor, principalul instrument de supraveghere bancară prudențială utilizat de
BNM, începând cu anul 2019, este procesul de supraveghere și evaluare (SREP), care se bazează pe
analiza riscurilor, anticiparea problemelor, utilizarea raționamentului profesional și controlul calității
procesului de evaluare a adecvării lichidității [12].
O guvernanță corporativă adecvată poate constitui un obstacol în aderarea persoanelor cu
intenții îndoielnice în funcții de conducere, tentativele de corupție, fraudele din activitatea de creditare
și spălarea de bani. Prin urmare, pentru reformarea domeniului guvernanței corporative, este
imperativă delimitarea clară a atribuțiilor și responsabilităților organelor executive și principiile de
guvernanță, care sunt necesare să fie aplicate de bănci. Astfel, transparența acționariatului și modelele
eficiente de guvernanță corporativă impuse băncilor ar putea favoriza readucerea credibilității în
sistemul bancar.

18
 CONCLUZII
Guvernarea corporativă în sistemul bancar este un element esenţial în asigurarea performanţei
bancare. În condiţiile unui mediu în continuă schimbare, cu revoluţii TIC şi financiare, intensificare a
concurenţei etc., se impune, cu preponderenţă, promovarea procesului inovaţional în sistemul bancar şi
pe piaţa produselor/serviciilor bancare. Oportunităţi de inovare trebuie identificate şi valorificate în
interiorul sistemului – în fiecare unitate operaţională, sporind implicarea angajaţilor, eficacitatea
activităţii, eficienţa activităţii de audit şi conformitate etc. Totodată, nu se pot neglija factorii externi
care pot genera riscuri pentru sistemul bancar.
Îmbunătățirea guvernanței corporative este deosebit de importantă datorită creșterii gradului de
conștientizare a necesității unui control intern eficient și a unei evaluări adecvate a riscurilor în fața
amenințărilor de șocuri externe din sistemul bancar.
În ultimii ani, au fost remarcate unele progrese în guvernanța corporativă la băncile din R.
Moldova, însă, cu toate acestea, organizarea guvernării corporative se situează, încă, la un nivel
insuficient de dezvoltat. Acest lucru se datorează în mare măsură faptului că comportamentul

19
corporativ corespunzător poate fi asigurat nu doar de normele legislative sau regulamentele Băncii
Naționale a Moldovei dar și de alte aspecte financiare și economice.
În scopul îmbunătățirii guvernanței corporative în sistemul bancar, băncile trebuie să recunoască
faptul că pentru aceasta nu este destul doar conformarea cu codurile, dar și deținerea unei structuri de
conducere eficiente. În plus, este necesară evaluarea constantă a experienței și abilităților, asigurarea
înțelegerii rolului și contribuției în cadrul băncii, atât a membrilor Consiliului, cât și a membrilor
organului executiv, dar și monitorizarea performanței acestora, concomitent cu urmărirea posibilităților
de evoluare. Un alt factor important în eficientizarea guvernanței îl constituie asigurarea funcționării
băncii, întrun mod transparent și prudent, pentru a diminua posibilitatea apariției riscurilor sistemice și
a eșecurilor.
Prin urmare, organul de supraveghere bancară joacă un rol dominant în prevenirea situațiilor de
conflict, specifice activității bancare și eficientizarea guvernanței corporative în bănci, totuși, modelele
de supraveghere pot fi complet eficiente, doar implicând și eforturile băncilor de a-și îmbunătăți
mecanismele de guvernare internă. Astfel, un sistem calitativ și eficient de gestiune în bancă reprezintă
una din modalitățile de minimizare a riscurilor și cheia funcționării stabile și fiabile a băncii.

BIBLIOGRAFIE

1. FELEAGĂ N., FELEAGĂ L., DRAGOMIR V., BIGIOI A., Guvernanţa corporativă în
economiile emergente: cazul României, Economie teoretică şi aplicată ,Volumul XVIII (2011),
No. 9(562), pp. 3-15. (accesat la data 19.10.2021)
2. https://www.sfin.ro/bani-si-afaceri/dictionare-de-business/ce-este-aceea-guvernanta-
corporativa-corporate-governance/ (accesat la data 19.10.2021)
3. OECD principles of corporate governance 2004, www.oecd.org, p. 11. (accesat la data
22.10.2021)
4. TIȚA-NICOLESCU G., Guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, Revista Universul
Juridic, http://revista.universuljuridic.ro/guvernanta-corporativaintreprinderilor-publice/
(accesat la data 25.10.2021)

20
5. AVRAM V., Managementul procesului de creare a valorii in contextul guvernării
întreprinderii, Editura Economica, Bucuresti, 2003, pag. 180-184 sau www.oecd.org (accesat la
data 27.10.2021)
6. Hotărârea Comisiei Naţionale a valorilor mobiliare privind aprobarea Codului de guvernare
corporativă, nr.28/6 din 01.06.2007. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, nr.86-
89. (accesat la data 27.10.2021)
7. Hotărârea Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare privind aprobarea Codului de guvernanţă
corporativă, nr.67/10 din 24.12.2015. În: Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2016, nr.49-
54. (accesat la data 01.11.2021)
8. LEGEA nr. 548 cu privire la Banca Naţională a Moldovei. [Art.22 în redacţia LP147 din
30.07.15, MO224-233/21.08.15 art.451]Disponibil: http://lex.justice.md/md/311685/ (accesat
la data 01.11.2021)
9. Funcţia de gestionare a riscurilor, funcţia de conformitate şi funcţia de audit intern în contextul
modelului celor trei linii de apărare. Seminarul din 23. 10.2019. Prezentare, Deloitte, Români
(accesat la data 03.11.2021)
10. Bank for International Settlements. Corporate governance principles for banks. 2015 [pdf].
[online]. [accesat 26.05.2020]. Disponibil: https://www.bis.org/bcbs/publ/d328.pdf. (accesat la
data 08.11.2021)
11. ГЕРАСИМОВ В., АБУСАЛИМОВА Ж. Kорпоративное управление и риск-менеджмент
в коммерческом банке. Вестник Белгородского университета кооперации, экономики и
права. 2013, nr. 3(47), p. 167-174. ISSN: 2223-5639. (accesat la data 12.11.2021)
12. Banca Națională a Moldovei, [online]. Disponibil la: http://www.bnm.md. (accesat la data
14.11.2021)
13. MARCINKOWSKA, Monika. Corporate Governance in Banks: Problems and Remedies.
Financial Assets and Investing. [pdf]. 2012, vol. 3(2), p. 47-67. [online]. [accesat 26.12.2019].
Disponibil: https://doi.org/10.5817/FAI2012-2-4. (accesat la data 14.11.2021)
14. АКИМБАЕВА К., ИСАЕВА А., ЖУНИСОВА Г. Роль внутреннего аудита в
корпоративном управлениии. Вестник КазНУ. [online]. 2016, nr. 1, 273-276. [accesat
10.01.2020]. Disponibil: https://articlekz.com/article/15180. (accesat la data 19.11.2021)
15. Office of the Comptroller of the Currency, 2001. Internal Control. Comptroller’s handbook.
[pdf]. [online]. [accesat 03.01.2020]. Disponibil la: https://www.occ.gov/publications/
publications-by-type/comptrollers-handbook/index-comptrollers-handbook.html. (accesat la
data 20.11.2021)

21