TURISMUL este un fenomen social-economic care se manifesta sub forma unei circulatii de masa cu caracter continuu, repetat sau

periodic, la diferite intervale de timp, din zona de provenienta a turistilor catre cea de destinatie turistica pentru un sejur temporar. TURISTUL reprezinta o persoana care se deplaseaza din diferite motive, in general cu un scop neproductiv, timp in care el consuma un anumit produs turistic. eplasarea se face din zona de provenienta, unde are resedinta permanenta, spre cea de destinatie turistica pentru un sejur temporar, fara intentia de a se stabili acolo definitiv. TURISMUL I!T"R!#TI$!#L reprezinta totalitatea tranzactiilor, cu marfuri si servicii, care premerg, insotesc si decurg din calatoriile turistice internationale. Ia in considerare diversitatea flu%urilor turistice precum si marea varietate a finalitatilor economice generate de acestea. &. Medecin ' turismul este o activitate din timpul liber care consta in a voiaja sau a locui departe de locul de resedinta pt distractie, odi(na, imbogatirea e%perientei si culturii, datorita cunoasterii unor noi aspecte ale activitatii umane si a unor peisaje necunoscute. ". )u* +reuler ' turismul este un fenomen al timpurilor noastre bazat pe cresterea necesitatii de refacere a sanatatii si si sc(imbarea mediului inconjurator, cultivarea sentimentului pt frumusetile naturii ca rezultat al dezvoltarii comertului, industriei si perfectionarii mijloacelor de transport. I! I,#T$RI - ai potentialului turistic ' prezinta evolutia unor marimi relative la populatie si la activitatea sa turistica permitand cristalizarea unor concluzii cu privire la dinamica pietelor turistice. Indicatorul intensitatii plecarilor in vacanta apreciaza pt o anumita regiune ponderea persoanelor care pleaca in vacanta, care consuma turism- Ipv . T/0turisti ce pleaca in vacant123op0nr.pop.14566 Indicatorul intensitatii plecarilor in strainatate si evolutia sa in timp raporteaza nr de persoane care pleaca in scop turistic intr-o tara la populatia totala sau numai celor care pleaca in vacanta. Indicatorul c(eltuieli turistice pe locuitor- Rt0c(eltuiala medie pe locuitor1 . Rt0c(eltuiala totala123op Indicatorul ponderii c(eltuielilor turistice din 3I7- Ict . Rt23I74566. - 3rivind forta de munca ' permit evaluarea locurilor de munca permanente si temporare din sectorul turistic la nivel general si pe tipuri de companii, evolutia lor in timp, greutatea specifica a sectorului turistic in privinta locurilor de munca in raport cu forta de munca activa sau angajata din economia nationala, ca si evidentierea disparitatilor in raport cu repartizarea lor geografica . Indicele dinamicii necesarului de forta de munca in ramurile turismului pt o perioada de timp- Ifm( . LM8i0necesarul fortei de munca in momentul i12LM860necesarul fortei de munca in momentul614566. Indicele importantei turismului ca furnizor de locuri de munca masoara aportul turismului in ocuparea fortei de munca- Itlm . 3to0personal care lucreaza in turism12LMo0locuri de munca totale14566. Indicele dinamicii fortei de munca care lucreaza in turism pt o perioada de timp- Ifmt . 3ti0personal in mom i123t60personal in mom 614566. Indicatorul utilizarii temporare a fortei de munca in turism si evolutia sa- Isfmt . LMp0locuri de munca provizorii123t0personal in turism14566. I!#MI,#- mobilitatea turistica se refera la faptul ca turismul presupune doua aspecte esentialedeplasarea spre alte locuri decat cele de rezidenta si sejurul cu o durata temporara. ,auza acestor deplasari are motivatii diverse- motivatie profesionala 2motivatie personala. S-a constatat ca motivatia deplasarilor este comple%a, raspunzand concomintent mai multor motivatii, fapt care duce la atenuarea limitelor intre diferitele tipurilor de turism, in practicarea lor inregistrandu-se combinatiile cele mai diverse. M$TI/#TI#- daca specializarea internationala valorifica oferta turistica, in circulatia internationala apar o serie intreaga de determinanti, si anume factori de natura subiectiva ai circulatiei turistice, printre care motivatia turistica, care este o motivatie de consum. Motivatiile nu sunt statice, ele se modifica continuu sub influenta unor factori endogeni si e%ogeni. +actorii economico-sociali influenteaza motivatia prin veniturile realizate si prin disponibilitatile de timp liber. ,"R"R"#- aria de origine a turistilor este legata de tarile cu un inalt nivel de dezvoltare socioeconomica iar la nivelul tarilor de marile aglomerari urbane emitente a celor mai mari flu%uri turistice. Intensitatea cererii poate fi cuantificata cu ajutorul unor indicatori9 ea este influentata de structura geodemografica, venituri, marimea ponderii populatiei urbane. ,ererea este intr-un proces constant de de crestere la nivel global si se manifesta printr-o e%igenta crescuta fata de serviciile si bunurile turistice, care se concretizeaza intr-un consum selectiv al acestora in zona de destinatie. ,ererea este comple%a

manifestandu-se prin- - caracter- variat, eterogen, comple%, mobil, elastic, sensibil, concentrarea spatiala a zonelor de provenienta, volumul flu%urilor turistice cu perioade de varf. ,ererea este influentata de- -factori politici, factori economici, factori psi(ologici, factori sociali, factori demografici. "T"RMI!#!TI- studiul economic al determinantilor turismului international poate fi fundamentat printr-o analiza teoretica a specializarii internationale- teoria dotarilor factoriale, teoria costurilor comparative, si teoria cererii. eterminanti fundamentali- productivitatea muncii, volumul muncii omenesti si volumul capitalului ca factor de productie, timpul liber ca factor de dimensionare a cererii turistice. 3rin factori intelgem resursele de care dispune o tara pentru a produce cu scopul acoperirii unui consum specific de marfuri si servicii. imensiunea acestor resurse va da masura antrenarii tarii in comertul mondial cu marfuri si servicii. R"SURS"L" " MU!,# se refera la potentialul uman ca factor de productie. #cesta poate fi definit cantitativ, adica dimensiunea populatiei si structura sa dar si calitativ prin nivelul pregatirii profesionale. La aspectele cantitative si calitative ale populatiei ca resursa de forta de munca intra in calcul si aprecierile e%traeconomice ale factorului uman, respectiv gradul de civilizatie, specificul temperamental, caracterul sociabil, ospitalitatea, toate incluse in notiunea de toleranta turistica. 3ragul tolerantei turistice se prezinta diferit de la o tara la alta sau de la o regiune la alta. )radul de toleranta turistica ia in calcul o serie de variabile neeconomice- similitudinea religioasa, culturala si lingvistica intre vizitatori si vizitati, durata si locul sejurului, alterarea sau conservarea valorilor locale pe parcursul contactului turistic, si economicgradul de stimulare materiala a persoanelor active in turism, prezenta unor activitati economice complementare sau substituibile turismului. +iecare variabila poate fi cuantificata sub forma unui coeficient cu valoare pozitiva sau negativa obtinandu-se o valoare care reprez un coeficient global aplicat la nr populatiei zonei turistice. In final rezulta dimensiunea flu%ului de turisti ce va fi tolerat pe un teritoriu turistic fara a genera resentimente sau fenomene sociale nedorite. "/$LUTI# ,IR,UL#TI"I TURISTI,"- in derularea relatiilor economice dintre state, turismul international este unul dintre cei mai activi promotori, circulatia turistica internationala apartinand comertului cu servicii internationale, alaturand turismului serviciile de transport, asigurare, servicii comerciale- publicitate, intermediere, promovare, servicii bancare. 3utine fenomene socio-economice au cunoscut in cursul ultimelor : decenii un ritm de crestere comparabil cu cel al turismului. eplasarile internationale au crescut cu de peste ;: de ori din 5<:=. 3RI!,I3#L"L" 7#>I!" TURISTI,"- in ceea ce priveste (arta turismului international se structureaza sc(ematic in : mari bazine care sunt zonele principale asupra carora converg majoritatea flu%urilor turistice. 7#>I!UL M" IT"R#!"#! ' s-a dezv primul in ordine cronologica si se afla pe primul loc cu cca ?;6 mil de intrari turistice internationale gratie unei e%ceptionale densitati a atractiilor sale si a accesului usor dinspre marile zone emitatoare din nordul europei. 0spania, franta italia, grecia, Israel, egipt pana in maroc, din baleare pana in cipru1. 7#>I!UL ,#R#I7"L$R- s-a dezv in a ?a etapa dar detine locul @. Turistii provin in principal din #merica de nord, flu%ul deverseaza annual asupra ar(ipelagului antilez, de la 7a(amas la Trinidad Tobago si pe tarmurile americii centrale, :; mil turisti straini. 7#>I!UL #SI#-3#,I+I, ' a aparut mai tarziu dar cunoaste o e%pansiune turistica spectaculoasa care l-a promovat pe locul al ?lea. in japonia in noua zeelanda, integreaza diversele ansambluri continentale si insulare care jaloneaza acest arc #siatic, cu cca 5:A mil de sosiri turistice inregistrate. "UR$3# " "ST ' s-a format dupa caderea cortinei de fier survenita in 5<<6, cu un volum annual de cca 566 mil sosiri turistice internationale unde polonia, ce(ia, ,roatia, 7ulgaria si ungaria sunt destinatiile predilecte. +aptul cel mai important din ultimele ? decenii este largirea progresiva a fenomenului turistic international atat ca nr de turisti cat si ca e%tindere spatiala. In masura in care noile destinatii apar in oferta mondiala, turistii au tendinta sa traverseze un nr din ce in ce mai mare de frontiere si sa parcurga destinatii din ce in ce mai lungi. $ferta turistica internationala se imbogateste cu noi state de destinatie tot mai indepartate motivatiile de calatorie s-au multiplicat si au devenit mai sofisticate, cu un grad mai inalt de personalizare de unde si o diversificare enorma a ofertei turistice. orinta de a calatori in strainatate este direct si puternic dependenta de nivelul si evolutia veniturilor individuale. +$RM#R"# ,IR,UL#TI"I TURISTI,"- importatorii de turism care se adreseaza e%portatorilor de turism duc la declansarea unui flu% turistic si genereaza o circulatie turistica. Specialistii din turism considera ca circulatia turistica cuprinde ? categorii generice de turism- sunlust-motivat de factori naturali si

Bonderlust-motivat de cultura,stiinta. !icio tara nu va putea importa turism daca nu dispune de resurse valutare suficiente. /olumul importurilor de turism creste d.p.cu cresterea disponibilitatilor valutare obtinute prin e%portul de marfuri si servicii. 3e langa originalitatea ofertei, distanta si pret, actioneaza si alti factori in orientarea circulatiei turistice internationale ca- stabilitatea politica, apartenta culturala, similitudinea de limba, moda, etc. 7#>I!UL M#RII M" IT"R#!"- reprezinta cea mai importanta regiune turistica prin numarul international de turisti sositi, valoarea veniturilor realizate, varietatea peisajului si amenajarile comple%e cat si prin vec(imea sa, fiind considerat leaganul fenomenului turistic international. SubregiuniLIT$R#LUL "UR$3"#! #L M#RII M" IT"R#!". 3oate fi considerat ca fiind cea mai e%tinsa zona litoral turistica e%tinsa pe cateva mii d Cm intre )ibraltar si bosfor cu o dotare turistica impresionanta cu un potential natural si antropic aproape in totalitate valorificat. In ?66: venitul mediu obtinut pe o sosire . :@D euro. LIT$R#LUL S3#!I$L. #menajat dupa 5<;6 cuprinde numeroase statiuni balneoclimaterice marine care se ordoneaza in : sectoare din sud spre nord astfel- costa del sol cu cea mai mare e%tensiune intre )ibraltar si capul de gata cuprinzand numeroase statiuni si in interior centrele istorice )ranada si cordoba. Intre capul de gata si capul san #ntonio se desf golful mazarron, costa blanca si golful valenciei cu numeroase statiuni litorale sau orase situate in interior-murcia. Intre sagunto si capul tortosa se afla costa del aza(ar cu statiuni maritime si in interiorul zonei-teruel. Intre capul tortosa si 7arcelona, costa dorada cu statiuni maritime. Intre 7arcelona si franta se afla costa brava cu o mare densitate a statiunilor. Litoralului continental spaniol i se adauga ar(ipelagul balearelor. #utoritatile spaniole cauta sa dezvolte si turismul cultural favorizand si orasele din interior cu potential ridicat. RI/I"R# +R#!,">#. ; sectoare- coasta vermeille intre granite cu spania si !arbonne, statiuni reduse. ,ote dEametist pana la gurile r(onului cu densitate mai ridicata a statiunilor. ,oasta de azur pana la Toulon cu mari orase porturi si statiuni. ,oasta maurilor. ,oasta esterelului intre cap camarat si granita cu italia. ,orsica este un punct de atractie pt turisti prin relieful si tarmurile sale accidentate. LIT$R#LUL IT#LI#!. In vest-riviera italiana la marea ligurgica cu mare densitate de statiuni. Insulele eolie, lipari, Sardinia, sicilia. Litoralul #driatic este dens in statiuni intre Trieste si rimini. $rase muzeu venetia, florenta, bologna, /erona, padova, Milano, torino. M#LT#. 3unct de atractie major in m mediterana. 5.:;6 mil turisti straini in ?66:. LIT$R#LUL "ST-# RI#TI,. Slovenia, ,roatia, bosnia-(ertegovina, muntenegru. Tarm de tip dalmatic. LIT$R#LUL ,$!TI!"!T#L #L )R",I"I SI #R8I3"L#)URIL" S#L". 5@.?D5 mil turisti in ?66:. ?5D eur2sosire. LIT$R#LUL M#RII !")R". Se remarca litoralul bulgar. Litoralul romanesc e%tins pe A6 Cm. litoralul !ordic si estic apartine ucrainei, rusiei si gruziei. +atada asiatica a bazinului marii negre cuprinde litoralul din turcia, siria, liba, Israel si cipru. ,#R#,T"RISTI,IL" 3I"T"I TURISTI,". In privinta organizarii activitatilor turistice turismul este un sector economic divizat unde predomina inca structurile familial si artizanale, pe langa forme puternice, concentrate si integrate9 este o situatie tipica de dualism structural. 3rin piata turistica intelegem sfera economica de interferenta a ofertei turistice materializata prin productia turistica si cererea turistica materializata prin consum. eterminarea cantitativa a pietei se refera la- ,apacitatea pietei turistice este reprezentata de necesitatea pe o anumita piata pe un produs turistic, neluand in seama veniturile consumatorilor sau pretul produsului. - 3otentialul pietei turistice e%prima cererea tuturor consumatorilor pentru un produs turistic in functie de veniturile lor si pretul produsului. - /olumul pietei produsului turistic cuprinde volumul tranzactiilor inc(eiate pentru un produs turistic de pe o piata intr-un interval de timp - Locul de piata al unui produs turistic se refera la segmentul de piata acoperit prin vanzarile realizate pentru produsul respectiv. Integrarea turistica poate fi analizata in planul individului ca turist, al companiei turistice, al guvernului si al organismelor internationale. ,aracteristica principala a integrarii turistice o reprezinta concentrarea puternica de motivatii si libertati la nivelul individului, organizarea activitatii pe verticala la nivelul companiilor, politici nationale si internationale comune si la nivelul guvernelor si al organismelor internationale specializate. Integrarea la nivelul individului- libera circulatie a oamenilor reprez premisa fundamentala pt dezvoltarea turismului international care a devenit o practica curenta. Liberalizarea calatoriilor, micsorarea

obstacolelor formale, administrative si valutare, caderea cortinei de fier, au avut ca rezultat amplificarea deplasarilor interregionale. Individual este liber sa se deplaseze, sa-si aleaga produsul turistic preferat, acolo unde doreste si cand doreste. Integrarea la nivelul companiei turistice- ? mari sisteme ale industriei turistice- "uropa de nord ' state emitatoare,cu cele mai mari lanturi (oteliere europene si nord-americane, cu cele mai mari agentii de voiaj care controleaza piata vacantelor. "uropa sudica ' are un caracter net receptor, formata din unitati mici, puternic diversificate cu un grad mai redus de integrare. Intre cele ? sisteme e%ista o complementaritate evidenta care sustine integrarea turistica ridicata din europa. Integrarea la nivel guvernamental sau al autoritatilor publice- are loc prin intermediul unor facilitati turistice care se refera la politica fiscala, valutara, de transport, de asistenta medicala si sociala, care mareste circulatia turistica. ,"R"R"# SI ,$!SUMUL TURISTI,- cererea include si definirea consumului turistic, ca o materializare a cererii si anume- cererea turistica este formata din ansamblul persoanelor care isi manifesta dorinta de a se deplasa periodic si temporar in afara resedintei proprii pt alte motive decat prestatia unei activitati remunerate la locul de destinatie iar consumul cuprinde totalitatea c(eltuielilor efectuate de catre cererea turistica pt ac(izitionarea unor servicii si bunuri legate de motivatia turistica. ,ererea se formeaza in locul de resedinta al turistului conturandu-se un bazin al cererii iar consumul se realizeaza in cadrul bazinului ofertei turistice. ,ererea are o serie de caracteristici fiind influentata de o serie de determinanticaracter dinamic, se concentreaza in tarile si regiunile dezvoltate, motivatia este eterogena diversa si sc(imbatoare, prezinta o sezonalitate accentuata datorita factorilor naturali si sociali. eterminanti- factorul demografic, gradul de urbanizare, timpul liber, veniturile. 3t ca cererea sa se transforme intr-un act de consum trebuie indeplinite @ conditii- timp liber, venit disponibil, motivatie. pdv psi(ologic, cererea este generata de necesitatile biologice si psi(ologice. Trecerea de la cerere la consum are ? procesetransformarea motivatiilor in reactii, procesul cumpararii. ,onsumul turistic ' caracteristici- volumul consumului este ec(ivalent cu volumul productiei9 volumul productiei este in functie de nivelul preturilor si venitul disponibil al consumatorilor9 este afectat de cresterea ratei inflatiei9 fluctuatia cursurilor valutare.,onsumul se imparte in ?- consum national si international. ,ererea si consumul international sunt stimulate de productia turistica. $+"RT# SI 3R$ U,TI# TURISTI,#- oferta este formata din cadrul si potentialul natural si antropic, ec(ipamentul pt productia serviciilor turistice, bunurile materiale destinate consumului turistic, forta de munca specializata in activitatile specifice, infrastructura turistica si conditiile de comercializare. 3rin productia turistica se intelege ansamblul de servicii care mobilizeaza forta de munca, ec(ipament de productie si bunuri materiale care se materializeaza intr-un consum efectiv. Relatia oferta-productie are caracteristicile- prod poate fi cel mult egala cu oferta9 oferta e%ista si independent de prod9 oferta e%ista atata timp cat e%ista elementele ce o compun9 prod e%ista atata timp cat e%ista consum, inceteaza odata cu el9 structura ofertei nu coincide cu structura prod. $ferta ' caracteristici- elem atractive, compuse din resurse naturale, socioculturale, umane, te(nologice9 elem functionale, compuse din ec(ipamentele si serviciile care fac posibila desfasurarea prod turistice. $ferta si produsul necesita pt a fi consumat, deplasarea consumatorului. eterminantii ofertei- teritoriul9 sectorul tertiar9 baza te(nico-materiala. 3I#T# TURISTI,# ' tendinte- maturizarea consumatorului turistic si a industriei specifice9 in tarile in curs de dezvoltare turismul este acuzat de poluarea plajelor si degradarea valorilor morale si nationale9 comportamentul de consum se modifica o data cu cresterea e%perientei turistice9 fenomenul de imbatranire conduce la o alta modificare a comportamentului de consum9 turistii de astazi sunt sensibili fata de valorile culturale si nationale9 principalele firme turistice se multumesc cu marje de profit de 5-:F. /$I#&UL +$R+"T#R 0IT1- voiaj organizat sub forma unui program minutios care cuprinde un ansamblu de prestari de servicii pt un pret fi% determinat prealabil. ,aracteristici- produsul este format inainte de manifestarea cererii clientilor, T$ alege destinatia, mijlocul de transport, cazarea9 prestatia cuprinde un minim de sejur, voiajul dus intors, insotirea, transferurile, cazarea, restaurarea, agrementul, animatia, asigurarile, prestari medicale, culturale, de congrese9 pretul este fi%at in prealabil si contravaloarea se ac(ita la inceputul voiajului9 consta intr-un program de voiaj sau de vacanta care permite clientilor sa fie absolviti de orice nelinsite, probleme aparute in timpul derularii sale. Se organizeaza prin ? modalitati- totul inclus sau mi%t. /$I#&ISTUL sau TUR$3"R#T$RUL 0T$1- firma de servicii care pregateste, inainte sa fie formulata carerea, voiaje si sejururi organizandu-le transportul, cazarea si toate celelalte servicii in locul de destinatie turistica si ofera o serie de servicii destinate vanzarii directe prin propriile sale birouri sau prin

intermediul agentiilor de voiaj, unor grupuri sau persoane, la un pret fi%, datele de plecare si de intorcere fiind fi%ate dinainte. #)"!TI# " /$I#&- este o comapnie comerciala, intermediara intre client si prestatorul de servicii turistice si de recreere remunerata printr-un commision din vanzarile pe care le realizeaza. +unctia sa esentiala este vanzarea in detaliu a produselor si serviciilor diverse. 3R$ USUL TURISTI,- fabricarea produsului turistic cuprinde : faze- Studiul de piata ' cunoasterea si analiza elementelor revelatoare pt caracterizarea pietei in conte%tul mai larg al dezvoltarii economice. - ,onceperea produsului turistic ' se tine cont de necesitatile consumatorului. ,lientela estea nalizata pe obiceiuri, gusturi, grupe de varsta, categorii profesionale. Se iau in calcul si resursele naturale, culturale, starea infrastructurii. - !egocierea produsului turistic ' intre prestatorii de servicii astfel incat produsul rezultat sa fie calitativ superior la un pret cat mai avantajos. - ,omercializarea prod turistic ' prin intermediul T$ si al agentiilor de voiaj. In acest mediu concurential, tendinta este de introducere si lansare pe piata a unor noi produse si servicii turistice. TR#!S3$RTURIL" I!T"R!#TI$!#L"- Transportul reprezinta posibilitatea de acces la consumul turistic fiind o componenta important a acestuia. Legatura intre turism si transport este atat de stransa si comple%a incat transportul, prin activitatea sa, poate genera turism, prin imboldul pe care il da spre calatorie. "%ista ? tipuri de transporturi- polivalente0cuprinde toate modurile de transport1 si formulele specific turistice0companii strict specializate in transportul si voiajul clientele turistice1. TR#!S3$RTURIL" #"RI"!"- dezvoltarea si democratizarea transportului aerian induce sc(imbari prin internationalizarea turismului si cucerirea de noi spatii turistice mai indeparatate. Intratea in e%ploatare a unor aparate de zbor puternice si de mare capacitate si scaderea progresiva a tarifelor sunt printre cauzele dezvoltarii turismului international. Transportul aerian a favorizat atat numeric cat si spatial, dezvoltarea turismului. ,onform datelot $MT, :6F dintre turistii internationali folosesc avionul ca mijloc de transport in deplasarea lor de la locul de resedinta la cel de sejur. Transportul aerian a fost bulversat de intrarea in serviciu a curselor c(arter a companiilor private. !umeroase aeroporturi din lume deruleaza ca activitate principala cursele c(arter. ,URS"L" ,8#RT"R " )RU3a. ,u afinitate ' un grup are dreptul la conditii special de transport, daca scopul constituirii grupui este altul decat calatoria si daca intre membrii sai e%ista suficienta afinitate. Intreaga capacitate a unui avion se inc(iriaza, putand e%ista mai multe grupuri, deci mai multi organizatori. b. +ara afinitate ' inc(irierea intregii capacitate a unui avion, fiecare organizator trebuie sa inc(irieze un nr minim de :6 locuri, membrii grupului sa-si cumpere biletul cu cel putin A6 de zile inainte de data calatoriei. #vantajul pt turist este libertatea care i se acorda de a cumpara fie serviciile totale, fie numai transportul. ,URS"L" ,8#RT"R IT 0inclusive tour1- calatorie dus-intors sau in circuit efectuata total sau partial pe calea aerului contra unui tarif care include si cazarea. #ceste calatorii pot fi efectuate pe curse regulate decomercializate sau cu avioane inc(iriate in acest scop. ,URS"L" ,8#RT"R $G!-US"0single entit*1- o pers fizica sau juridica inc(iriaza un avion pt uzul propriu pt transportul unor obiecte sau persoane, cu conditia ca pretul transportului sa fie in intregime suportat de afretor. ,el care inc(iriaza spatiul de zbor nu il mai poate comercializa. ,URS"L" ,8#RT"R S3",I#LI>#T"a. 3t studenti sau grupuri de studiu ' inc(irierea integrala a unei capacitati pt transportul studentilor de la cursele de zi ale unei institutii de invatamant superior recunoscute. #vionul inc(iriat poate sa transporte orice numar de studenti cu varsta ma%ima de ?; ani iar grupul sa fie de minim :6 de studenti. 3retul mai include masa, transportul la sol si cazarea. b. 3t evenimente speciale ' cand un grup nu are posibilitatea unei rezervari anticipate. #vioanele inc(iriate servesc pt transportul unuia sau mai multor grupuri care participa la un eveniment deosebit de natura sportiva, culturala, sociala, profesioanala sau de alta natura. #ceste curse opereaza numai spre tara in care are loc evenimentul special, durata sejurului fiind strans legata de durata evenimentului. TURISMUL SI #M"!#&#R"# T"RIT$RIULUI - tarile receptoare ale flu%urilor turistice au elaborat o serie de planuri de amenajare turistica care se refera la ansamblul spatiului lor economic in functie de politica lor regionala si cooperarea internationala. ,resterea rapida a flu%urilor si concentrarea lor

geografica reprez cauze care au determinat tarile receptoare sa elaboreze planuri de amenajare turistica. #ceste actiuni sunt cuprinse intr-o strategie de amenajare turistica a teritoriului. Strategia se bazeaza pe o serie de principii in functie de care sunt elaborate actiunile de amenajare. 5. 3RI!,I3IUL I!T")R#RII #RM$!I$#S" # SU3R#+"T"L$R !#TUR#L" ,U SU3R#+"T"L" ,$!STRUIT", ,U STRU,TUR# S"R/I,IIL$R SI ,U I!+R#STRU,TUR#. #menajarea se face in cadrul unui teritoriu cu o incarcatura materiala formata in decursul timpului in urma activitatilor umane. ,onstructiile care se vor grefa pe structura materiala e%istenta trebuie sa se integreze in plan estetic conditiilor naturale si antropice intr-o sinteza armonioasa si ec(ilibrata. #ceasta integrare este rodul unei munci in ec(ipa a ar(itectilor, geografilor, istoricilor, economistilor care pot oferi cele mai bune solutii. ?. 3RI!,I3UL +L"HI7ILIT#TII S#U #L STRU,TURIL$R "/$LUTI/"- zona turistica se amenajeaza intr-un sistem polifunctional adaptabil evolutiei si modificarior structrale ale cererii turistice. @. 3RI!,I3IUL #,TI/IT#TII 3RI!,I3#L" SI #L R","3TI"I S",U! #R". Releva specificul consumului turistic, stimulat de elementele materiale atractive ale ofertei care satisfac motivatia de consum considerate ca o activitate principala. Unele elemente ale ofertei ca si cazarea si masa concura la realizarea consumului, dar nu reprez ratiunea acesteia si astfel in amenajare se porneste de la dimensionarea capacitatilor de prestare a serviciilor principale in raport cu motivatia consumului, dupa care va avea loc adaptarea capacitatilor functionale, care vor completa oferta turistica. :. 3RI!,I3IUL R"T"L"L$R I!T"R "3"! "!T"- vizeaza integrarea retelei turistice formata din baza materiala, serviciile turistice, forta de munca si turistii in structura socioeconomica a zonei amenajate, aplicarea sa evita contradictiile care pot degenera in conflicte, intre populatia turistica si cea rezidentiala. ;. 3RI!,I3IUL +U!,TI$!#LIT#TII $3TIM"- modul in care trebuie sa functioneze elementele structurale ce sunt integrate in sistemul turistic al teritoriului. ,omponentele turistice sunt interconditionate in functionarea lor avand efecte dinamizatoare asupra intregului sistem cand functioneaza bine. $rice dereglare sau defectiune a unei componente antreneaza efecte in lant cu consecinte nefavorabile asupra consumului turistic si asupra teritoriului. A. 3RI!,I3IUL R"!T#7ILIT#TII IR",T" SI I! IR",T"- orice activitate economica se justifica fata de societate numai daca este utila si eficienta. "ficienta activitatii turistice poate fi apreciata prin indicatorii de rentabilitate dar si prin efectele economice indirecte antrenate pe plan economic si social. aca amenajarea turistica nu genereaza efecte economice si sociale favorabile, acestea nu se justifica ca varianta de dezvolotare a teritorilui. M$ "L" #L" ">/$LT#RII TURISMULUI I!T"R!#TI$!#L- Turismul international repezinta o activitate economica si sociala a carei importanta este unanim recunoscuta cu e%ceptia catorva tari din lumea a @a. cauzele sunt metodologice si tin de o estimare delicata si incompleta a efectelor activitatii turistice si a caracterului sau novator. "uropa, continentul cel mai vizitat al planetei, realizeaza cele mai mari venituri din turismul international, ?A: miliarde euro in ?66:. IT#LI#- imbina traditia cu economia bine dezvoltata9 este prima destinatie a turismului international fiind lider in domeniul turistic. ,ca ;< mil sosiri in ?66:, se afla pe locul @ dupa spania si franta insa activitatea sa este cea mai vec(e. Inregistreaza A: sosiri2566 locuitori in ?66: cu venituri ridicate la ?< miliarde de euro. 3atrimoniu istoric si de arta f bogat ' alimenteaza un turism cultural f activ suprapunanduse straturile diferitelor epoci - Sicilia, roma, Ravenna, venetia, 3alermo, Milano, florenta, !apoli, siena. Infrastructura turistica de calitate construita gratie e%perintei sale prestigiose. ?,D milioane de paturi in (oteluri cu un grad de ocupare de :6F. Majoritatea unitatilor sunt concentrate in nordul si central italiei. 3e langa cazare, italia dispune si de o intrastrcutura de comunicatii performanta- aeroporturi, <666 Cm autostrazi, cai ferate cu tuneluri pe sub alpi, porturi maritime. Turismul cultural ' sejur de scurta durata @-; zile iar orasele cele mai vizitate ' roma florenta venetia Milano, !apoli, pisa, bologna, genova, torino, bari. Turismul balnear ' abano terme, montecatini, castellamare. Tusimul litoral ' =666 Cm de litoral. Riviereligurica, Toscana, romana, venet, Sardinia, costa smeralda. Turismul alpin ' muntii alpi si dolomiti ' turism al sporturilor de iarna. !umeroasele parcuri nationale cauta sa prezerveze speciile de flora si fauna dezvoltand ecoturismul. # crescut oferta italiana pt formele de turism de nisa- gastronomic, sportiv, ecoturism. Italia este una din cele mai active tari in ceea ce priveste facilitatile acordate tinerilor cu oferte specifice. ,a elemente pozitive de atractivitate amintim- olimpiada de iarna de la torino ?66A. ,a element negativ-cursul supraevaluat al monedei euro fata de dolarul #merican. 3otential de primire- A regiuni din ?6 primesc mai mult de ;F din innoptarile strainilor. 3referintele turistilor itelieni si straini pt italia difera.

Regiunea venetia este preferata de straini, regiunea trentino aldo adige roma si Toscana este preferata de ambele categorii, in timp ce "milia Romagna este preferata italienilor. Randamentul economic inferior are o acuitate mai mare in italia din cauza vec(imii turismului care nu a fost modernizat si innoit cum ar fi necesar. S3#!I#- reprezinta o putere in turismul international fiind similara unei tari invadate de mareea turistica. =; mil sosiri in ?66: din care ;@ mil de peste 5 zi. /enituri de @D miliarde euro, ;,;F din 3I7. Spaniolii calatoresc putin in strainatate. Turismul international reprez un mijloc de imbogatire. Majoritatea turistilor straini provin din marea britanie, )ermania si franta. ,u putine e%ceptii, turismul litoral spaniol este unul de masa. Infrastructura de cazare si transport f performanta. DAA<;? camere de (otel. Spania este in masura sa ofere consultanta si e%pertiza de specialitate. #re un sistem propriu de calitate ' S,T". Transporturile turistice joaca un rol primordial ' D5F din sosiri, ?@F rutier. +iind un sector economic si social important spania a elaborate un plan cu obiective pt promovarea ofertei spaniole- cercetarea pietei turistice-raporturi bianuale, comunicare si publicitate, dezvoltarea productiei de bunuri si servicii turistice, actiuni de marCeting on-line, managementul e%celentei si calitatii. +lu%urile turistice se indreapta spre litoral ' coastele spaniole. 7arcelona si /alencia ? metropole de pe tarmul occidental al mediteranei. Insulele baleare 0mallorca menorca Ibiza si formentera1 sunt invadate de o adevarata maree turistica. Sudul spaniei este cea mai frecventa regiune pt turismul litoral. Turismul cultural ' catalonia, sevilla, cordoba, granda, Malaga, Madrid, >amora, andalusia. Insulele canare sunt propice activitatii turistice tot timpul anului. Mareea turistica s-a succedat in @ faze- faza e%ploziva 5<;6-5<A; cu enorme cresteri de la un an la altul. +aza de consolidare 5<A;-5<=6 consolidare, cresteri temperate. +aza de incertitudine 5<=6 ' cu cresteri si reculuri. Un comple% de factori au dus la aceasta reusita- geografie, atractivitate,peisaje frumoase, istorie bogata, factori politici si economici favorabili, legi favorabile, vanzarea catre straini a produselor auto(tone. ezvoltarea turismului international spaniol are si cateva umbre- mediul inconjurator este puternic bulversat, activitatea economica se afla la dispozitia firmelor multinationale. +R#!T#- se situeaza in fruntea tarilor turistice cu peste D; mil intrari in ?66:. Infrastructura este prodigioasa. Teritoriul larg turistificat. ? regiuni majore- paris si coasta de azur. 3arisul este un oras magnet care dispune de o paleta completa de atractii- monumente si ansambluri ar(itectonice reprezentative artei gotice neoclasice si moderne9catedrale9 muzee9 realizari ale te(nicii moderne9Imare centru de afaceri. ,oasta de azur 'model de amenajare a teritoriului9statiuni cJlKbre9 insula ,orsica atrage peste 5 mil de sosiri. Turismul de interior prin valorificarea patrimoniului natural montan sau antorpic-parcul national ,evennes. Infrastrcutura de transport- aeroportui, cai ferate de mare viteza, retea densa de sosele si autostrazi. #lte regiuni importante- vestul frantei- statiuni litorale si vestigii ar(itecturale, asezari rurale9 nordul si nord-vestul frantei ' regiuni transfrontaliere9 nord estul frantei 'influenta germana, turism (ivernal montan,podgorii vestite9 estul frantei- podgorii, patrimoniu arc(itectural, statiuni montane si balneoclimaterice9 franta alpina- alpi, masivul central francez, pirinei-parcuri naturale, statiuni termale, sporturi (ivernale, locuri de pelerinaj, statiuni maritime. Turistii au generat incasari de @@ miliarde euro in ?66:. Tripla orientare a frantei spre m meditarana, o atlantic si europa centrala a contribuit la o mare varietate climatica foarte favorabila turismului. Maison de france-organism specializat pt promovarea ofertelor franceze a elaborat un program ambitios de marCeting pt mentinerea competitivitatii industriei turistice franceze. /izeaza diferitele grupe de varsta, regiuni geo, diferitele forme de turism si servicii. TURISMUL I! T#RIL" LUMII # @#- in ani A6 si D6 ai secolului HH, turismul a fost prezentat tarilor sarace de catre marile organizatii internationale ca o oportunitate e%ceptionala, o ocazie de a rezolva cu minim de c(eltuieli unele din problemele lor esentiale. $ferind bunuri disponibile si reproductibile, aceste tari sperau sa obtina resurse financiare suplimentare, noi locuri de munca, o modernizare si diversificare a economiilor si o valorificare a patrimoniului lor. #vantajele si costurile dezvoltarii turistice genereaza o dezbatere vie, cu argumente ve(emente mai ales in ceea ce priveste efectele pozitive sau negative ale optiunii turistice in tarile in curs de dezvoltare. #ceasta viguroasa controversa este alimentata de catre cercetatori, observatori, si e%perti in economie, socioentologie, planificare-amenajare, marCeting, responsabili nationali si de unele mari organisme internationale. "%cesele discutiei au facut mai dificila stabilirea unui bilant obiectiv cu atat mai mult cu cat datele statistice pt aceste tari sunt lacunare iar sudiile precise sunt f rare pt a putea tine cont de marea diversitate de situatii din tarile lumii a @a. in general, activitatea turistica reprezinta un indiscutabil supliment de resurse si activitati. 3articularitatile balantei turismului international in tarile in curs de dezvoltare- prezinta numeroase iesiri si costuri derivate9 acest sector fara traditie si frecventare nationala este dezvoltat pt primirea si satisfacerea unei cereri straine care si-a impus e%igentele sale de confort, securitate,calitatea ec(ipamentelor

si serviciilor9 costurile suferite de bugetele publice locale pt infrastrcutura, aeroporturi, sosele, resurse de apa, electricitate si aparitia primelor (oteluri, sunt minime9 greutatea acestor investitii (oteliere intr-un sector puternic capitalist cu costuri de creatie a locurilor de munca mai ridicate decat cele din sectorul traditional si superioare celor inregistrate in ramurile industriale9 c(eltuieli importante antrenate pt formarea cadrelor nationale in strainatate si prin recurgerea la cadre straine autorizate sa transfere in tarile lor de origine o parte ridicata din veniturile lor9 costurile antrenate de o mare cantitate de importuri cerute de straini, in mod obisnuit ridicate pentru ec(ipamente de baza pt (oteluri sau pt porturi si aeroporturi dar si furniturile cotidiene9 plati multiple realizate in profitul intreprinderilor straine care opereaza in tara9 plati mai putin vizibile ale efectelor inflationiste angajate de consumatia turistica straina. Rezulta o balanta finala f variabila. #cest calcul, util in tarile dezvoltate, devine indispensabil in tarile lumii a @a unde responsabilii guvernamentali sunti pusi in fata unei dileme. Situatia este infloritoate in cateva tari in curs de dezvoltare ' maroc, Tunisia, egipt, libia, siria, CuBeit, indonezia, Mala*sia, 3aCistan, majoritatea tarilor latinoamericane. Rare sunt acele tari cu putini nationali care calatoresc in e%terior. Tarile lumii a @a, cele mai solide si cu economia cea mai diversificata sunt cele mai putin dependente de strainatate si pot sa traga din dezvoltarea turismului ma%imum de beneficii. Turismul nu este pentru tarile in curs de dezvoltare o resursa usor de e%ploatat. ,u cat o tara este mai dezvoltata, cu cat poseda activitati de baza numeroase si variate, cu atat mai mult e%ista sansa ca turismul sa-i fie favorabil. !u turismul permite dezvoltarea ci dezvoltarea generala a unei tari face turismul profitabil. 3articularitatile sc(imburilor turistice ale tarilor lumii a @a sunt evidente deoarece sc(imburile turistice determina nu numai flu%uri economice ci si contacte intre culturi. ,alatoria turistica nu este o simpla deplasare mecanica, ci un act de cultura. Turismul stabileste un interesant contact al culturilor cu diversele sale componente- imitarea si uniformizarea, incompre(ensiunea, tensiunile si conflictele etc. Un prim aspect al deplasarilor turistice se refera la relatia vizitatori-vizitati. enuntarea viguroasa a stricaciunilor cauzate in locurile de primire a turistilor prin dezvoltarea activitatii turistice nu este un fapt recent. #ctivitatea turistica, mai ales pt tarile lumii a @a, reprezinta importul mascat al unui model cultural. ,ontactul dintre culturi este dernjant si socul este puternic cu cat cele ? culturi intrate in relatie vor fi diferite in traditii si baza materiala actual- acestea e%plica efectele traumatizante ale turismului din partile lumii a @a cu precadere in regiunile inca putin desc(ise spre e%terior. #colo, locuitorii vor observa cu mai multa atentie atitudinea vizitatorilor care au influenta asupra comportamentelor de imitare mai ales din partea tinerilor in diverse domenii- tinuta vestimentara, gusturi, deprinderi, distractii, limbaj, relatii sociale, moravuri, valori estetice etc. Un sentiment de frustrare insoteste aceste influente, caci turismul etaleaza comportamentele unei societati de consum sub privirile unei societati cu nevoi. Un al doile aspect il reprezinta riscurile de erodare a valorilor culturale locale. ezvoltarea turistica poate fi e%trem de periculoasa pt ec(ilibrul sociocultural al regiunilor unde se dezvolta. "fectele cele mai spectaculoase si cele mai grave sunt- angajarea localnicilor in functii subalterne, secatuirea, standardizarea si folclorizarea produselor artistice traditionale. Uneori apar reactii de animozitate si c(iar respingere acolo unde socul cultural este clar materializat in spatiul in care doua lumi se suprapun fara a se amesteca in realitate. ,ombinate cu sentimente de frustrare si de spoliere taiate de populatiile locale, aceste conflicte pot debuta prin reactii viguroase de respingere, c(iar si in tarile dezvoltate. 3entru evitarea consecintelor mai sus amintite este necesara o pedagogie a turismului intr-un conte%t de educatie al turistului. "ducatia turistilor trebuie sa se imbunatateasca prin actiunile clasice de formare la care se adauga eforturile sporite pt completarea informatiilor, de sensibilizare si de pregatire a voiajelor, de calitate a cataloagelor si g(idurilor turistice in sensul unei prezentari mai complete si fidele a caracteristicilor zonei vizitate. Institutiile internationale au incurajat aceasta evolutie, favorizand masuri de protectie.