Utilizarea serviciilor electronice a crescut: unul din cinci a folosit serviciile electronice în domeniul

asistenței sociale sau al sănătății anul trecut

Potrivit unui sondaj realizat de Institutul Finlandez pentru Sănătate și Asistență Socială, 22% dintre
oameni au folosit serviciile electronice cu un profesionist de asistență socială sau de îngrijire a sănătății
anul trecut. Este posibil ca serviciile să fi fost implementate, de exemplu, printr-o conexiune video sau
prin chat. Pentru a treia oară, utilizarea serviciilor electronice de către populație a fost studiată în cadrul
Proiectului de Monitorizare și evaluare a serviciilor sistemului informațional în domeniul asistenței
sociale și al sănătății. Utilizarea serviciilor electronice a crescut, iar digitalizarea a progresat în domeniul
asistenței sociale și al sănătății. De exemplu, în 2014, doar 16% din populație utilizase serviciul MyKanta,
în timp ce în 2020, 64% din populație utilizase deja MyKanta în anul precedent.

„Epidemia de COVID-19 pare să fi adus o transformare atât în furnizarea, cât și în utilizarea serviciilor
electronice, iar mediile digitale au devenit acum o parte esențială a bunăstării sociale și a asistenței
medicale moderne”, spune Maiju Kyytsönen , cercetător la Institutul Finlandez. pentru sănătate și
bunăstare. În special, primirea testelor de laborator sau a altor rezultate ale cercetării, examinarea
datelor personale ale pacientului sau clientului și rezervarea programărilor au fost utilizate în serviciile
electronice de asistență socială și asistență medicală. Aproximativ jumătate din populație a folosit aceste
servicii electronice în cursul anului. 45% din populație a considerat că serviciile electronice facilitează
cooperarea cu profesioniștii. Lipsa conexiunii la internet sau a competențelor digitale poate duce la
excluderea de la servicii. Digitalizarea asistenței sociale și a asistenței medicale și utilizarea serviciilor
electronice au fost studiate ca parte a anchetei FinSote asupra populației.

Concluzie:

În zilele noastre, tehnologia informației devine din ce în ce mai accesibilă, complexă și sigură,
schimbând tradițiile bine stabilite ale societăților moderne. În multe state democratice, guvernarea
electronică reprezintă un răspuns la cererea de reducere a costului procesului decizional. Cu toate
acestea, noua administrație necesită nu doar o soluție inovatoare, ci „cetățeni inteligenți” pentru a o
folosi. Studii recente arată că e-guvernarea a dezvoltat cinci etape, fiecare dintre ele reflectând gradul
de sofisticare tehnică și de interacțiune cu utilizatorii: diseminare simplă a informațiilor (comunicare
unidirecțională), comunicare bidirecțională, servicii și tranzacții financiare, integrarea (orizontală și
verticală) și participarea politică. Pornind de la acest model, cercetarea de față evaluează stadiul e-
guvernării urbane în România și identifică variabilele de influență ale acesteia. Toate site-urile existente
ale administrației locale urbane – 165 de orașe – sunt analizate atât din perspectiva guvernării digitale
(servicii publice prin internet), cât și a democrației digitale (participarea cetățenilor la procesul de
guvernare prin internet). În ciuda faptului că literatura privind e-guvernarea este în continuă dezvoltare,
numărul cercetărilor empirice la nivel mondial este relativ mic. Evaluarea e-guvernării locale românești
este o premieră națională și va include România printre cei în care s-a făcut o evaluare cuprinzătoare. În
sfârșit, sunt schițate cercetări alternative viitoare privind variabilele care influențează performanța e-
guvernării românești.