Abordări contemporane și provocări ale turismului durabil AE

ECONOMIA COLABORATIVĂ: PROVOCĂRI ȘI OPORTUNITĂȚI ÎN TURISM

Cristian Bogdan Onete1*, Doru Pleşea2 și Sonia Budz3
Academia de Studii Economice din Bucureşti, România
1)2)3)

Vă rugăm să citați acest articol astfel: Istoricul articolului

Onete, C.B., Pleșea, D. and Budz, S., 2018. Sharing Primit: 27 august 2018
Economy: Challenges and Opportunities in Tourism. Revizuit:25 septembrie 2018
Amfiteatru Economic, 20(Special No. 12), pp. 998- Acceptat: 12 octombrie 2018
1015.

DOI: 10.24818/EA/2018/S12/998

Rezumat
În ultimele decenii, societatea noastră și economia au suferit mari schimbări care
au dus la apariția unor noi modele economice. Acestea au luat naștere inițial în țările mai
dezvoltate. Ulterior, revoluția informațională s-a extins pe tot globul, și a contribuit la
dezvoltarea de noi modele. Economia colaborativă face parte din acestea. Prin intermediul
tehnologiei și internetului, instrumente care oferă acces instantaneu la orice informație de
oriunde din lume, economia colaborativă se extinde și se dezvoltă continuu. Acest lucru
permite o interacțiune mai facilă și ușoară între persoanele de toate categoriile.
Scopul acestei lucrări este de a scoate la lumină provocările, oportunitățile și
beneficiile aduse de economia colaborativă în ceea ce privește turismul național și
internațional, precum și de a afla măsura în care infrastructura tehnologică actuală,
disponibilitatea, accesibilitatea și gradul de acceptare a acesteia de către consumatori sau
alte părți interesate.
Lucrarea de față conține analiza unui studiu de caz privind modelul de afacere
Airbnb, companie care a fost implicată în tranziția economică din ultimii ani care a și
contribuit la nașterea economiei colaborative. De asemenea, conține studiul datelor colectate
privind spațiile disponibile pe site-ul Aibnb, din 5 orașe românești și 5 europene, pentru o
anumită perioadă, a datelor statistice privind rezervările efectuate online în țări din Uniunea
Europeană, date privind unitățile de cazare din România, numărul de înnoptări și sosiri.
Acest studiu de caz este util pentru toate persoanele fizice sau juridice implicate în
domeniul turismului, pentru a recunoaște în ce mod și în ce măsură unitățile de cazare din
România sunt evaluate și, de asemenea, nominalizate. Mai mult, sunt evaluate posibilele
opțiuni pentru îmbunătățirea și dezvoltarea turismului în România, prin intermediul
economiei colaborative, în ceea ce privește calitatea, infrastructura și abordarea
tehnologică. Considerăm că este important să se descopere cât de mult este afectată sau
influențată de această economie țara noastră și ce repercusiuni sau schimbări vor apărea în
viitor.
Cuvinte-cheie: turism, economie colaborativă, platforme, unități de cazare, Internet,
calitate.
Clasificare JEL: Z32, O32.
______________________________________________________________________

* Autor de contact, Cristian Bogdan Onete – bogdan.onete@com.ase.ro

Vol. 20 • Nr. Special 12 • Noiembrie 2018 763

AE Economia colaborativă: provocări și oportunități în turism

Introducere

În actualul mediu dinamic, accesul la informații, precum și posibilitatea de

prelucrare a acestora, este teoretic nelimitată datorită tehnologiilor existente. Cu ajutorul
internetului, atragerea potențialilor clienți depinde direct de viteza de reacție și de răspunsul
furnizorilor de servicii. Din acest punct de vedere, calitatea serviciilor oferite de un furnizor
poate fi corelată cu imaginea mediei sociale. Datorită caracteristicilor și tehnologiilor
societății de astăzi, noul consumator are posibilitatea de a intra în legătură cu furnizorii de
servicii și de a-și împărtăși părerile cu alți consumatori cu privire la experiențele lor care
decurg din calitatea serviciilor primite și vice-vérsa. Internetul oferă această oportunitate
oferind platforme unde se pot distribui diverse informații în moduri diferite (Farronato și
Fradkin, 2015).
Conform cercetărilor trecute asupra consumatorilor moderni, aceștia sunt mai
exigenți, mai sofisticați și populează o piață interactivă. Ei au o filozofie axată pe valoare,
care se concentrează pe definirea, crearea și furnizarea valorii pe care doresc să o cumpere
de la o organizație. Este recunoscută reciprocitatea beneficiilor obținute de ambele părți,
stabilinduse o relație simbiotică. Gestionarea noii relații dintre organizație și consumator
necesită o abordare alternativă în practicile de comandă și control ale erei bazate pe
producție. Consumatorii caută valoare pentru că au "puterea de a vedea și înțelege lucrurile,
penetrarea imaginativă, cunoaștere și conștiință practică". Furnizorul de servicii poate
începe procesul de conectare cu consumatorii într-un mod care îi va oferi un avantaj
competitiv durabil. Acest avantaj competitiv se bazează pe construirea și menținerea
relațiilor reciproce care au implicații semnificative pe termen lung și, prin urmare, afectează
planificarea strategică și de marketing a firmei (Kotler și Armstrong, 2012).
Zohar (2005) interpretează capitalul social drept un atu care determină
comunitățile și organizațiile să lucreze eficient pentru prosperitate. Acesta poate fi definit
ca abilitatea oamenilor de a lucra pentru scopuri comune în grupuri sau organizații.
Capitalul social se naște din încredere și valori etice comune, se reflectă în tipul relațiilor pe
care omul le construiește în familie, în comunitate și în organizație, și în măsura prin care
cineva își îndeplinește responsabilitățile față de comunitate. Prin urmare, capitalul social, în
contextul erei informaționale tehnologice, poate fi asociat cu media socială. Acestea din
urmă se referă la comunitățile în rețea și la activitățile legate de acestea. Aplicațiile mediei
sociale sunt interactive, oferind utilizatorilor posibilitatea de a-și împărtăși experiențele,
viziunile, perspectivele privind serviciile consumate. Marketingul responsabil social și
ecologic în afaceri, inclusiv mediul online, se concentrează pe satisfacerea nevoilor actuale
ale consumatorilor și întreprinderilor, păstrând și dezvoltând în același timp capacitatea
generațiilor viitoare de a-și satisface nevoile. Pornind de la ideea că afacerea digitală se
desfășoară pe Internet, Kotler și Keller (2012) propun ca, prin intermediul marketingului
social, întreprinderile să ofere valoare clienților printr-o cale de mijloc: să îmbunătățească
și să mențină atât bunăstarea consumatorului, cât și a societății (Kotler și Keller, 2012).
Era digitală este o forță socială care a creat noi oportunități, provocări și
comportamente în afaceri. Nu este de contestat faptul că Internetul este un canal puternic de
informare și vânzare. Companiile pot colecta date complete și diversificate despre
consumatori, prospecți, piețe de desfacere și concurență. (Kotler și Keller, 2012).
Dezvoltarea tehnologică și criza financiară din 2008-2009 au condus la schimbări
administrative și la transformarea modelului de co-proprietar în model de co-partajare.
Dacă oamenii erau obișnuiți cu modelul de co-proprietate, acum trebuie să se obișnuiască
cu partajarea autoturismelor, a bicicletelor, a apartamentelor, a mașinilor de spălat etc.

764 Amfiteatru Economic

Abordări contemporane și provocări ale turismului durabil AE
(Lietaert, 2010), luând naștere fenomenul de "produs ca serviciu". Simbioza dintre un
produs și un serviciu creează un mediu de afaceri durabil pentru toate părțile implicate
(Kotler și Keller, 2012).
Companiile mari precum Philips și Microsoft au început să adopte acest concept
deoarece generează îmbunătățiri ale productivității resurselor în moduri inovatoare. Acest
concept este o alternativă la modelul tradițional "cumpără și deține". Produsele sunt folosite
de unul sau mai mulți consumatori prin intermediul unui contract de închiriere sau de plată
pentru utilizare, rezultând longevitate, reutilizare și partajare, nefiind considerate ca riscuri
de canibalizare, ci ca factori de venit și cost. Promovarea acestor servicii bazate pe o
economie colaborativă a creat o schimbare în posesia culturii bunurilor (Accenture, 2017).
Deși schimbul de produse sau servicii între oameni este un proces vechi, de la
începutul omenirii, motivul apariției unui model de partajare a fost detectat în țările
occidentale, din cauza scăderii veniturilor din clasa mijlocie (Hacker și Pierson, 2011).
Acest lucru a dus la un consum mai mic. Oamenii au început să conștientizeze costurile de
proprietate și utilizarea sub-optimă a autoturismelor, imobilelor și altele. Nu mai au nevoie
de produsele efective, ci de beneficiile lor. Printre primele utilizări cu privire la economia
colaborativă au fost bunurile durabile, cum ar fi mașinile și apartamentele (închirieri)
(Dominici, Roblek și Lombardi, 2016)
Fenomenul partajării diferă semnificativ de prototipurile clasice de tranzacționare.
Deoarece implică interacțiuni între străini și depășește o comunitate definită geografic.
Schimbul este cel mai adesea monetar, sistematizat într-un model de afaceri și facilitat de
platformele online. Apariția acestor platforme ”peer-to-peer”, denumite în mod colectiv
"economie colaborativă", a permis indivizilor să folosească inventarul insuficient utilizat,
prin partajarea costurilor. Consumatorii au adoptat până acum cu entuziasm serviciile
oferite de companii precum Airbnb, Uber, Lyft și TaskRabbit. Creșterea rapidă a
platformelor peer-to-peer a fost cauzată de doi factori-cheie: inovarea tehnologică și
necesitatea de flexibilitate. Inovațiile tehnologice au simplificat procesul de intrare pe piață
pentru furnizori, au facilitat listele de căutare pentru consumatori și au menținut costuri
totale scăzute de tranzacționare. Cererea de flexibilitate este un alt semn distinctiv al
acestor platforme: șoferii Uber se pot adăuga sau retrage din oferta de șoferi disponibilă
prin intermediul unei aplicații și, în mod similar, alți furnizori pot lista și elimina cu
ușurință selecția bunurilor sau serviciilor pe care le pun la dispoziție (Zervas, Proserpio și
Byers, 2016)
Rifkin (2000) relatează în cartea sa influentă "The Age of Access", că accesul
temporar la bunuri devine mai important ca având în proprietate acele bunuri. Astfel de
modele de afaceri devin oportunități de inovație atractive într-o gamă largă de domenii
(Dredge și Gyimóthy, 2015).
Ținând cont de importanța beneficiilor economiei colaborative asupra societății,
pentru a afla care sunt posibilele opțiuni pentru îmbunătățirea și dezvoltarea turismului în
România, prin intermediul economiei colaborative, în ceea ce privește calitatea,
infrastructura și abordarea tehnologică, și cât de mult este afectată sau influențată de aceast
model țara noastră și ce repercusiuni sau schimbări vor apărea în viitor, s-au colectat date
privind spațiile disponibile pe site-ul Aibnb, din 5 orașe românești și 5 europene, date
statistice privind rezervările efectuate online în țări din Uniunea Europeană, și date privind
unitățile de cazare din România, numărul de înnoptări și sosiri. Această lucrare conține și
un studiu de caz privind modelul de afacere Airbnb, companie care a fost implicată în
tranziția economică din ultimii ani și a condus la nașterea economiei colaborative.

Vol. 20 • Nr. Special 12 • Noiembrie 2018 765

AE Economia colaborativă: provocări și oportunități în turism

Secțiunea metodologică conține datele specificate mai sus în vederea tragerii unor concluzii
concludente referitoare la poziționarea României privind economia colaborativă.

1. Stadiul cunoaşterii

Există o puternică conexiune între economia colaborativă, comerțul electronic,

turismul și media socială. Prin intermediul mediei sociale, turismul și comerțul electronic s-
au dezvoltat, ceea ce a condus la apariția economiei colaborative.

1.1. Economia colaborativă

Economia colaborativă este într-o continuă creștere la nivel global. Boom-ul

acesteia a avut și are loc în Asia și America de Sud, unde urbanizarea a avut o influență
importantă (Shanghai, Seul, Rio de Janeiro), unde se regăsește cea mai mare parte a
generației Y și unde telefoanele inteligente sunt deosebit de populare (Australia se află în
aceeași categorie).
Cu toate acestea, în țările emergente, principalele limitări ale creșterii economice
sunt pur și simplu sărăcia, nivelurile scăzute de educație și infrastructura informațională
scăzută. Accesul la noile tehnologii îi motivează pe antreprenorii mici să-și reconsidere
modul în care gestionează și dezvoltă relațiile cu clienții. Chiar dacă acest lucru s-a
întâmplat, nu este suficient să se aducă doar valoare pentru consumator, ci și sustenabilitate,
stabilitate, datorită concurenței crescute. Atunci când se achiziționează un produs sau
serviciu, oamenii nu sunt influențați numai de raționament, căutând doar cel mai bun raport
calitate/ preț pentru a-i convinge să facă achizițiile, ci și de sentimente și percepții (Roblek,
Štok și Meško, 2016).
În data de 2 februarie 2014, Amsterdamul a lansat campania de partajare a orașului
cu același nume și a devenit oficial primul oraș de partajare din Europa. Aceasta nu a fost
deloc o inițiativă izolată într-o țară care are o lungă istorie de politică pluralistă și bazată pe
comunitate. Alte orașe importante, cum ar fi San Francisco, Paris, Londra și Singapore, și-au
deschis porțile pentru reforme politice care ar putea facilita economia colaborativă. În timp ce
economiile de schimb, donațiile și negocierile au existat dintotdeauna în comunitățile mici,
confluența condițiilor multiple a facilitat schimbul de experiență și colaborare pe o scară mult
mai largă (Belk, 2014; Botsman și Rogers, 2011). Începând cu anul 2008, efectele
disparatoare ale crizei financiare globale, au condus la creșterea cererilor de alternative în
ceea ce privește consumul nesustenabil și capitalismul industrial (Ranchordás, 2014).
Economia colaborativă include: (1) modele de sisteme economice (circuit, regim, rețele și
legături, tranzacții, relații); (2) perspective culturale și morale asupra coexistenței umane
(negociere, stil de viață, administrare, comportament prosocial/ altruist, simbioză
colaborativă); și (3) idei de eficiență și creare de valori crescute (zero costuri marginale,
interconectare totală, schimb direct, utilizarea optimă a capacității, recircularea resurselor
inutile). Termenul de "consum colaborativ" a fost inițial creat de Felson și Spaeth (1978), care
au fost interesați de cercetările privind activitățile comune și de consum social, cum ar fi
achiziționarea în comun a unui container de bere, fiind o opțiune mai eficientă față de
cumpărarea unor ochelari individuali. Publicat cu 20 de ani înaintea Internetului, nu a existat
în mod clar o concentrare explicită asupra procesului de mediere sau a platformelor
tehnologice în activitatea lor. Botsman și Rogers (2011) au preluat și reinterpretat termenul
pentru a include partajarea, negocierea, împrumutul, tranzacționarea, donarea și barterul,
publicate atât prin mijloace automate, cât și prin mijloace de piață. Pentru Botsman și Rogers

766 Amfiteatru Economic

Abordări contemporane și provocări ale turismului durabil AE
(2011), consumul colaborativ este o economie superioară și luminată: "un sistem care
activează resursele bunurilor neutilizate prin modele și piețe care permit o mai mare eficiență
și acces". Mai recent, o nouă noțiune a economiei colaborative a fost pusă în valoare pentru a
recunoaște că aceste constelații de colaborare se extind dincolo de consum. Economia
colaborativă denotă utilizarea tehnologiilor internetului pentru a conecta grupuri de persoane
dispersate din punct de vedere teritorial, pentru o mai bună utilizare a aptitudinilor, bunurilor
și altor lucruri utile (Stokes, Clarence și Rinne, 2014).

1.2. Comerţul electronic

Inovațiile în tehnologiile digitale și de web includ e-commerce ca o nouă

dimensiune a afacerii. Comerțul electronic oferă oportunitate în diverse domenii, deoarece
tehnologiile internetului influențează sute de milioane de oameni. Odată cu creșterea
explozivă a tehnologiilor on-line care a avut loc în anii 1990 și începutul secolului XXI, a
existat o creștere a ofertelor de servicii online în toate domeniile, în special în domeniul
turismului și al transporturilor. Aceste portaluri au apărut ca site-uri cum ar fi,
Booking.com, portaluri de rezervare și informații, portaluri feroviare (Trenitalia, DB Bahn
etc.) și furnizori de bilete de avion (Expedia.com). Clienților li s-a oferit posibilitatea de a
căuta online și de a compara ofertele de la diverse agenții de turism, destinațiile, hotelurile,
companiile aeriene și alți furnizori de servicii. Cu modelul peer-to-peer, economia
colaborativă a schimbat lanțul valoric suplimentar. În acest caz, furnizorii își împărtășesc
temporar resursele cu consumatorii, fie gratuit, fie contra unui schimb (financiar sau
nefinanciar). Platforma digitală acționează ca intermediar între ele (Dervojeda et al., 2013).
Platformele digitale care au dus la apariția consumului colaborativ (cum ar fi Airbnb),
reușesc mai ales atunci când procesul devine mai eficient prin mijloace tehnologice.
Procesele managementului de cunoaștere devin din ce în ce mai dependente de cele de
căutare, colectare a datelor, de procesare, de evaluare, de informații și concepte care se află
în afara organizației. Utilizatorii de servicii diseminează informațiile privind satisfacția sau
nemulțumirea comunicate "din gură în gură", iar comportamentul și preferințele acestora
sunt coordonate pe baza informațiilor primite de la alți consumatori, furnizori de servicii,
mass-media etc. Lucrătorii din industria călătoriilor și ospitalității trebuie să se adapteze
noului web - digital (de exemplu, un sistem digital hibrid de semnalizare și tehnologii
mobile). Se recomandă să includă în strategiile lor, tehnologii, aplicații mobile (dezvoltarea
aplicațiilor mobile, codurile QR, cupoanele de reduceri, achizițiile și tranzacțiile prin
aplicații mobile), ceea ce permite flexibilitatea timpului, a spațiului și duce la creșterea
serviciilor de marketing interactiv în timp real. Transmiterea pe cale electronică a
informațiilor joacă un rol important în sectorul serviciilor de marketing și de
performanță.Goldsmith, Litvin și Pan (2008) au descoperit că cea mai importantă sursă de
informații este obținută atunci când consumatorii iau decizii privind achiziționarea de
servicii și produse. Autorii subliniază faptul că marketingul viral poate fi un instrument
eficient din punct de vedere al costurilor de marketing în această evoluție a industriei. În
acest caz, consumatorii (utilizatori de tehnologii on-line) devin noii agenți de marketing
(marketing viral: comunicarea este verbală + formularele Web 2.0 și mai înalte), cu o
influență semnificativă asupra opiniei publice în ceea ce privește reputația și calitatea
fiecărui serviciu sau produs (Roblek, Štok și Meško, 2016).

Vol. 20 • Nr. Special 12 • Noiembrie 2018 767

AE Economia colaborativă: provocări și oportunități în turism

1.3. Turismul

Conform Organizației Mondiale a Turismului, "turismul acoperă activitățile unei

persoane care călătorește în afara mediului său obișnuit pentru mai puțin de o perioadă de
timp determinată și al cărei scop este altul decât exercitarea unei activități remunerate în
locul vizitat." Turismul este un factor stimulativ pentru sistemul economic global (Neguț, et
al., 2006).
Turismul reprezintă setul de activități prin care o persoană își petrece timpul liber
în alte locuri sau țări decât reședința sa. Turismul este considerat o formă de recreere alături
de alte activități de petrecere a timpului liber, "mișcarea temporară a persoanelor în
destinații, în afara reședinței lor obișnuite și a activităților desfășurate în acele destinații."
(Minciu, 2005).
Turistul este coloana vertebrală a sectorului turistic. "Toți călătorii care efectuează
călătorii sunt descriși ca vizitatori" (Goeldner, Ritchie și McIntosh, 2000). Goeldner
definește vizitatorii drept "persoane care călătoresc într-o altă țară decât cea în care trăiesc
pentru o perioadă de maximum 12 luni, al cărei scop principal este altul decât exercitarea
activităților remunerate în cadrul țării vizitate". Există două categorii de vizitatori: vizitatori
de 1 zi (excursioniști) și turiști (Rodzi, Zaki și Subly, 2013).
Turismul este o industrie dinamică și competitivă, care necesită abilitatea de a se
adapta constant nevoilor și dorințelor clienților aflate în schimbare, deoarece satisfacția,
siguranța și bucuria clienților sunt în mod special punctul central al afacerilor turistice.
Benckendorff (2008) a descoperit o schimbare către standardizarea globală în
domeniul turismului. Bramwell și Lane (2011) au examinat efectele impactului turismului
asupra resurselor pământului, care a fost aplicat managementului în contextul turismului
responsabil. Bramwell and Lane (2011) au discutat despre acest element de responsabilitate
a managementului, prezentat prin sustenabilitate și crearea politicilor, ca fiind un sistem de
control al rețelei care continuă să evolueze.

1.4. Media socială

Media socială a schimbat fundamental procesele de consum. Hudson și Thal

(2013) au descoperit că sistemele de distribuție din media socială vor fi viitorul brandurilor
emergente, cu notația că acest mediu digital în schimbare influențează întregul sistem de
livrare a serviciilor de călătorie. Ei au afirmat că tehnologia și penetrarea canalelor vor
conduce în continuare aplicațiile de afaceri în noi dimensiuni ale inovației produselor
turistice. Caracteristicile firmei, a pieței și a gamei de opțiuni pe care un serviciu le oferă va
influența oportunitățile de expansiune internațională pentru entitățile de ospitalitate și
turism. Sistemele bazate pe tehnologii și soluțiile de rețea e-business creează un mod de
intrare mai ușor pe noile piețe, oferind motive pentru care companiile de comerț și turism s-
au extins mai mult pe piețele internaționale prin intermediul tehnologiei. Raposo et al.
(2010) au dedus că orientarea către piață se bazează pe întreaga companie și că sectorul
hotelier este considerat cel mai important contributor al economiilor globale din turism.
Jelassi și Enders (2008) au reafirmat că tehnologia poate simplifica procesele prin
exploatarea economiilor de scară și a activităților de personalizare în masă, care pot acționa
contra-intuitiv. Ei au constatat că personalizarea facilă a configurației policentrice a
modulelor de rezervare personalizate online pentru profilarea individualizată a clienților în
turism ar putea formula viitorul proces de turism. Healy și Nelson (2006) au făcut aluzie la
un astfel de fapt în articolul lor "Există cameră la Inn, dar cum se impozitează?" - care a

768 Amfiteatru Economic

Abordări contemporane și provocări ale turismului durabil AE
indicat faptul că modelele de rezervare on-line câștigă proeminență: aproape 20% din
rezervările de cazare globală sunt efectuate de către consumatorii on-line. Ei au sugerat că
această chestiune continuă astăzi prin definirea impozitelor de stat și a impozitelor de
cazare și sunt în curs de analiză cu privire la colectarea care ar trebui să fie impusă în cadrul
unei noi structuri propuse de taxele online globale. Pentru acești autori, sunt în joc o
mulțime de bani. Diverși autori au indicat faptul că resursele umane, infrastructura fizică și
comunicațiile tehnologice sunt indicatori ai defragmentării sistemului turistic. Wijesinghe
(2014) a declarat că comercializarea și globalizarea capitalistă continuă să provoace
sentimentul de supraviețuire al lumii, deoarece preocupările morale față de sustenabilitatea
responsabilă se află la intersecția cu dezvoltarea. Prin urmare, controlul turismului continuă
să fie provocat în cadrul multor domenii și entități ale managementului turismului. Pentru
abordările economice durabile ale turismului global pe termen lung, Bramwell și Lane
(2011) au declarat necesitatea cultivării guvernării și administrării colective; deoarece
acțiunile industriei turismului de aliniere a cunoștințelor, a puterii, a resurselor și a regulilor
sunt necesare pentru a aduce atingere bunei guvernări. Segmentele pieței turistice,
obiectivele și poziționarea sectorului sunt factori concurențiali în curs de desfășurare în
sistemul și structura canalelor de venituri complexe ale turismului (Gellatly, 2016).

2. Metodologie

Tipul de cercetare este formativ și cantitativ, deoarece s-au colectat informații de

pe site-urile Eurostat.com și Airbnb.com, privind rezervările la nivel european pe platforme
online și numărul de spații listate pentru închiriere, pe un set complet de utilizatori, în mai
multe orașe românești și internaționale. De asemenea, s-au colectat informații de pe site-ul
Insse.ro cu privire la unitățile de cazare, numărul de înnoptări și sosiri din mai multe orașe
din România, pentru a avea o imagine de ansamblu a traficului turistic.

2.1. Datele de pe site-ul Airbnb

Compania Airbnb este înființată în luna August, anul 2008, în San Francisco,
California, este furnizor de cazare și un pionier al economiei colaborative. S-a extins în
peste 90 de țări, și în aproximativ 35.000 de orașe (Zervas, Proserpio și Byers, 2016).
Compania se autodescrie ca fiind o piață comunitară de încredere pentru ca
oamenii să poată lista, descoperi și rezerva unități de cazare unice din întreaga lume și
exemplifică o piață peer-to-peer în economia colaborativă. Oaspeții prospectivi enumeră
camerele sau apartamentele lor pe platforma Airbnb, stabilindu-și propriul preț pe noapte,
săptămânal sau lunar și oferind oaspeților cazare. Airbnb obține venituri atât de la oaspeți,
cât și de la gazde pentru acest serviciu: oaspeții plătesc o taxă de serviciu de 9-12% pentru
fiecare rezervare pe care o efectuează, în funcție de durata șederii, iar gazdele plătesc o taxă
de serviciu de 3% pentru a acoperi costul procesării plăților . De la lansarea sa în 2008,
piața online Airbnb a cunoscut o creștere rapidă, cu peste trei milioane de proprietăți în
întreaga lume și peste 160 de milioane de clienți. Modelul de afacere al Airbnb
funcționează în prezent cu controale minime de reglementare în majoritatea locațiilor și,
prin urmare, atât gazdele, cât și oaspeții au stimulente să utilizeze mecanismele de
semnalizare pentru a construi încrederea și pentru a maximiza probabilitatea unei rezervări
reușite. Pentru a întări acest comportament, Airbnb a construit un sistem de reputație online
care permite și încurajează participanții să evalueze și să revizuiască fiecare ședere
completă. Oaspeții utilizează rating-urile pentru a evalua caracteristicile șederii lor, de

Vol. 20 • Nr. Special 12 • Noiembrie 2018 769

AE Economia colaborativă: provocări și oportunități în turism

exemplu, curățenia, locația și comunicarea. Atât oaspeții, cât și gazdele sunt încurajați să
posteze comentarii publice despre fiecare sejur pe platformă. Noul proces de revizuire face
mai ușor pentru oaspeți să furnizeze feedback, oferind informații mai valoroase. Gazdele
primesc acest feedback prin e-mail, odată ce oaspeții au lăsat o recenzie (Zervas, Proserpio
și Byers, 2016).
Spațiile de cazare distribuite pe site-ul Airbnb oferă oaspeților o senzație familiară,
creând astfel un sentiment de apartenență (Airbnb, 2015). Filozofia companiei Airbnb este
de a-i face pe oaspeți să se simtă ca acasă și să se conecteze cu oamenii locali. În
consecință, gazda este încurajată să "trateze oaspeții ca prietenii sau familia", "să împartă
locurile preferate cu oaspeții" și "să-i învețe pe oaspeți ceva local și de neuitat", deoarece
nimeni nu cunoaște locul și cartierul mai bine ca gazda (Airbnb, 2015). Într-adevăr, dorința
de apartenență socială este o nevoie umană fundamentală (Baumeister și Leary, 1995).
Pentru a atrage consumatorii, Airbnb scoate în evidență o gamă largă de "locuri atipice de
ședere" în comunicarea sa de marketing, cum ar fi ”casa cu oglindă a artistului”, ”casa de
pe insula mexicană”, și ”castelele fermecătoare” (Airbnb, 2015b). Oamenii au o nevoie
fundamentală de a se diferenția de ceilalți (Lynn și Snyder, 2002; Snyder și Fromkin,
1980), iar ofertele idiosincratice ale Airbnb oferă oaspeților experiențe de cazare distincte
de cele tradiționale ale hotelului. Unicitatea individuală este foarte apreciată în general
(Bellah et al., 2007). Consumatorii tind să semnaleze unicitatea lor prin alegeri distincte ale
consumului (Ames și Iyengar, 2005). Airbnb oferă oportunitatea de a satisface nevoia de
unicitate. Pentru a rezuma, esența conceptului Airbnb este "apartenența" și "unicitatea"
aduse experienței oaspetelui (Liu și Mattila, 2016).
Deși există pe platformă o varietate de locații și spații diversificate, exista
diferențe semnificative în alegerea acestora în funcție de cultură și naționalitate.
Pe site-ul airbnb.com, fiecare gazdă are una sa mai multe fotografii, o declarație
personală, înregistrările sale, recenzii ale proprietarilor și informații de contact certificate
Airbnb. În mod similar, fiecare listă se referă la fotografii, locație, disponibilitate, preț, o
scurtă descriere, capacitate, ore check-in și check-out, taxe de curățenie. Din păcate,
numărul de înnoptări și numărul de sosiri ale site-ului Airbnb nu pot fi cuantificate, datorită
sistemului și legislației. Airbnb nu este acoperit de nicio reglementare specifică. Prin
urmare, nu se poate estima numărul corect de înregistrări. Cu ajutorul acestor date se poate
efectua și o comparație între cererile și ofertele românești privind utilizarea platformelor
online pentru rezervări, cât și o comparație între România și alte țări europene.

2.2. Datele de la nivelul Uniunii Europene

În topul UE, referitor la economia colaborativă, România se află printre ultimile țările
în ceea ce privește rezervarea cazării la particulari prin intermediul AirBnB (figura nr. 1).

770 Amfiteatru Economic

Abordări contemporane și provocări ale turismului durabil AE

Figura nr. 1: Rezervări online prin intermediul platformelor

Sursa: Eurostat, 2017

Conform rezultatelor sondajului din anul 2017, în ultimele 12 luni, 17% din
populația Uniunii Europene a rezervat cazare (o cameră, un apartament, o casă, o cabană de
vacanță etc.) prin intermediul site-urilor sau aplicațiilor ce intermediază cazarea de la
persoane private. Majoritatea au utilizat site-uri web și aplicații speciale (tabel nr. 1). De
asemenea, există site-uri sau aplicații (inclusiv cele de pe rețelele sociale) care au o
contribuție importantă la facilitarea acestor activități. Rezervarea online prin intermediul
site-urilor sau aplicațiilor dedicate s-a efectuat în principal de către persoanele cu vârste
cuprinse între 25 și 54 de ani (22%) (figura nr. 2). Aceste informații, emise de Eurostat,
oficiul statistic al Uniunii Europene, fac parte din rezultatele sondajului realizat în 2017
privind utilizarea tehnologiilor informației și comunicațiilor (ICT) în gospodării și de către
persoane fizice (Zamfir, 2017).

Tabel nr. 1: Rezervări online prin intermediul platformelor

de la persoane particulare, în anul 2017
Site-uri web sau aplicații Site-uri web sau aplicații dedicate
(%) (%)
UE 17 14
Belgia 19 13
Bulgaria 8 3
Cehia 1 0
Danemarca 10 8
Germania 19 15
Estonia 15 13

Vol. 20 • Nr. Special 12 • Noiembrie 2018 771

AE Economia colaborativă: provocări și oportunități în turism

Site-uri web sau aplicații Site-uri web sau aplicații dedicate

(%) (%)
Irlanda 21 17
Grecia :(u) :(u)
Spania 18 15
Franţa 16 14
Croaţia 7 4
Italia 17 13
Cipru 4 2
Latvia 9 5
Lituania 9 5
Luxemburg 22 18
Ungaria 13 7
Malta 20 17
Olanda 20 17
Austria 8 6
Polonia 15 11
Portugalia 6 4
România 6 5
Slovenia :(u) :(u)
Slovacia 16 8
Finlanda 9 6
Suedia 16 12
Regatele Unite 34 31
Islanda 17 12
Norvegia 11 9
Elveţia :(u) :(u)
Muntenegru 15 12
Macedonia 8 4
Serbia 12 9
Turcia :(u) :(u)
Notă : “0” Nu este semnificativă;:(u) Datele nu sunt publicate din cauza unei fiabilități mai scăzute;
* Este posibil să fie supraestimate deoarece includ atât cererea, cât și oferta.
Sursă : Eurostat, 2017

Rezervarea online a cazării la persoane particulare este foarte frecventă în

Regatele Unite și Luxemburg. Aproximativ 1 din 3 persoane cu vârsta cuprinsă între 16 și
74 de ani au rezervat de la persoane particulare prin intermediul unui site web sau aplicație
în Regatele Unite (34%), 1 din 5 indivizi din Luxemburg (22%), Irlanda (21%), Malta și
Olanda (Câte 20%). În schimb, Republica Cehă (1%) a înregistrat cea mai mică proporție
între statele membre pentru care există date disponibile, urmate de Cipru (4%), Portugalia
și România (6% fiecare) precum și Croaţia (7%).

772 Amfiteatru Economic

Abordări contemporane și provocări ale turismului durabil AE

Figura nr. 2: Persoane fizice care rezervă online cazare de la persoane particulare,
pe grupe de vârstă, în Uniunea Europeană, în anul 2017
Sursa : Eurostat, 2017

3. Analiza datelor absolute

Serviciul de cazare este unul dintre cele mai solicitate servicii turistice de bază
care alcătuiesc pachetul turistic. Unitatea de cazare este orice persoană fizică sau juridică
care oferă servicii de cazare. Numărul de înnoptări reprezintă perioadele de o noapte
petrecute într-o unitate turistică. Numărul de sosiri reprezintă înregistrările, în registrele
turistice, ale fiecărei persoane cazate într-o unitate turistică (Institutul Național de Statistică
- INSSE, 2017a-c).

3.1. Date extrase de pe site-ul Airbnb privind spațiile distribuite

Din tabelul nr. 2, putem vedea că Airbnb se extinde și pe piața românească. Cel
mai mare număr de cazari este în capitala României, urmat de Brașov, ceea ce înseamnă că
în București au crescut numărul de oferte, cererile de cazare alternativă și traficul turistic.
Tabel nr. 2: Date din 4-5 August 2017
Nr. de vizitatori/Oraș București Constanța Brașov Timișoara Iași
1 vizitator 306 90 128 51 34
1 vizitator + 1 copil 306 88 122 49 26
Sursă: Elaborat de autori pe baza datelor Airbnb, 2017a-e

Din tabelul nr. 3, putem observa că Parisul are cel mai mare număr de cazări,
urmat de Roma. Atena are cel mai mic număr. Aceasta înseamnă că cele mai mari cerințe
turistice sunt pentru Paris și Roma. Comparând ambele tabele de mai sus, surprinzător,
Bucureștiul este plasat în top, ceea ce denotă că este o destinație căutată. Creșterea cererii
de cazare alternativă se poate datora și prețurilor mai mari ale camerelor din cadrul
hotelurilor.
Tabel nr. 3: Date din 4-5 August 2017
Nr. de vizitaori/Oraș Paris Berlin Roma Amsterdam Atena
1 vizitator 303 162 293 128 64
1 vizitator + 1 copil 300 141 289 113 60
Sursă: Elaborat de autori pe baza datelor Airbnb, 2017f-j

Vol. 20 • Nr. Special 12 • Noiembrie 2018 773

AE Economia colaborativă: provocări și oportunități în turism

Din figura nr. 3, putem vedea o imagine de ansamblu a orașelor care au cel mai
mare număr de cazări, anume București, Paris și Roma.

Cazare Airbnb

400
300
200
100
0

1 Vizitator 1 Vizitator + 1 Copil

Figura nr. 3: Date din 4-5 August 2017

Sursă: Elaborat de autori pe baza datelor Airbnb, 2017a-j

3.2. Date extrase de pe site-ul INSSE privind unitățile de cazare, numărul de sosiri și
înnoptări din România

Cele două tipuri de unități listate în tabelul nr. 4 și figura nr. 4 sunt cele mai
afectate de cazările Airbnb. Numărul de hoteluri este mai mare ca numărul de pensiuni în
toate orașele, cu excepția Brașovului, care este opus. Cele mai mari diferențe între cele
două tipuri de unități se observă în București și Constanța. Multe călătorii sunt efectuate în
diverse scopuri în aceste orașe, datorită poziționării lor. Orașul București este capitala
României, este o destinație preferată datorită numărului mare de atracții și extinderii
centrelor comerciale și de afaceri. Orașul Constanța este poziționat la Marea Neagră, fiind
principala atracție. Această destinație este căutată și datorită activității sale în ceea ce
privește afacerile, fiind facilitate de portul maritim Constanța.

Tabel nr. 4: Numărul unităților de cazare, în anul 2016

Unități de
București Constanța Brașov Timișoara Iași
cazare/Oraș
Hotel 119 100 57 44 25
Pensiune 4 8 86 37 23
Total 123 108 143 81 48
Sursă: INSSE, 2017a

774 Amfiteatru Economic

Abordări contemporane și provocări ale turismului durabil AE

Numărul unităților de cazare

160 143
140 119 123
120 108
100
100 86 81
80
57
60 44 37 48
40 25 23
20 4 8
0
București Constanța Brașov Timișoara Iași

Hoteluri Pensiuni Total

Figura nr. 4: Numărul unităților de cazare, în anul 2016

Sursă: Elaborat de autori pe baza datelor INSSE, 2017a

În ciuda numărului mai mic de hoteluri, Brașov are cel mai mare număr de unități
de cazare selectate, comparativ cu celelalte orașe. Ceea ce înseamnă că orașul Brașov este
preferat pentru vacanțe, spațiile familiare și confortabile. Un alt motiv este gradul scazut al
turismului de afaceri, fiind poziționat între munți.
Din tabelul nr. 5 putem vedea că cel mai mare trafic este în București și Constanța,
datorită sezonului de vară la mare și turismului de afaceri. Infrastructura hotelieră s-a
dezvoltat foarte mult din aceste motive. Hotelurile oferă condiții de ședere mai bune,
oferindu-i turistului sau călătorului de afaceri un grad de comoditate mai mare. De
asemenea, o altă cauză poate fi distanța dintre aceste orașe, și infrastructura, facilitând în
special turismul de afaceri.

Tabel nr. 5: Numărul înnoptărilor, în iunie 2017

Nr. de
București Constanța Brașov Timișoara Iași
înnoptări/Oraș
Hotel 286.643 212.435 75.133 46.213 42.827
Pensiune 1.691 576 13.286 7.005 3.476
Total 288.334 213.011 88.419 53.218 46.303
Media pe zi 9.611 7.100 2.947 1.774 1.543
Sursă: INSSE, 2017b

Cel mai mare număr de sosiri (tabel nr. 6 și figura nr. 5) este în București, urmat
de Constanța.

Vol. 20 • Nr. Special 12 • Noiembrie 2018 775

AE Economia colaborativă: provocări și oportunități în turism

Tabel nr. 6: Numărul sosirilor, în iunie 2017

Nr. de
București Constanța Brașov Timișoara Iași
sosiri/Oraș
Hotel 177.963 78.341 40.025 25.250 23.243
Pensiune 653 368 7.465 3.603 2.527
Total 178.616 78.709 47.490 28.853 25.770
Media pe zi 5.954 2.624 1.583 962 859
Sursă: INSSE, 2017c

Media pe zi de înnoptări și sosiri

12000
9611
10000
8000 7100
5954
6000
4000 2624 2947
1583 1774 1543
2000 962 859
0
București Constanța Brașov Timișoara Iași

Înnoptări Sosiri

Figura nr. 5: Media pe zi de înnoptări și sosiri, în iunie 2017

Sursă: Elaborat de autori pe baza datelor INSSE, 2017b-c

În București se întâlnesc mai multe tipuri de turism, cum ar fi cel cultural,

educațional, recreativ, de afaceri și city-break. Capitala României devine din ce în ce mai
cunoscută în Europa pentru arhitectura frumoasă, istoria, oamenii primitori, monumentele,
viața de noapte etc. De asemenea, Constanța, fiind la un pas de București, deține locații și
plaje foarte căutate. Din acest motiv, tot mai mulți turiști vizitează România de la an la an.
Comparând cele două variabile, din fiecare oraș selectat, putem observa că
valoarea înnoptărilor este aproape de două ori mai mare ca cea a sosirilor. Ceea ce
semnifică faptul că mulți români își aleg destinațiile de vacanță în țară.

Concluzii
În turism, conceptul de economie colaborativă este reprezentat cel mai bine de
gigantul Airbnb, prin care persoanele particulare/ proprietarii își închiriază imobilele contra
unor sume, pe perioadă relativ scurtă.
Zervas, Proserpio și Byers (2015) au ajuns la concluzia că economia colaborativă a
apărut ca o alternativă viabilă pentru satisfacerea diverselor nevoi ale consumatorilor,
furnizate de către persoane fizice, nu neapărat antreprenori. Pe măsură ce dimensiunea
economiei colaborative a crescut, la fel și impactul său economic. Ei consider că economia
colaborativă schimbă semnificativ modelele de consum, spre deosebire de generarea unei
activități economice pur elementare. Hotelurile din marile orașe europene au parte de o

776 Amfiteatru Economic

Abordări contemporane și provocări ale turismului durabil AE
concurență sporită datorită extinderii spațiilor plasate de Airbnb. Hotelurile au reacționat
prin scăderea prețurilor, afectându-le veniturile. În plus față de prețurile reduse,
consumatorii beneficiază, de o varietate crescută de servicii oferită de platformele peer-to-
peer. Iar proprietarii beneficiază de venituri suplimentare generate de furnizarea de bunuri
și servicii prin intermediul platformelor peer-to-peer.
În concluzie, economia colaborativă este în continuă expansiune și aduce multe
beneficii și provocări în ceea ce privește turismul național și internațional. Importante sunt
schimbările tiparelor de consum și ale percepției clienților, creșterea concurenței prin
scăderea prețurilor și a locurilor de cazare alternative, creșterea numărului de locuri de
muncă, satisfacerea diverselor nevoi ale clienților, încurajarea micilor antreprenori, o mai
bună comunicare și colaborare între consumatori și furnizori, calitate, cunoașterea altor
culturi, tradiții, obiceiuri, tehnologiile inovatoare și așa mai departe..
Airbnb oferă posibilitatea de a călători la prețuri scăzute, chiar și prin rezervare
last minute, cu servicii personalizate și multe alte beneficii, cum ar fi reduceri, carduri
cadou etc. Totuși acesta are și un impact negativ asupra veniturilor locale ale hotelurilor
datorită tipurilor viabile și familiare de cazare, care sunt opuse tipurilor tradiționale de
cazare standardizate, dar și infrastructura și accesibilitatea instantanee. De asemenea,
Airbnb a fost acuzat de evaziune fiscală și concurență neloială față de hoteluri, hosteluri sau
moteluri și cu toate acestea, reușește în continuare sa se extindă.
În ceea ce privește turismul românesc, acesta este direct afectat de economia
colaborativă. Din ce în ce mai mulți români încep să se deschidă mediului și serviciilor
online. Acest lucru se datorează interacțiunii cu turiștii străini, tehnologiilor inovatoare și
accesului facil la internet și informații.
În comparație cu alte țări europene, România este una dintre țările aflate pe
ultimele locuri din Uniunea Europeană referitor la utilizarea serviciilor de economie
colaborativă în ceea ce privește cazarea, potrivit datelor oferite de Eurostat. Statisticile arată
că afacerile de tip economie colaborativă riscă să fie sufocate din fașă. Deși la nivelul
Uniunii Europene sau la nivel mondial este considerată a fi de viitor, în România, economia
colaborativă, este la început, conform datelor publicate de Eurostat. În anul 2017, Eurostat
a publicat că 6% din populația României, și-a rezervat prin intermediul internetului cazare
la particulari, iar 5%, printr-un site sau aplicație dedicate acestor tipuri de servicii deci
România se încadrează mult sub media Uniunii Europene, care a înregistrat valori de 17%,
respectiv 14%.
Cauzele poziției inferioare a României pot fi veniturile mici și lipsa informării sau
deschiderii față de mediul online. De asemenea, lipsa încrederii în proprietarii români sau
impactul turismului de afaceri asupra valorilor statistice, preferându-se închirierea
camerelor în spațiile hoteliere.
Numărul unităților de cazare în România este semnificativ, în comparație cu
spațiile particularilor, cu precădere în București. Dar comparativ cu alte orașe europene,
București dispune de un număr mare de spații pe platforma Airbnb, ceea ce rezultă că oferta
este mare.
În spațiul european, orașul Paris are cel mai mare număr de spații valabile pe site-
ul Airbnb, urmat de Roma. Atena are cel mai mic număr. Aceasta înseamnă că cele mai
mari cerințe turistice sunt pentru Paris și Roma, datorită culturii și atracțiilor acestora. Ceea
ce se vede și din datele publicate de Eurostat. Din păcate, sunt prea puține date disponibile
pe site-ul Airbnb, iar cele existente, nu sunt complete.
Evaluarea și nominalizarea spațiilor românești de pe platforma Airbnb sunt
similare cu cele europene deoarece se efectuează de către același intermediar.

Vol. 20 • Nr. Special 12 • Noiembrie 2018 777

AE Economia colaborativă: provocări și oportunități în turism

Pentru îmbunătățirea și dezvoltarea turismului românesc, prin intermediul

economiei colaborative, este necesar să se ia anumite măsuri, cum ar fi: dezvoltarea
infrastrcturii,informarea turiștilor români și străini și prin alte mijloace in afara de Airbnb,
implementarea unei legislații benefice pentru intermediarii de servicii și privați, oferirea
serviciilor de calitate de către proprietari, promovarea constantă a diverse atracții din
România. Punerea accentului pe calitate este foarte important și în concordanță cu serviciile
Unuiunii Europene. Economia colaborativă și platformele online facilitează creșterea
calității datorită transparenței și formării unei relații stabile între furnizor și turist.
Economia colaborativă are un impact semnificativ asupra României. deoarece este
o țară în dezvoltare și în schimbare. Cererea pentru cazări alternative poate crește din cauza
veniturilor mici, ceea ce ar permite ca spațiul pentru intermediari, cum ar fi Airbnb, să
crească. România ca țară poate atrage multe schimbări, deoarece nu și-a atins potențialul
maxim în ceea ce privește turismul.
Acest articol are câteva limitări care vor face obiectul unor cercetări viitoare. În
primul rând, cercetarea s-a limitat doar la câteva orașe din România și Europa. În al doilea
rând, s-au analizat doar date colectate de pe site-urile Airbnb, INSSE, Eurostat, pe o
perioadă scurtă de timp, deoarece modelul economic este destul de nou. În ultimul rând,
cercetarea s-a limitat doar la domeniul turismului, respectiv Airbnb.
În cadrul unor viitoare cercetări privind economia colaborativă, se vor efectua
chestionare pentru a intra în contact direct cu turiștii, se va extinde zona de cercetare și se
vor colecta mai multe date din diverse lucrări științifice.

Bibliografie
Accenture, 2017. Circular Advantage: Innovative Business Models and Technologies That
Create Value. [online] Available at: <https://www.accenture.com/us-en/insight-
circular-advantage-innovative-business-models-value-growth> [Accessed 15 June
2017].
AirBnB, 2015. The AirBnB public policy. [online] Available at:
<http://publicpolicy.airbnb.com/> [Accessed 2 August 2017].
AirBnB, 2017a. Bucharest. [online] Available at: <https://www.airbnb.com/s/bucharest/
homes?checkin=2017-08-04&checkout=2017-08-
05&allow_override%5B%5D=&s_tag=Vlri5I6w> [Accessed 2 August 2017].
AirBnB, 2017b. Constanta. [online] Available at: <https://www.airbnb.com/s/constanta/
homes?checkin=2017-08-04&checkout=2017-08-
05&allow_override%5B%5D=&s_tag=NSDTAXaD> [Accessed 2 August 2017].
AirBnB, 2017c. Brasov. [online] Available at: <https://www.airbnb.com/s/brasov/
homes?checkin=2017-08-04&checkout=2017-08-
05&allow_override%5B%5D=&s_tag=iOeV8wGC> [Accessed 2 August 2017].
AirBnB, 2017d. Timisoara. [online] Available at: <https://www.airbnb.com/s/timisoara/
homes?checkin=2017-08-04&checkout=2017-08
05&allow_override%5B%5D=&s_tag=kVoy229w> [Accessed 2 August 2017].
AirBnB, 2017e. Iasi. [online] Available at: < https://www.airbnb.com/s/iasi/homes?
checkin=2017-08-04&checkout=2017-08-05&allow_override%5B%5D=&s_tag=
l5gHVJBm > [Accessed 2 August 2017].

778 Amfiteatru Economic

Abordări contemporane și provocări ale turismului durabil AE
AirBnB, 2017f. Paris. [online] Available at: <https://www.airbnb.com/s/paris/homes?
checkin=2017-08-04&checkout=2017-08-
05&allow_override%5B%5D=&s_tag=ciPD9GcL&section_offset=16> [Accessed 2
August 2017].
AirBnb, 2017g. Berlin. [online] Available at: <https://www.airbnb.com/s/berlin/homes?
checkin=2017-08-04&checkout=2017-08-
05&allow_override%5B%5D=&s_tag=4rx4tJSM> [Accessed 2 August 2017].
AirBnB, 2017h. Rome. [online] Available at: <https://www.airbnb.com/s/rome/homes?
checkin=2017-08-04&checkout=2017-08-05&allow_override%5B%5D=&s_tag=
66sZBqnL> [Accessed 2 August 2017].
AirBnB, 2017i. Amsterdam. [online] Available at:
<https://www.airbnb.com/s/amsterdam/homes?checkin=2017-08-04&checkout=2017-
08-05&allow_override%5B%5D=&s_tag=DbpJhIsU> [Accessed 2 August 2017].
AirBnB, 2017j. Athens. [online] Available at: <https://www.airbnb.com/s/athens/homes?
checkin=2017-08-04&checkout=2017-08-05&allow_override%5B%5D=&s_tag=
jLGVrB62> [Accessed 2 August 2017].
Ames, D.R. and Iyengar, S.S., 2005. Appraising the unusual: Framing effects and
moderators of uniqueness-seeking and social projection. Journal of Experimental
Social Psychology, 41(3), pp.271-282.
Baumeister, R.F. and Leary, M.R., 1995. The need to belong: Desire for interpersonal
attachments as a fundamental human motivation. Psychological Bulletin, 117(3),
pp.497-529.
Belk, R., 2014. You are what you can access: Sharing and collaborative consumption
online. Journal of Business Research, 67(8), pp.1595–1600.
Benckendorff, P., 2008. Envisioning Sustainable Tourism Futures: An Evaluation of the
Futures Wheel Method.Tourism and Hospitality Research, 8(1), pp.25-36.
Botsman, R. and Rogers, R., 2011. What’s Mine is Yours: The Rise of Collaborative
Consumption. New York: Harper Collins.
Bramwell, B. and Lane, B., 2011. Critical research on the governance of tourism and
sustainability. Journal of Sustainable Tourism, 19(4-5), pp.411-421.
Dervojeda, K., Verzijl, D., Nagtegaal, F. and Lengton, M., 2013. The sharing economy.
Case study 12. Brussels: Directorate-General for Enterprise and Industry.
Dominici, G., Roblek, V. and Lombardi, R., 2016. A holistic approach to comprehending
the complexity of the post-growth era. In: E. Şule, ed.. Chaos, Complexity and
Leadership 2014. Basel: Springer International Publishing AG. pp.29-42.
Dredge, D. and Gyimóthy, S., 2015. The collaborative economy and tourism: critical
perspectives, questionable claims and silenced voices. Tourism Recreation Research,
40(3), pp.286-302.
Eurostat, 2017. Online peer-to-peer accommodation services used by 1 in 6 EU citizens.
[online] Availablle at: <https://ec.europa.eu/eurostat/web/products-press-releases/-/9-
20122017-AP> [Accessed 20 September 2017].
Farronato, C. and Fradkin, A., 2015. Market Structure With the Entry of Peer-to-Peer
Platforms: the Case of Hotels and Airbnb. Work in progress. Stanford: Stanford
University.

Vol. 20 • Nr. Special 12 • Noiembrie 2018 779

AE Economia colaborativă: provocări și oportunități în turism

Felson, M. and Speath, J., 1978. Community structure and collaborative consumption.
American Behavioral Scientist, 21(4), pp.614-624.
Gellatly, J.P., 2016. A global tourism qualitative descriptive multiple case study of
consequences of industry defragmentation. Dissertation Paper. University of Phoenix.
Goeldner, C., Ritchie, B. and McIntosh, R., 2006. Tourism Principles, Practices &
Philosophies. New York: John Wiley and Sons.
Goldsmith, R.E., Litvin, S.W. and Pan, B., 2008. Electronic Word-of-Mouth in Hospitality
and Tourism Management. Tourism Management, 29(3), pp.458-468.
Hacker, J.S. and Pierson, P., 2011. Winner-take-all politics: How Washington made the
rich richer—and turned its back on the middle class. New York: Simon and Schuster.
Healy, J. and Nelson, B., 2006. There's Room at the Inn, but How to Tax It? Journal of
State Taxation, 25(1), pp.11-52.
Hudson, S. and Thal, K., 2013.The Impact of Social Media on the Consumer Decision
Process: Implications for Tourism Marketing. Journal of Travel & Tourism Marketing,
30(1-2), pp.156-160.
INSSE, 2017a. Accommodation Units. [online] Available at: <http://statistici.insse.ro/
shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=TUR101C> [Accessed 8 June 2017].
INSSE, 2017b. Overnight Stays. [online] Available at: <http://statistici.insse.ro/shop/
index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=TUR105H> [Accessed 8 June 2017].
INSSE, 2017c. Arrivals. [online] Available at: <http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?
page=tempo3&lang=ro&ind=TUR104H> [Accessed 8 June 2017].
Jelassi, T. and Enders, A., 2008. Strategies for E-business: Creating Value Through
Electronic and Mobile Commerce: Concepts and Cases. Harlow: Pearson Education.
Kotler, P. and Armstrong, G., 2012. Principles of Marketing. New Jersey: Pearson Prentice
Hall.
Kotler, P. and Keller, K.L., 2012. Marketing Management. New Jersey: Pearson Prentice
Hall.
Lietaert, M., 2010. Cohousing's relevance to degrowth theories. Journal of Cleaner
Production, 18(6), pp.576-580.
Liu, S.Q. and Mattila, A.S., 2016. Airbnb: Online targeted advertising, sense of power, and
consumer decisions. International Journal of Hospitality Management, 60(1),
pp.33-41.
Lynn, M. and Snyder, C.R., 2002. Uniqueness seeking. In: C.R. Snyder and S.J. Lopez
(eds.). Handbook of positive psychology. New York: Oxford University Press.
pp.395-410.
Minciu, R., 2005. Economia turismului. Bucharest:Uranus.
Neguț, S., Vlăsceanu, Gh., Bran, F., Popescu, C., Vlad, L.B. and Neacșu, M.C., 2006.
Geografie Economică Mondială. Bucharest: Meteor Press.
Ranchordás, S., 2015. Does sharing mean caring? Regulating innovation in the sharing
economy. Minnesota Journal of Law Science & Technology, 16(1), pp.413-454.
Raposo, M., Estevão, C., Mainardes, E. and Domingues, M., 2010. Market orientation for
the hotel segment: The Portuguese case. China-USA Business Review, 9(5), pp.29-44.

780 Amfiteatru Economic

Abordări contemporane și provocări ale turismului durabil AE
Rifkin, J., 2000. The Age of Access: The New Culture of Hypercapitalism Where All of Life
Is a Paid-For Experience. New York: Penguin Putnam Inc.
Roblek, V., Štok, Z.M. and Meško, M., 2016. Complexity of a Sharing Economy for
Tourism and Hospitality. In: 23rd Biennial International Congress Tourism &
Hospitality Industry. Opatija, Croatia, April 28-29, 2016. Opatija: University of Rijeka.
pp.374-387.
Rodzi, N.I.M., Zaki, S.A. and Subly, S.M.H., 2013. Between tourism and intangible
cultural heritage. Procedia and Social Behavioral Sciences, 85, pp.411-420.
Snyder, C.R. and Fromkin, H.L., 1980. Uniqueness: The human pursuit of difference. New
York: Plenum.
Stokes, K., Clarence, E. and Rinne, A., 2014. Making sense of the UK collaborative
economy. [online] Available at: <http://www.nesta.org.uk/publications/making-sense-
uk-collaborative-economy> [Accessed 20 September 2017].
Zamfir, C., 2017. Cum omori o afacere din fașă. [online] Available at:
<https://www.startupcafe.ro/taxe/airbnb-bla-bla-car-eurostat-romania.htm> [Accessed
20 September 2017].
Zervas, G., Proserpio, D. and Byers, J.W., 2016. The Rise of Sharing Economy: Estimating
the Impact o Airbnb on the Hotel Industry. Journal of Marketing Research, 54(5),
pp.687-705.
Zohar, D., 2005. Spiritually Intelligent Leadership. Leader to Leader, 38, pp.45-51.
Wijesinghe, G., 2014. Reimagining the application of sustainability to the hospitality
industry through a virtue ethics framework. Journal of Sustainable Tourism, 22(1),
pp.31-49.

Vol. 20 • Nr. Special 12 • Noiembrie 2018 781