Digitalizare,

inovare,
tehnologii noi
Introducere

Context

Viziune și obiective generale

Principii

Digitalizarea administrației

Educație digitală, decalaj digital și incluziune

Economie digitală și digitalizarea industriei

Inovație, cercetare și dezvoltare

Introducere

Dragă cititorule!

Te invit să citești, înainte de toate, cele câteva rânduri de mai jos.

PLUS are convingerea că o promisiune politică responsabilă pentru România vine din viziunea

pe care o proiectăm despre România de mâine. Programul Politic PLUS, prezentat în

documentul România posibilă, prezintă aspirațiile partidului nostru, cu gândul la ceea ce ne

dorim să se realizeze cât mai curând posibil:

Ne dorim o țară în care fiecare dintre noi să aibă o viață de calitate, construită de

cetățeni activi și responsabili, care își aduc contribuția la realizarea și menținerea

unor comunități deschise și solidare. Pentru asta, avem nevoie de un stat

responsabil, care să asigure cadrul și sprijinul necesar pentru construirea unei

Românii prospere, cu loc și identitate bine definite în UE.

De 30 de ani, fiecare partid sau alianță politică ce s-a perindat la putere a promis programe de

măsuri ce urmau a fi luate și mai toate sunau bine pe hârtie: prosperitate, creștere economică,

pensii mai mari, investiții în infrastructură și economie. Doar că prea puține dintre efectele

pozitive ale acestor măsuri au ajuns să fie simțite de noi toți. Prin comparație cu potențialul

real al României, toți am simțit că ceea ce am realizat reprezintă prea puțin și s-a făcut prea

lent.

Noi, cei din PLUS, credem că primul lucru pe care trebuie să-l afirmăm cu claritate este

viziunea despre România de mâine. Măsurile practice sunt importante și utile doar dacă sunt

trepte către un viitor pe care ni-l dorim și pe care îl putem descrie împreună, altminteri vor
rămâne doar pași rătăciți pe drumul spre nicăieri. Trebuie mai întâi să descriem România pe

care ne-o dorim, patria din care nu vom mai vrea să plecăm, țara de care ne simțim cu

adevărat legați sufletește. Abia apoi vom putea gândi împreună măsurile care ne vor duce

acolo. Pentru că e inutil să-ți numeri pașii dacă nu știi încotro te îndrepți.

Chiar dacă viziunea PLUS, obiectivele și direcțiile de acțiune din următoarele

capitole au fost construite înainte de criza globală provocată de pandemia COVID19,

credem că ceea ce proiectăm pentru viitorul României în aceste pagini rămâne

valabil. Da, suntem conștienți că eforturile necesare pentru a realiza ceea ce ne

dorim pentru viitor vor fi semnificativ mai mari de acum încolo. Dar suntem mai

convinși ca oricând că a merge pe calea dezvoltării durabile, cu măsuri ferme care

să asigure o viață de calitate, este singura cale pentru ca România să rămână

puternică în fața oricăror provocări pe care viitorul ni le va aduce. 

În cele ce urmează veți găsi viziunea PLUS pentru Digitalizare, inovare, tehnologii noi.

Pentru a realiza viziunea, orice acțiune și decizie ar trebui să fie ghidate de principiile

prezentate la începutul capitolului, respectarea acestora reprezentând standardul minim

obligatoriu pentru cei ce activează în acest domeniu. Obiectivele prezintă principalele ținte ce

ar trebui atinse astfel încât, cumulat să contribuie la realizarea viziunii. Iar direcțiile de acțiune

indică ce avem de planificat în detaliu, de transpus în pachete de măsuri de-a lungul

următoarelor perioade de guvernare pentru a realiza obiectivele.

Ceea ce urmează are rol de busolă construită pe principii solide cu scopul de a ne orienta în

planificarea și realizarea programelor de guvernare, ca urmare, NU vă așteptați în ceea ce citiți

mai jos la măsuri concrete ce pot fi întreprinse din prima zi de guvernare sau la idei de

program de guvernare cu soluții precise. Viziunea, obiectivele și direcțiile de acțiune formulate

constituie punctul de plecare și cadrul pentru viitoarele măsuri concrete din programele de

guvernare astfel încât să ne îndreptăm cu acțiuni coerente spre realizarea viziunii PLUS pentru

România în următorii 10 ani.  

România Posibilă este un document de viziune, promisiunea PLUS făcută cetățenilor

țării: acțiunile membrilor PLUS, acțiunile partidului vor respecta acest cadru

definitoriu pentru identitatea noastră. În același timp, ne angajăm să îmbunătățim

continuu acest cadru prin dialog și dezbateri între membri și cu toți cei interesați de

o viziune coerentă pentru țara noastră!

Context

România are șansa istorică de a se dezvolta, arzând etape, prin adoptarea accelerată a

tehnologiei în mediul public și prin oferirea cadrului și stimularea adopției instrumentelor

digitale, a automatizării și a investițiilor în tehnologie în cel privat. România dezvoltării durabile

trebuie sa fie produsul cooperării active dintre un stat facilitator și cetățeanul responsabil,

implicat activ în procesul de guvernare și deschis către utilizarea tehnologiilor digitale. Această

cooperare se consolidează pe un model de contract social, bazat pe principiile unei societăți

deschise, care garantează cetățeanului accesul în timp real la informații de calitate și care îl

implică, în mod direct, în procesul decizional. Din tranziția către o societate a viitorului

competitivă, ce creează bunăstare, face parte un ecosistem antreprenorial efervescent ce

presupune regândirea sistemului educației formale, prinsă în tipare conservatoare și cu o

tradiție STEM (Science, Technology, Engineering and Mathematics) necultivată. Racordarea la

standarde și bune practici europene și internaționale, și colaborările dincolo de granițe devin

măsura succesului în orice inițiativă ce presupune infrastructură digitală, interoperabilitate și o

Piață Digitală Unică. România poate juca un rol major ca parte din economia digitală

europeană și trebuie să își alinieze reglementările și legislația la cea europeană, urmărind în

același timp atingerea indicatorilor pentru acest sector. Un model de guvernanță digitală

simplificat și dinamic, care stimulează competitivitatea și transparența în cheltuirea banului

public este piatra de temelie a unei administrații eficiente. Proiectul nostru de țară va reflecta

în viața de zi cu zi a cetățeanului beneficiile pe care lumea de mâine ni le-a făcut deja

accesibile prin tehnologie. O guvernare ce respectă cetățenii are datoria de a aduce aceste

beneficii prin proiecte inteligente în satele și orașele din România.

Viziune și obiective generale

Credem că viitorul societății, al democrației și al guvernării este digital. România are toate

ingredientele necesare pentru a fi în avangarda europeană și globală în această eră a

transformărilor tehnologice. Tehnologia facilitează interacțiunea dintre cetățean și stat,

punându-l pe acesta în centrul politicilor sale, oferind oportunități noi de implicare civică,

politică și socială până acum inaccesibile. Statul poate deveni cu adevărat deschis, transparent

în administrarea bunului public și facilitator, atât prin oferirea serviciilor în mod eficient, cât și

prin crearea cadrului pentru ca noile oportunități pentru inovații disruptive să se nască și

dezvolte în România. Global, economia și societatea vor fi afectate de transformările

tehnologice, iar țările care nu își stabilesc drept prioritate integrarea transversală a tehnologiei

la toate nivelurile economiei și societății, totodată sprijinind și finanțând inovația digitală, nu

doar vor pierde oportunități, ci vor avea de suferit. Digitalizarea și inovarea prin tehnologie ar

putea deveni principalul motor de creștere economică sustenabilă și de reducere a faliilor și

dezechilibrelor economice și sociale: între urban și rural, între diaspora și acasă prin politici

incluzive și vizionare. Ne dorim o Românie care să participe la competiția globală și să devină

un lider în acest domeniu în care are atât un potențial atât de important.

Obiectivele generale de urmărit pentru realizarea viziunii sunt următoarele:

1. Crearea unui set coerent de politici, măsuri și procese de guvernare digitală, inovare și

noi tehnologii.
2. Reorganizarea și dezvoltarea tuturor serviciilor publice prin: digitalizare, eficientizare

și transparentizare.
3. Creșterea conectivității la internet fix și mobil la nivel național și dezvoltarea

infrastructurii pentru tehnologia 5G.

4. Reformarea sistemului de învățământ prin accelerarea dezvoltării componentei

digitale pentru toate disciplinele de învățământ, domeniile și specializările.

5. Dezvoltarea unui cadru legislativ complet specific domeniului Inovație, Cercetare și

Dezvoltare tehnologică în conformitate cu legislația și recomandările europene.

6. Promovarea și susținerea companiilor naționale private cu caracter tehnologic în

vederea internaționalizării lor.

7. România în primele 20 de țări europene în clasamentul DESI, pe oricare dintre

componentele sale, începând cu 2021.

8. Creșterea economiei digitale cu potențialul de a atinge 20% din PIB până în 2025.
Principii

Punerea în centru a beneficiarului/utilizatorului în dezvoltarea serviciilor

digitale „digital prin design” principiu și bună practică în ce implică proiectarea

tuturor proceselor și fluxurilor în mediul digital respectând nevoile utilizatorului acelui

serviciu.

Principiul „o singură dată” (”once-only principle”) - principiu de e-guvernanță

referitor la un sistem integrat de baze de date care permite ca solicitarea datelor

cetățenilor / entităților să se facă o singură dată, pe baza unui set de standardizat de

date, cu respectarea GDPR.

Respectarea principiilor echității, accesului și egalității în politicile digitale:

dezvoltarea de politici pentru toți cetățenii și cu un spectru larg, atât pentru viitor și noile

generații, cât și pentru cei vulnerabili și fără acces la noile tehnologii.

Principiul echilibrului dintre stimularea inovării și încurajarea competiției în mediul

digital.

Principiul dezvoltării prin inovație și cercetare: investiții în cercetare, dezvoltare

tehnologică și inovare digitală în sectoarele cheie: sănătate, educație, agricultură, mediu

și infrastructură.
Digitalizarea administrației

Provocări

Ineficiența procedurilor impuse populației și mediului de afaceri afectează în mod nemijlocit

productivitatea. Principalele provocări în fața digitalizării administrației sunt: fragmentarea

decizională și tehnologică; absența unei culturi a colaborării interinstituționale; rezistența la

schimbare; resursa umană neprofesionalizată. Dincolo de eficientizare, digitalizarea serviciului

public și a administrației ar transmite un semnal puternic la nivel local și internațional privind

hotărârea decidenților politici de a trece într-o eră a transparenței și a luptei împotriva

corupției – una din principalele bariere pentru transformarea digitală; ne referim în primul rând

la contracte capcană deja semnate în administrație, contracte (de prestări servicii, creare de

soft și echipament), care nu pot fi desfăcute fară un litigiu și cu cost pentru buget.

Obiective generale

1. Tranziția de la o administrație împovărată de birocrație și netransparentă la una

digitalizată, deschisă.
2. Eficientizarea instituțiilor și structurilor responsabile de digitalizare și situarea acestora

în mijlocul unui sistem colaborativ, deschis și onest.

3. Simplificarea și eficientizarea interacțiunii dintre administrația publică și cetățeni, și

dintre administrația publică și firme.

4. Gestiunea profesionistă a activelor digitale.

Direcții de acțiune
1. Servicii de guvernare electronică 

Vom dezvolta noi servicii de guvernare electronică pornind de la nevoile reale ale

cetățenilor români de pretutindeni, construite în jurul și pentru utilizatorul obișnuit,

adaptate contextului, accesibile tuturor și inclusive, care asigură protecția datelor

personale și a vieții private.

Reducerea la minimum a numărului de documente necesare oricărui mecanism

tranzacțional, favorizarea și încurajarea folosirii versiunii digitale a documentelor de orice

tip.

2. Eficientizarea instituțiilor

Vom eficientiza structurile civile ale statului responsabile de digitalizare (MCSI, CIO,

AADR, CTE/CTS, CERT), clarificând rolurile executive și de reglementare ale acestora și

asigurând o dezvoltare digitală sustenabilă și aliniată unei viziuni strategice, cu accent pe

eficiența în folosirea banului public, simplificare administrativă și acces cât mai larg la

participarea în achiziții publice.

Inventarierea activelor digitale ale statului și reorientarea sistemelor informatice

neutilizate sau depreciate, eliminând risipa și dezvoltând guvernarea electronică într-un

mod sistematic și structurat care evită suprapuneri de funcționalități (principiul

„distribuire și refolosire” -„share and reuse”) și competiția între instituții în oferta de

servicii către cetățean.

Vom promova interoperabilitatea dintre sistemele informatice existente. Ne dorim să nu

alterăm individualitatea funcțională a sistemelor informatice sectoriale dar, în același

timp, să asigurăm accesul la date imediat și neîngrădit de la o instituție la alta, în

vederea asigurării principiului „o singură dată” (once-only principle).

Vom identifica posibilități privind extinderea rolului operatorului de Cloud Guvernamental

prin diversificarea serviciilor oferite către administrație într-o abordare hibridă IaaS –

PaaS (Infrastructură ca Serviciu -- Platformă ca Serviciu).

3. Identitatea electronică/eID

Vom organiza dezbateri ample în societate prin care să identificăm și să popularizăm

beneficiile tranziției către un sistem de identitate electronică, adoptat cu succes în state

avansate după regulile și modulele puse la dispoziție de Comisia Europeană și, totodată,

să asigurăm protecția datelor personale și controlul cetățenilor asupra datelor lor

respecâtnd GDPR (Regulamentul de protecție a datelor cu caracter personal).

Vom actualiza cadrul legal pentru a putea implementa un sistem modern de identitate

electronică, de interacțiune legală electronică între cetățean și stat și între mediul de

afaceri și stat, și de arhivare electronică. Aceste măsuri vor simplifica orice interacțiune a

cetățenilor cu instituțiile statului și vor reduce drastic birocrația.

Vom stabili linii directoare și principii pentru parteneriate cu operatorii de telefonie

mobilă pentru a oferi cetățenilor posibilitatea de a beneficia de identitate electronică

încorporată în dispozitivele mobile, facilitând astfel și mai mult tranzacțiile bazate pe

identitatea electronică.

4. Reforma administrației și inovație în administrație

Reluarea și dezvoltarea programului GovITHub și a altor programe similare la centrul

Guvernului, în același spirit de democrație participativă, transparență și deschidere ca

atunci când a fost implementat pentru prima dată. Vom crea programe similare în alte

instituții ale statului, asigurând un flux de forță de muncă înalt calificată în serviciul

public.

5. Date deschise, securizarea datelor și democrație participativă

Vom publica cât mai multe seturi de date acumulate de către statul român implementând

legislația europeană adpotată în domeniu, consolidând platforma națională de date

deschise și încurajând astfel atât supravegherea activității administrative din partea

societății civile, cât și democrația participativă și inovarea în sectorul public.

Vom acorda o atenție deosebită diplomației digitale, respectiv poziției pe care România o
deține în gestionarea transferurilor internaționale de date și hub-urilor de 4 internet, a

implicării României în organisme europene de politici privind protecția datelor și comerț

digital transfrontalier.

Vom păstra echilibrul între date deschise și interoperabilitate, pe de-o parte, și garanția

de confidențialitate pe care statul o oferă proprietarilor de date, pe de altă parte. Aceasta

presupune adoptarea continuă a noilor standarde tehnice de criptare și autentificare,

precum și actualizarea permanentă a cadrului legal ( GDPR, ePrivacy).

Vom consolida CERT-RO, atât prin atragerea și formarea de specialiști de vârf în

securitate cibernetică, cât și prin dotarea cu cele mai performante tehnologii la nivel

global.
Educație digitală, decalaj digital și incluziune

Provocări

Reformarea sistemului de educație trebuie abordată acordând prioritate cerințelor lumii

digitale moderne care să pregătească generațiile tinere pentru locurile de muncă ale viitorului

și să compenseze absența competențelor digitale de bază și de specialitate. Clivaje

socioeconomice greu de depășit, creșterea decalajelor odată cu revoluția digitală, în special

dificilă în mediile defavorizate și marginalizate necesită programe derulate la intersecția mai

multor actori sociali și economici în coordonarea instituțiilor publice. Nu în ultimul rând,

necesitatea creșterii numărului de profesori și specialiști în tehnologia informației și care

utilizează tehnologia în procesul de învățare au nevoie de măsuri imediate.

Obiective generale

1. Creșterea numărului specialiștilor IT absolvenți de învățământ superior în intervalul de

referință 2021-2026, precum și creșterea semnificativă a ariilor și domeniilor

acoperite. DOCUMENT CU NIVEL CONFIDENTIALITATE C2 – Documente strict

confidențiale - informațiile a căror divulgare neautorizată este de natură să producă

daune grave PLUS.

2. Creșterea competențelor digitale și a accesului la informație și conectivitate pentru

întreaga populație.
3. Politici publice și măsuri pentru incluziune socială și pentru reducerea faliilor între

diversele categorii de populație.

Direcții de acțiune
1. Reforma programei școlare

Dezvoltarea unei programe școlare care să permită pregătirea la nivel funcțional a noilor

generații pentru era digitală, indiferent de materie și specializarea ulterioară și pregătirea

profesorilor pentru utilizarea tehnologiei în procesul de predare.

Creșterea numărului de domenii cu componentă digitală, a specializărilor și a numărului

de locuri alocate în cadrul universităților adaptând astfel într-un mod dinamic mediul

universitar la cerințele societății actuale și a mediului de business unde componenta

digitală este esențială.

2. Programe naționale informale cu tematici digitale

Crearea unui program național de școli de vară cu tematici digitale pentru liceeni unde

vom încuraja activitățile extrașcolare și proiectele personale utilizând noile tehnologii

digitale în tandem cu un program de vouchere de acces la hub-uri tech private și

platforme de e-learning.

Implementarea unui program de burse internaționale de studiu în vederea încurajării

performanței, expunerii la mediul internațional și familiarizării liceenilor cu ultimele

tehnologii și metode de lucru din Europa și SUA, creând astfel posibilitatea unei baze de

selecție a viitorului leadership cu competențe digitale avansate în cadrul societății

românești.

3. Dezvoltarea competențelor digitale pentru toți cetățenii

Vom susține prin beneficii fiscale sau granturi directe companiile și organizațiile care fie

dezvoltă competențe digitale de bază, fie derulează programe de reconversie

profesională pentru persoane defavorizate și vom dezvolta, în consultare permanentă cu

industria, programe de formare sau reconversie profesională conform necesităților pieței.

Vom dezvolta programe de pregătire în competențe digitale de bază pentru persoanele

ajunse la vârsta de pensionare, programe de continuă integrare a pensionarilor în

economie prin tehnologie, și programe de asistență de viață cu ajutorul tehnologiei

(digitally assisted living) pentru persoanele vârstnice.
Economie digitală și digitalizarea industriei

Provocări

Transformarea economiei și a industriilor prin digitalizare are un impact puternic asupra

proceselor de producție și a forței de muncă, competențelor viitorului, a competitivității

industriilor și a capacității unui stat de a inova și susține industriile cheie. României îi lipsește

cadrul de atragere și dezvoltare a investițiilor în tehnologii de vârf precum și o cultură

antreprenorială care să creeze un ecosistem de inovație, inclusiv prin reducerea birocrației și

modele de sprijin ce promovează inițiative cu risc ridicat.

Obiective generale

1. Reducerea barierelor birocratice actuale și crearea unui ecosistem în care

antreprenoriatul, afacerile private și cetățenii să poată profita la maximum de

oportunitățile tehnologiei și contribui în mod real la dezvoltarea societății digitale.

2. Dezvoltarea industriilor cu potențial înalt de digitalizare – industria auto, industria de

apărare, textilă, manufacturieră și agricultură.

3. Atragerea investițiilor de capital în tehnologie care să faciliteze tranziția digitală și

adoptarea tehnologiilor de ultimă generație pentru mediul de afaceri și industrie.

4. Întărirea pieței forței de muncă și revitalizarea zonelor unde ocuparea forței de muncă

este problematică, capitalizând avantajele celei de-a patra revoluții industriale.

Direcții de acțiune

1. Digitalizarea industriei

Vom sprijini Industria 4.0 prin elaborarea unui cadru legislativ prietenos și predictibil cu
 investițiile de capital în tehnologie.

Vom promova schimbul de informații, înființând o platformă națională pentru industria

4.0, care să susțină industriile cu potențial înalt de digitalizare și vom conecta această

platformă la rețeaua europeană.

În colaborare cu industria și mediul academic, vom crea huburi (centre de expertiză) de

inovație digitală în fiecare regiune din România, în coerență cu obiectivele europene și

conectate la rețeaua europeană de huburi de inovație digitală, pentru dinamizarea și

fluidizarea inovării în industrie.

Aceste huburi vor oferi IMM-urilor și start-up-urilor facilități și echipament pentru testarea

ideilor, prototipurilor, algoritmilor, pentru produse inovatoare și bazate pe tehnologii noi

în industrii cheie.

De asemenea, vor oferi IMM-urilor și start-up-urilor expertiză tehnică, consiliere în

privința accesului la finanțări și facilitarea parteneriatelor europene și a legăturii cu

industria.

Vom încuraja crearea unei nișe de inovare, de testare a producției de software și de

componente digitale pentru automobile – având în vedere atât faptul că tehnologia

digitală reprezintă o pondere din ce în ce mai mare din preț, cât și faptul că industria

auto are o contribuție importantă la produsul intern brut al României.

Vom crea un fond tehnologic agricol care să susțină dezvoltarea agriculturii prin inovație

tehnologică, alături de o regiune agricolă complet digitalizată prin măsuri specifice care

să permită testarea și prototiparea soluțiilor digitale în agricultură.

2. Dezvoltarea antreprenoriatului

Vom profita de oportunitățile oferite din bugetul european pentru dezvoltarea

antreprenoriatului: InvestEU, VentureEU și inițiativele pentru inovare europeană.

Vom milita pentru o politică activă în atragerea Capitalului de Risc din surse externe și

pentru implicarea antreprenorilor români în relații de parteneriat direct cu companii tip

VC (venture capital).

Vom încuraja cultura antreprenorială națională în domeniul digital și vom contribui activ
la dezvoltarea ei prin înființarea unor companii cu Capital de Risc. Aceste companii vor

activa în mod independent conform proceselor de guvernanță Venture Capital la nivel

internațional și vor permite încurajarea și dezvoltarea în mod real a start-up-urilor cu

capital inițial majoritar românesc.

Vom susține inițiative și proiecte care ajuta la dezvoltarea economiei bazate pe

împărțirea bunurilor (sharing economy), încurajând antreprenoriatul românesc în această

direcție.
Inovație, cercetare și dezvoltare

Provocări

Este esențial să orientăm învățământul din domeniul digital către limitele tehnologiei, către

inteligență artificială, blockchain, biotehnologie și aplicații cuantice întrucât aceste noi

exigențe vor da naștere noilor generații de creatori de servicii și produse cu valoare adăugată

mare. Pentru aceasta avem nevoie de reinventarea modului în care sunt promovate inovarea,

cercetarea și dezvoltarea: reguli de finanțare a cercetării și dezvoltării fundamentale și

aplicate, de stimulare a transferului tehnologic, reglementări sectoriale specifice pentru

dezvoltarea procesului de inovare.

Obiective generale

Măsuri și reglementări cu rolul de a genera, stimula și facilita inovarea axate pe

promovarea competenței, finanțare, investiții și infrastructură.

Creștere economică prin crearea de valoare adăugată, produse și servicii made in

Romania.

O comunitate vibrantă de oameni de știință, din tehnologie, antreprenori care pot asigura

fluxul informației și cunoașterii în acest ecosistem va determina formarea și dezvoltarea

infrastructurii forței de muncă în aceste sectoare.

Direcții de acțiune

1. Finanțarea prioritară a cercetării și dezvoltării

Suport financiar guvernamental sub forma reducerii de taxe, a finanțării publice

majoritare pentru educație și cercetare fundamentală dar și promovarea modelelor de

 colaborare între industrie și stat.

Promovarea comercializării rezultatelor ce provin din R&D, protejarea proprietății

intelectuale, a antreprenoriatului tehnologic în conformitate cu cadrul european și suport

pentru start-up-uri, mici companii și clustere.

2. Crearea de clustere și colaborări după modele de succes de tip multi-actor

Adoptarea unei legislații pentru crearea de zone libere industriale (de exemplu, după

modelul Israel – Silicon Wadi), zone stimulate fiscal și protejate prin reguli de guvernanță

corporativă, unde marii producători de tehnologie să poată dezvolta centre de Cercetare

& Dezvoltare și facilități de producție?

Stimularea multiplicării transferurilor tehnologice de la universități către firme, prin

înființarea de centre de transfer tehnologic în universități, după modelul de succes al

altor state.

Legislație privitoare la Proprietatea Intelectuală (PI) care va stabili un standard minimal

simplificat pentru formele de proprietate intelectuală și va asigura mecanisme de

colaborare și control cu organizațiile internaționale.

Vom facilita cercetarea și dezvoltarea în zona de tehnologii emergente (inteligență

artificială, blockchain, securitate cibernetică, big data) prin sprijinirea directă și indirectă

a activității de cercetare-dezvoltare fundamentală și aplicată în universități, și susținerea

firmelor care folosesc sau dezvoltă patente, brevete și invenții, stimulând totodată

colaborările internaționale.