UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE ECONOMIE SI ADMINISTRAREA AFACERILOR SECIA Economia Comerului, Turismului i Ser!

iciilor

COORDONATOR: Lec"# uni!# $r# %RUESCU RAMONA

A&SOLVENT'

CRAIOVA ())* UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE ECONOMIE +I ADMINISTRAREA AFACERILOR SECIA Economia Comerului, Turismului i Ser!iciilor

COORDONATOR: Lec"# uni!# $r# %RUESCU RAMONA

A&SOLVENT'

CRAIOVA ())* CU,RINS CA,ITOLUL I - Turismul - ac"i!i"a"e economico-social. -

INTRODUCERE

Dinamismul, profunzimea i amploarea transformrilor din toate sectoarele vie ii economico!sociale, ca trsturi definitorii ale evolu iei contemporane, se reflect, "ntre altele, in modificarea structurilor economice, in ierar#izarea ramurilor componente "n concordan cu cerin ele pro$resului te#nico!tiin ific contemporan, cu e%i$entele sporirii calit ii vie ii& 'odernizarea i modificarea structurilor economiilor contemporane, impuse de amploarea transformrilor din toate sectoarele economiei, au impus reierar#izarea ramurilor componente pentru armonizarea cu nevoile societ ii moderne& 'ultiplele interdependente din economia mondial i pro$resele te#nico!tiin ifice au permis transformarea turismului "ntr!o component de sine stttoare a economiei, tot mai active "n via a economica i social& Turismul evolueaz su( impactul transformrilor civiliza iei contemporane, dinamica sa inte$r)ndu!se procesului $lo(al de dezvoltare& *l reprezint o component de mare importanta a vie ii economice pentru un numr tot mai mare de tari ale lumii, antren)nd un amplu poten ial uman i material i ac ion)nd, prin eforturile pe care le an$a+eaz i efecte (enefice induse asupra domeniilor de interferen , ca factor stimulator al dezvoltrii i pro$resului& ,aptul ca turismul se adreseaz unor se$mente lar$i ale popula iei, rspunz)nd nevoilor materiale i spirituale ale acesteia, se reflect "n intensificarea circula iei turistice na ionale i interna ionale, imprim)nd fenomenului un ritm "nalt de cretere& -ectorul turismului interna ional se caracterizeaz, ca i celelalte domenii economice, printr!o profund $lo(alizare, diversificare a ofertei i a cererii. el nu are frontiere si se constituie "ntr!o punte de le$tur "ntre popoare, culturi, sisteme economice& ,unc iile turismului: se multiplic continuu, pe l)n$ componentele economice, sociale i culturale, do()ndind i alte valen e: politic, ecolo$ic, administrativ i educa ional&

CA,ITOLUL I
TURISMUL - ACTIVITATE ECONOMICO-SOCIAL/ Turismul reprezint, at)t prin con inut, c)t i prin rolul su, un fenomen care s!a impus pre$nant in epoca contemporan, dezvoltarea sa spectaculoas constituind o trstur caracteristic, at)t a actualului secol, cat i a celui trecut& Aceast dezvoltare a determinat nu numai numeroase efecte "n plan economic, ca urmarea a antrenrii unui important volum de investi ii pentru crearea (azei materiale specifice i a dezvoltrii unui important sector de servicii complementare, ci i "n plan psi#o!social datorit solu iilor pe care acesta le ofer pentru petrecerea superioar a timpului li(er, men inerea ec#ili(rul (iolo$ic i fiziolo$ic al omului modern, dezvoltarea personalit ii i creativit ii acestuia& 0#0# Im1ac"ul economic al "urismului *volu ia spectaculoas pe care a "nre$istrat!o turismul "n ultimele decenii a fcut ca acesta s devin 0o dimensiune inerent a vie ii societ ii contemporane 12, fiind considerat cel mai dinamic i poate cel mai comple% fenomen al epocii actuale& Aceasta se datoreaz multiplelor efecte pe care turismul le $enereaz pe toate planurile, de la stimularea creterii economice la ameliorarea structurii sociale, de la valorificarea superioar a resurselor natural! materiale, la "m(unt irea condi iilor de via 2& Con inutul comple% al acestuia, rezultat al multiplelor fa ete pe care le "m(rac, a fcut ca, practic, "ntrea$a societate s fie implicat in derularea sa, i totodat s reflecte evolu ia "ntre$ii societ i, put)nd fi considerat un adevrat (arometru al acesteia& Ca urmare, turismul a devenit o(iectul de studiu a numeroase or$anisme interna ionale, ai cror specialiti au eviden iat impactul considera(il pe care acesta "l are asupra economiilor, societ ilor i culturilor diferitelor ri de referin & Conform studiilor realizate de Or$aniza ia 'ondial a Turismului, efectele turismului pot fi $rupate, in trei cate$orii3: !efecte asupra strate$iei $lo(ale de dezvoltare a unei ri 3zone4 sau efecte $lo(ale !efecte par iale asupra economiei na ionale, respectiv asupra a$en ilor, sectoarelor, varia(ilelor i macrodimensiunilor fundamentale ale economiei ! efecte e%terne, in domeniul socio!cultural, fizic i cel al resurselor umane, cu rezultate economice indirecte 5n concluzie, "n primul r)nd, se impune a fi eviden iat rolul important pe care "l are turismul "n structura mecanismului economic precum i "n procesul de dezvoltare i modernizare a economiei i societ ii& De aceea 0a analiza impactul economic al turismului "nseamn a evalua locul pe care acesta "l ocup "n comer ul interna ional i "n economia na ional. 6 a identifica i e%amina rezultatele activit ii turistice in compara ie cu alte sectoare ale economiei2&

1 2

7& 7onescu, Turismul fenomen social economic i cultural, *ditura Oscar 8rin , 9ucureti, p& :& R& 'inciu, *conomia turismului edi ia a!777!a, *ditura ;ranus, 9ucureti, 2<</, p& 22!23& 3 R& 'inciu, op& cit&, p& 23

0#0#0# Rolul "urismului 2n cre "erea ,I&-ului 8rin specificul su, turismul presupune "m(inarea resurselor turistice cu o multitudine de activit i destinate satisfacerii diferitelor nevoi manifestate pe perioada deplasrii i se+urului la locul destina iei turistice& Ca urmare, desfurarea cltoriei turistice presupune o cerere i respectiv un consum de (unuri i servicii specifice: de la informarea i comercializarea produsului turistic, la asi$urarea transportului, cazrii, alimenta iei la locul se+urului, pan la cele menite s rspund motiva iei de (az a cltoriei: a$rementul, tratamentul (alnear, participarea la con$rese, conferin e etc& Diversitatea activit ilor incorporate in con inutul produsului turistic, precum i prezen a unora dintre acestea in structura altor ramuri ale economiei na ionale presupune implicarea direct sau indirect, permanent sau periodic a tuturor componentelor economiei na ionale "n conceperea acestuia& 5n consecin , la realizarea produsului turistic particip un numr mare de a$en i economici, din diferite sectoare de activitate& Astfel, privit prin prisma con inutului su i "n corela ie cu ansam(lul economiei na ionale turismul ac ioneaz ca un stimulator al "ntre$ului sistem economic $lo(al, put)nd fi considerat un motor al creterii economice& Astfel, realizarea amena+rilor de infrastructur $eneral i turistic 3re eaua de osele, aeroporturi, ci ferate, re eaua unit ilor destinate aprovizionrii cu ap, ener$ie electric, termic, lucrri de amena+are teritorial, &a&, unit i de cazare, alimenta ie, mi+loace i ec#ipamente de a$rement, (azele de tratament (alnear etc&4 presupune implicarea industriei materialelor de construc ii, a construc iilor, a industriei lemnului i a mo(ilei, industriei sticlei i ceramicii, industriei c#imice, industriei te%tile etc& precum i a celor care asi$ur finan area acestora: (nci, trusturi financiare& Totodat este necesar dezvoltarea a$riculturii i a sectorului industriei alimentare care livreaz produse a$roalimentare, (uturi necesare turitilor, a sectoarelor industriale care produc mrfurile solicitate de ctre turiti: industrie uoar i cone%e precum i a sectorului comercial: respectiv, dezvoltarea re elei de unit i comerciale i de alimenta ie menite s satisfac cererea de mrfuri a turitilor i nu in ultimul r)nd a sectoarelor cultural!artistice 3cinemato$rafe, teatre i alte institu ii i art: muzee, e%pozi ii4, i a celor care or$anizeaz manifestri sportive frecventate de turiti& Ca urmare aceasta presupune incorporarea "n con inutul produsului turistic presta iei>industriei turistice a unei multitudini de activit i, unele dintre ele prezente in structura altor ramuri ale economiei ceea ce face ca turismul s ai( caracterul unei ramuri de interferen i de sintez, produsul turistic fiind rezultatul efortului con+u$at i com(inat al mai multor ramuri ale economiei na ionale /& De aici decur$e amploarea i comple%itatea le$turilor dintre turism i celelalte ramuri ale economiei, rela ii care se manifest direct sau indirect, permanent sau periodic, pe orizontal sau vertical& *fectele de antrenare i stimulare pe care dezvoltarea turismului le are in cadrul economiei na ionale se concretizeaz "ntr!un spor de produc ie semnificativ, rezultat at)t al creterii produc iei industriei turismului cat i a celei realizate de ramurile care particip direct sau indirect la crearea produsului turistic& O foarte (un ilustrare a acestor efecte o ofer ponderea pe care turismului intern i interna ional o de ine "n crearea produsului mondial (rut& Astfel, la nivelul anului 2<</ industria turismului a asi$urat o( inerea unui spor semnificativ de produc ie care "nsuma /21?,? miliarde dolari, respectiv 1<,/@ din produsul mondial (rut& Totodat tre(uie eviden iat faptul c aportul turismului la realizarea 879 difer sensi(il "ntre statele lumii "n func ie de nivelul de dezvoltare i structura economiei respective, put)nd a+un$e de la cote de
/

7& 7strate, ,& 9ran, A&A& Rou, *conomia turismului i mediul "ncon+urtor, *ditura *conomic, B

9ucureti, 1::B, p& /2&

circa C<!:<@, p)n la 1!2@& Dac "n rile mici tri(utare turismului, cum sunt cele din Carai(e ca de e%& 7nsulele Dir$ine 9ritanice: :=,2@, 9ar(ados: C2,1@, sau 7nsulele 'aldive ?/,1@, 9a#amas =B@, aceast cot este, aa cum se o(serv, foarte ridicat, in rile care alturi de o (o$at activitate turistic "nre$istreaz i o economie dezvoltat aceasta variaz intre / ! 2< @. de e%emplu: -pania 1:,: @, 7talia: 1/,?, ,ran a 12,B@ =& Ea acestea se adau$ o serie de ri in care turismul este mai sla( dezvoltat, ca urmare, aportul acestuia la crearea 879!ului fiind mai modest de 1!2@& Aceast analiz se impune a fi continuat i prin eviden ierea aportului in valoare a(solut a fiecrei ri la realizarea produsului mondial (rut& Astfel, este important de semnalat faptul c 1< ri realizeaz, aa cum reiese i din ta(elul nr& 1&1, ?/,C@ din contri(u ia industriei cltoriilor i turismului la produsul mondial (rut& 7ntre acestea pe primele locuri se situeaz -tatele ;nite care contri(uie la realizarea acestuia cu aproape 3<@, urmate de Faponia cu apro%imativ 1<@, ,ran a i Aermania cu aproape B@, 'area 9ritanie cu circa =@ iar i -pania i C#ina cu o contri(u ie situat in +urul a /!=@& Ta(elul nr& 1&1& Con"ri3uia "urismului i c.l."orilor la crearea ,I&-ului 2n 1rinci1alele 0) .ri ())4
E5ec"e $irec"e In$ica"ori Denituri o( inute la nivel mondial din industria cltoriilor mld& G 1=/2,1 /C2,? 1=:,= 1<3,< C/,? C/,= C2,= ?B,C /<,1 3=,? 32,1 11C1,B @ in total venituri la nivel mondial 1<< 31,3 1<,3/ B,BC =,/: =,/C =,3= /,:C 2,B 2,32 2,<C ! ran$ dup nivelul veniturilor o( inute < 1 2 3 / = B ? C : 1< < @ in
879

E5ec"e $irec"e i in$irec"e Denituri o( inute la nivel mondial din industria cltoriilor mld& G /21?,? 12//,1 /<?,: 2=?,1 1:?,< 2?<,C 21C,= 1::,1 1C3,? 1<?,? ?1,C 31=?,? @ in total venituri la nivel mondial 1<< 2:,/: :,B? B,<: /,B? B,/ =,1C /,?2 /,3= 2,== 1,1? ?/,CB ran$ dup nivelul veniturilor o( inute < 1 2 / ? 3 = B C : 1< ! @ in
879

Ni!el mon$ial SUA 6a1onia Frana I"alia %ermania Marea &ri"anie S1ania C7ina Cana$a Aus"ralia TOTAL

3,C B,1 3,/ =,< /,: 3,< 2,: ? 2,= 3,: =,= ?B,B

1<,/ 13,2 C,C 12,B 1/,? :,: 1<,2 1:,: 11,/ 11,C 12,3 !

-ursa: HTTC, Annual Report, 2<</& ;n alt aspect care tre(uie eviden iat este faptul c dei toate aceste ri realizeaz venituri importante din turism, economia lor na ional nu se (azeaz in e%clusivitate pe turism, ci acestea sunt in ma+oritatea lor, ri dezvoltate din punct de vedere economic i social, turismul contri(uind, aa cum rezult din ta(elul 1&1&, numai "n propor ie de :13@ la realizarea 879& 7n ceea ce privete situa ia Rom)niei, cea mai pertinent analiz este, cea la nivelul veniturilor realizate in cadrul industriei cltoriilor i turismului la nivelul rilor e%comuniste din *uropa central i de est, care nu numai c se caracterizeaz prin condi ii economico!sociale i politice asemntoare dar se afl i in acelai spa iu fizico!$eo$rafic& Astfel, din informa iile furnizate de ta(elul 1&2 se o(serv c sectorul cltoriilor i turismului din Rom)nia, are o contri(u ie modest la realizarea 879!ului, situ)ndu!se din acest punct de vedere alturi de ri ca Eetonia, 9osnia i Ier e$ovina, fiind depit in mod surprinztor de ri ca Al(ania care nu au nici dimensiunile, nici poten ialul turistic i nici for a economic a rii noastre& 5n ceea ce privete 0liderii2 acestei $rupe pe primele locuri se situeaz Croa ia 3cu 1:,B@4, -lovacia 312,/@4, -lovenia 312,/@4, Repu(lica Ce# 313,C@4, ;n$aria 3:,3@4, care au reuit, prin modul in care au tiut s!i pun in valoare poten ial turistic s!i fcut un nume prin turism& Analiz)nd nivelul a(solut al veniturilor directe i indirecte o( inute din turism se poate o(serva c, din acest punct de vedere, Rom)nia se situeaz pe locul C, pe primele locuri afl)ndu!se ,edera ia Rus, 8olonia, Repu(lica Ce#, ;n$aria, ;craina, Croa ia, ceea ce
=

H&T&T&C& Anual Report 2<</

situeaz Rom)nia "ntr!o pozi ie mai favora(il dar, care nu este pe msura diversit ii i valorii resurselor turistice de care dispune&

Ta(elul nr& 1&2 Si"uaia com1ara"i!. a con"ri3uiei in$us"riei c.l."oriilor i "urismului la reali8area ,I& 2n c9"e!a .ri $in Euro1a cen"ral. i $e es" ()):
*fecte directe *fecte directe i indirecte @ in total @ in total Denituri venituri la ran$ dup Denituri venituri la ran$ dup @ o( inute in nivelul nivelul o( inute in nivelul nivelul in valoare *uropei veniturilor valoare *uropei veniturilor 879 a(solut centrale i o( inute a(solut centrale i o( inute de est de est 3?/,/ 1,< 13 /,? 1113,/ <,? 1/ /2/ 1,1= 12 1,< 1C/2,/ 1,2 13 11C,3 <,32 1C 1,3 =2?,/ <,3 1? 2:2,C 3,=1 C /,B //3B,2 2,C : 32B:,= C,: / :,< ?1//,2 /,/ B 31<< C,/ = 2,= 1?,/ 1<,C 3 =?/,3 1,B 1< /,: 23C3 1,= 11 /?/=,? 12,: 3 /,2 1<=B=,2 B,B / 1:<,B <,=2 1B 1,3 C?C,= <,= 1B /31,= 1,1? 11 1,B 22/2,? 1,/ 12 1<=,3 <,3 1: 1,? /2=,= <,3 1C 1=B,= <,= 1? C,= 2?3,? <,2 1: =1<< 13,: 2 1,B 2/<<< 1/,: 2 12::,C 3,=3 ? 1,3 =B/<,? 3,= C 113<< 3<,? 1 1,B B2<<< 3C,= 1 C?B,/ 2,/ 1< 1,: =C2:,2 3,B ? 1<B?,: 2,: : 2,: /=B1,= 2,C 1< 222/,1 B,< B 3,2 C:=C,3 =,B = 2B/,/ <,? 1= 1,2 1<2=,2 <,B 1= 3BC<< 1<< ! 2,2 1B12/B,= 2,2 !

7ndicatorii

@ in 879 1/,1 C,2 =,C 1=,B 1:,B 13,C 2<,/ :,3 B,2 C,= B,= 1/,C ?,B =,C : 12,/ 12,/ 12,C /,C :,B

Al(ania 9elarus 9osnia i Ierze$ovina 9ul$aria Croa ia Repu(lica Ce# *stonia ;n$aria Eetonia Eituania 'acedonia 'untene$ru 8olonia Rom)nia ,edera ia Rus -lovacia -lovenia ;craina 7u$oslavia *uropa central

-ursa: HTTC, T-A CountrJ 2<<=& 5n acest sens este interesant i o analiz mai aprofundat a evolu iei ponderii indicatorului 0Daloarea adu$at #oteluri i restaurante "n 8792 la nivelul Rom)niei in ultimii 1= ani ! intervalul 1:C:!2<<3 ! prezentat in ta(elul nr& 1&3& ! din care se constat, o uoar cretere a contri(u iei acesteia, de la o perioad la alta, la formarea 879, astfel aceasta s!a du(lat "n 2<<3 fa de 1:C: 31,<?@ "n 1:C: fa de 2,13 "n 2<<34 ceea ce, dei reprezint un aspect pozitiv, este departe de a reflecta posi(ilit ile Rom)niei "n acest domeniu& Ta(elul nr& 1&3& E!oluia 1on$erii !alorii a$.u;a"e $e 7o"eluri i res"auran"e 2n ,I& 2n 1erioa$a 0<=<-())> C

In$ica"ori Daloarea adu$at de #oteluri i restaurante 3mld& lei, pre uri curente4 879 3mld& lei4 8ondere DA9!IR "n 879 @

0<=< C,= C<<,< 1,<?

0<<) 11,= C=?,: 1,3/

0<<: 132?,? ?213=,= 1,C/

())) 1:</2,/ C<3??3,1 2,3?

())0 2/=:< 11B?BC? 2,11

())( 3233? 1=1/?=1 2,13

())> /</C/,= 1:<33=/ 2,13

-ursa: 7&N&-&, Anuarul statistic al Rom)niei 1:C:!2<</

Caracterul de ramur de interferen i de sintez determin, in acelai timp, efectul de antrenare i stimulare a produc iei din alte sectoare ale economiei& Astfel, o serie de studii, ela(orate in acest sens, au eviden iat faptul c activitatea unor ramuri este determinat in propor ie semnificativ de nevoile turismului& De e%emplu 0in 'area 9ritanie /2@ din activitatea din #oteluri i restaurante, 2=@ din serviciile culturale i recreative, 23@ din transporturile i serviciile le$ate de cltorie, 3@ din comer ul cu amnuntul sunt $enerate de turism. in ,ran a unde turismul este mult mai dezvoltat, propor iile participrii acestuia sunt mai mari, fiind influen ate i mai multe sectoare: ?=@ din #oteluri i restaurante, 3:@ pentru va$oanele de dormit i va$oanele restaurant, ?=@ din transporturile aeriene, 2<@ pentru cursele ta%i, 1?@ din transporturile rutiere, =<@ din construc ia de automo(ile, 33@ din locurile in teatre, =<@ din produc ia de aparate foto i materiale foto$raficeB& Totodat tre(uie eviden iat faptul c influen ele pozitive pe care dezvoltarea turismului le e%ercit asupra celorlalte ramuri ale economiei na ionale nu sunt numai cantitative ci i calitative& Astfel, creterea e%i$en elor turitilor, determin creterea calit ii serviciilor i diversificarea produselor turistice oferite ceea ce determin, datorit efectelor de antrenarea i stimulare pe care le are turismul, muta ii calitative la nivelul tuturor ramurilor care particip la crearea acestora& 8aralel cu aceasta, mo(ilizarea eforturilor in vederea satisfacerii e%i$en elor turitilor presupune, pe de o parte, crearea unor noi ramuri sau activit i cum ar fi: industria a$rementului i anima iei, activit i $enerate de or$anizarea cltoriilor de afaceri: or$anizare de con$rese, conferin e, simpozioane etc&, transportul pe ca(lu, a$en iile de voia+, produc ia meteu$reasc, imprim)nd, pe de alt parte, noi ritmuri de dezvoltare ramurilor e%istente: a$ricultura, industria alimentar, construc ii, servicii culturale, ceea ce face ca turismul s se manifeste i ca un mi+loc de diversificare a structurii economiei na ionale& Totodat, rolul important pe care il are poten ialul turistic in atra$erea flu%urilor turistice, asi$ur introducerea in circuitul economic unor cate$orii de resurse care nu ar putea fi valorificate in cadrul altor ramuri ale economiei na ionale cum ar fi: peisa+ele, peterile, pantele montane, su(stan ele minerale terapeutice, ruinele, monumentele istorice de art i ar#itectur, muzeele, elementele etno$rafice i folclorice &a&, contri(uind i in acest fel la realizarea unor importante efectele economice& Acestea sunt cu at)t mai mari cu cat resursele turistice, ! materia prim ! care st la (aza conceperii produselor turistice, nu se epuizeaz in urma consumului acesteia, asi$ur)nd astfel o valorificare superioar, continu a acestei cate$orii de resurse& 7n acelai timp, efectele de antrenare i stimulare ale turismului au fcut ca acesta s fie considerat o p)r$#ie de atenuare a dezec#ili(relor interre$ionale, o solu ie pentru prosperitatea zonelor defavorizate, un remediu pentru localit ile dezindustrializate, (ine"n eles, cu condi ia ca acestea s
B

R& 'inciu, op& cit&, p& 2=!2B

dispun de resurse turistice valoroase& Totodat, pe l)n$ efectele economice pe care le are dezvoltarea turismului "ntr!o anumit zon tre(uie eviden iate i efectele in plan socio!cultural pe care aceasta le induce ca urmare a ur(anizrii, construirii de locuin e, amena+rii drumurilor, realizrii de servicii pu(lice &a& paralel cu favorizarea utilizrii diferitelor resurse i disponi(ilit ilor de for de munc& Amploarea pe care o are activitatea turistic at)t su( aspectul numrului de turiti cat i al volumului c#eltuielilor efectuate pentru procurarea (unurilor i serviciilor specifice, asi$ur o circula ie (neasc ec#ili(rat& 8ractic, turismul antreneaz c#eltuielile (neti ale popula iei, reprezent)nd una dintre modalit ile de realizare a ec#ili(rului intre cererea i oferta de mrfuri i servicii interne i o cale de atenuare a fenomenelor infla ioniste& De aceea cu cat produsele turistice oferite sunt mai sofisticate, rspunz)nd intr!o cat mai mare msur e%i$en elor popula iei, sumele c#eltuite de turiti vor fi mai mari, aceasta determin)nd o cretere a "ncasrilor la nivelul economiilor locale& O component din ce in ce mai important a industriei cltoriilor i turismului o reprezint, datorit implica iilor pe care le are in toate domeniile vie ii economico sociale, turismul interna ional& Dinamismul, tendin ele de $lo(alizare i interna ionalizare "nre$istrate de turismului interna ional au fcut ca acesta s de in o pondere din ce "n ce mai mare in cadrul sc#im(urilor dintre ri, devenind una dintre componentele principale ale comer ului invizi(il, care "nre$istreaz "n prezent o pondere care variaz intre 1=!2<@& Ritmul ascendent "nre$istrat de turismul interna ional in ultimele dou decenii este eviden iat de volumul "ncasrilor din turism care reprezint mai mult de B23 miliarde dolari o( inute in 2<</, fa de /<1 mld "ncasate "n 1:==, 2BB,2 mld "n 1::<, sau 1<2, / mld G "nre$istrate "n 1:C<4C, "nre$istr)nd "n ultimii 1< ani ritmuri medii de cretere de apro%imativ C@, dup ce in perioada 1:C=!1::< acestea au fost de 1C&1@& Ta(elul 1&/ eviden iaz o situa ie comparativ a evolu iei numrului de turiti i a volumului "ncasrilor din turismul interna ional in perioada 1::<!2<</& Din analiza acestor informa ii se poate o(serva c cea mai mare pondere, at)t "n ceea ce privete numrul de turiti "nre$istrat c)t i cel al "ncasrilor valutare o( inute, o de ine *uropa cu =/@ din totalul circula iei turistice interna ionale i =2,2 @ din volumul "ncasrilor valutare realizate "n 2<</& Totodat tre(uie eviden iat o uoar scdere a ponderii circula iei turistice, 3"n 1::< aceasta fiind de B<@4 ca urmare a apari iei i dezvoltrii unor noi destina ii turistice in Asia i 8acific i in Orientul 'i+lociu, ponderea acestora "nre$istr)nd creteri in 2<</ fa de 1::< de la 13,1@ la 2<@ in cazul Asiei i 8acificului i de la 2,2@ la /,B in zona Orientului 'i+lociu& 7n ceea ce privete evolu ia "ncasrilor valutare, ponderea acestora a rmas relativ constant "nre$istr)ndu!se uoare oscila ii de la un an la altul& Analizand dinamica circula iei turistice i a incasrilor realizate in perioada analizat 32<</ fa de 1::<4 se poate o(serva o dinamic mai accentuat a volumului incasrilor valutare fa de cea a numrului de turiti, la nivel mondial aceasta fiind de 22C,1@ fa de 1?3,2@ ceea ce eviden iaz o cretere a calit ii i o diversificare a produselor i serviciilor oferite& 7n ceea ce privete ierar#ia primelor zece ri care o( in cele mai mari incasri din turismul interna ional eviden iat de ta(elul 1&= se poate o(serva faptul c pe primul loc se afl -;A care realizeaz 12@ din totalul incasrilor valutare o( inute la nivel mondial urmat de -pania ?,3@, ,ran a B,B@, 7talia =,=@, Aermania /,/@, 'area 9ritanie /,/@, C#ina /,1@, Turcia 2,B@, Austria 2,=@, Australia 2,1@& -urprinztor in aceast ierar#ie este faptul c Turcia se situeaz inaintea Austriei renumit atat pentru turismul cultural cat datorit practicrii sporturilor de iarn& Aceast evolu ie este ins, pro(a(il, rezultatul raportului calitate pre al produselor turistice oferite de Turcia& Ta(elul nr& 1&/ Ierar7ia 1rimelor 0) .ri care reali8ea8. cele mai mari 2ncas.ri $in "urismul in"ernaional 2n 1erioa$a ())>-())4
-tate Anii -;A -pania ,ran a 7talia Aermania 'area 9ritanie C#ina Turcia Austria Australia Total

1<

2<<3 B/,3 @ 12,:? 2<</ ?/,= @ 12,<

3:,B ?,=B /=,2 ?,3

3B,B BB,:C /<,C B,B

31,2 =,:= 3=,? =,=

23,1 /,/1 2?,? /,/

22,? /,33 2?,3 /,/

1?,/ 3,32 2=,? /,1

13,2 2,=2 1=,: 2,B

1/,< 2,B? 1=,/ 2,=

1<,3 1,:? 13,< 2,1

=2/ 1<< B23 1<<

-ursa: HTO, Tourism 'arKet Trends, decem(er 2<</&

11

Ta(elul l &= E!oluia num.rului $e "uri "i i a !olumului 2ncas.rilor $in "urismul in"ernaional in 1erioa$a 0<<)-())4 Circula ia interna ional a turitilor Ani>Re$iuni Euro1a 8ondere "n total Asia i ,aci5ic 8ondere "n total Americile 8ondere "n total A5rica 8ondere "n total Orien"ul Mi?lociu 8ondere "n total Ni!el mon$ial 1::< 1::= 2<<< 2<<1 2<<2 2<<3 2<</ @ 5ncasri din turismul interna ional 1::< 1::= 2<<< 2<<1 2<<2 2<<3 2<</ @

2<</>1::< 2<</>1::< 2B/,C 3<:,3 3C/,1 3C3,? 3:/,B 3:B,B /1/,/ 1=B,= 1/=,C 212,2 232,B 22C,3 2/3,2 2C2,: 32B,? 22/ B<,< =?,? 13,1 21,2 1=,3 3,= 1<,< 2,2 //1 =?,= 1=,C 2<,3 2<,/ 3,C 1/,3 2,B =3C =B,/ 1B,: 1C,C 2C,2 /,2 3=,2 3,? BC1 =B,3 1?,? 1C,< 2C,C /,3 2=,< 3,? BC< =B,/ 1C,B 1B,? 2:,= /,2 2:,2 /,1 ?<< =?,= 1?,3 1B,/ 3<,C /,= 3<,< /,3 B:< =/,3 2<,< 1B,= 33,2 /,/ 3=,/ /,B ?B3 ! 2B/,3 ! 1B/,3 ! 21B,: ! 3B/ ! 1?3,2 =3,/ /B,? 1?,1 B:,3 2=,/ =,B 2,< =,? 2,1 =1,B C2,< 2<,< 2/,< C,= 2,< :,C 2,/ /C,C C:,1 1:,1 2?,= 1<,? 2,2 13,3 2,C /:,1 1:,C 2=,: 11,B 2,= 12,? 2,? =<,/ 2<,C 23,B 12,1 2,= 12,: 2,? =3,: 1C,1 21,C 1=,= 3,< 1B,C 3,2 =2,= 2<,< 21,1 1C,3 3,< 21,< 3,/ ! 2B?,? ! 1:<,< ! 32B,? ! 2BC,/ ! 22C,1 C=,< 11/,: 12<,B 131,1 11:,3 1=2,= :1,C 1<<,/ :/,: 12=,<

:2,C 1<:,< 12C,< 122,1 11B,B 113,1 12=,C

:C,= 131,< 12<,1 113,C 11/,1 131,?

2?3,< /11,< /?B,? /B/,/ /C2,/ =2/,= B22,?

-ursa: HTO Tourism 'arKet Trends, 2<</, Anne%es 3perioada 1::<!2<<34 i Tourism Ii$#li$#ts 2

12

Ta(elul nr& 1&B E!oluia 2ncas.rilor i c7el"uielilor $in "urismul in"ernaional la ni!elul .rilor care reali8ea8. cele mai mari 2ncas.ri !alu"are in 1erioa$a 0<<)-())> 0<<) SUA /3,< S1ania 1C,B Frana 2<,2 I"alia 1B,= %ermania 1/,3 Marea &ri"anie 1=,/ C7ina 2,2 Turcia 3,2 Aus"ria 13,/ ara @ncas.ri ml$ A 0<<: ())) ())0 ())( B3,/ C2,/ ?1,: BB,? 2=,= 31,< 32,? 33,C 2?,B 31,< 3<,/ 32,? 2C,? 2?,= 2=,C 2B,: 1C,< 1C,B 1C,< 1:,< 2<,= 21,C 1C,: 2<,B C,? 1B,2 1?,C 2<,/ =,< ?,B 1<,1 11,: 12,: :,: 1<,3 11,2 ())> B/,= /1,C 3?,< 31,2 23,< 22,C 1?,/ 13,2 1/,1 0<<) 3?,3 3,3 12,/ 1<,3 3C,: 1C,2 <,/ <,= ?,? C7el"uieli ml$ A 0<<: ())) ())0 ())( //,: B/,? B<,2 =C,< /,/ B,< B,= ?,3 1B,/ 1?,: 1C,1 1:,= 1/,C 1=,? 1/,C 1B,C B<,2 =3,< =2,< =2,= 2/,: 3C,/ 3C,< /1,= 3,? 13,1 13,: 1=,/ <,: 1,? 1,? 1,< 1<,/ C,= :,< :,/ ())> 0<<) 0<<: =?,/ =,? 1C,= :,1 1=,3 21,1 23,/ ?,C 11,2 2<,B B,2 13,B B/,? !2/,B !/2,2 /?,: !2,C !/,/ 1=,2 1,C =,< 2,1 2,? /,1 11,C =,? 2,= Sol$ ())) ())0 1?,? 11,? 2=,< 2B,2 13,1 12,3 11, C 11,< !3/,/ !3/,< !1B,< !1:,1 3,1 3,:= =,: C,/ 1,/ 1,3 ())( C,? 2B,= 13,2 1<,1 !33,2 !2<,: =,< 1<,< 1,C ())> ?,1 32,? 13,B 1<,B !/1,? !2=,1 2,2 11,1 2,3

-ursa HTO, Tourism 'arKet Trends, decem(er 2<</&

Ta(elul nr& 1&? E!oluia 2ncas.rilor i c7el"uielilor $in "urismul in"ernaional la ni!elul unor .ri $in Euro1a cen"ral. i $e es" 2n 1erioa$a 0<<)-())> 13

araBAnul Al3ania &elarus &osnia i Cere;o!ina &ul;aria Croaia R# Ce7. Es"onia Un;aria Le"onia Li"uania Mace$onia Ser3ia i Mun"ene;ru ,olonia Rom9nia Fee$eraia Rus. Slo!acia Slo!enia Ucraina

@ncas.ri ml$ A 0<<) 0<<: ())) ())0 ())( ())> 0<<) / ! ! 32< ! /1: ! C2/ ! ! ! ! 32C 1<B ! ?< ! ! B= 23 ! /?3 13/: 3CC< 3=? 2:2C 2< ?? 1: /2 BB1/ =:< /312 B23 1<C/ 1:1 3C: :3 1B= 1<?/ 2?=C 2:?3 =</ 3/// 131 3:1 3C 3< B=?? 3=: 3/3< /33 :B1 3:/ //B 1?1 1?= :B3 333= 31</ =<? 3??< 12< 3C3 2B =/ /B/B 3B2 3=?2 B/1 :C? =?3 /C? 23/ 1:2 11=/ 3C11 2:B/ === 32?/ 1B1 =<= 3: :? /31/ 33= /1B? ?3B 1<CB ?CC =22 2B? 23= 1B=C B3?B 3==B B?/ 3//< :::: B3C =? 1=< /<B: //: /=<2 CB= 13/2 :3= / ! /C 1C: ?2: /== ! /?? ! ! : =? 23 3<3 ! 1/1 1?/ !

C7el"uieli ml$ A 0<<: ())) ())0 ())( ? C? ! 1:= /22 B3= :1 1/:? 2/ 1<B 2? ! ===< BB? 11=:: 321 =?1 21< 2?2 2/3 CC =3C =BC 12?B 2</ 13C? 2/? 2=3 3/ ! 3313 /3< 3C/C 2:B =1/ /?< 2=? 3BB =<1 ==: C/ := /=B =2: B<B ?C1 13CB 1=?= 1:2 22: 1/=B 1?22 223 22: 21B 33: 3: /= ! 1<= 3/:B 2<2 /=1 3:3 :2C= 112C/ 2C: //2 =3: =:: =BB B=?

())> /C: /?3 12/ ?/B B?2 1:2: 31C 2=C: 32C /BC /C 1// 2C<1 /?C 12CC =?2 ?=3 ?C:

0<<) ! ! ! 131 ! !3B ! 3/? ! ! ! ! := 3 ! !?1 ! !

0<<: =C !B/ ! 2?C :2? !22/= 2BB 3/? !/ !2: C ! 111 !?? !?2C: 3<2 !=13 !

Sol$ ())) ())0 11? !1=< ! =3B 21:< 1B:? 3<< 1/31 !11B 13C / ! 2B/ !?1 !==/1C 13? !//? ! 1C: !33< C1 =<? 2?2: 1?1C 31= 2<=? !1<3 1B? !13 ! 1=< !C: !=?13 3=2 !/=B !

())(

())>

121 133 !33= !2<B :? 11 B2= :12 3<3< =?</ 13C: 1B<? 32B 3=B 1==2 C=1 !1<: !1<B 1BB 1?< !B : C B 11 2BC !=C !2: !?11? !C3? 2:/ 2:3 /?< 333 ! !

-ursa HTO, Tourism 'arKet Trends, decem(er 2<</&

1/

Ca urmare, turismul interna ional se manifest ca o surs important de devize sau de economisire a acestora, ca mi+loc de valorificare in condi ii mai avanta+oase comparativ cu formele clasice ale e%portului a resurselor interne c#eltuite pentru producerea unor mrfuri destinate pie ei interna ionale, contri(uind "n acest fel la ec#ili(rarea (alan ei comerciale i de pl i i la consolidarea monedei na ionale& 5n acelai timp turismul de emisie determin ieirea unui important volum de valut ceea ce poate duce la o dezec#ili(rare a (alan ei de pl i& De aceea analiza soldului (alan ei de pl i a postului 0cltorii2 este foarte important, rile put)ndu!i orienta stimularea activit ii de e%port i in func ie de aceste rezultate& 5n ceea ce privete evolu ia soldului (alan ei de pl i a postului 0cltorii2 "n perioada 1::<! 2<<3 la nivelul celor 1< ri care o( in cele mai mari "ncasri valutare din turism eviden iat in ta(elul nr& 1&B& se o(serv c rile care "nre$istreaz un sold ne$ativ sunt Aermania i 'area 9ritanie din cauza faptului c turismul de emisie "nre$istreaz cote mai ridicate dec)t cel de recep ie& Totodat se poate o(serva o scdere a acestuia in -;A, rezultat al scderii numrului de turiti sosi i in aceast ar, ca urmare, pro(a(il, a atentatelor din 11 septem(rie& Tre(uie eviden iat totodat evolu ia pozitiv a soldului "nre$istrat de -pania care a crescut cu apro%imativ B mld G "ncep)nd cu anul 2<<<& 7n ceea ce privete evolu ia soldului (alan ei de pl i la nivelul rilor *uropei centrale i de est prezentat in ta(elul nr& 1&? se o(serv evolu ii pozitive la nivelul Croa iei, 9ul$ariei, Repu(licii Ce#e, "n timp ce la nivelul Rom)niei, dei, in perioada analizat, se "nre$istreaz o evolu ie pozitiv aceasta rm)ne "n continuare ne$ativ& 8rin specificul su, turismul interna ional are o contri(u ie important la creterea i diversificarea volumului e%porturilor, (unurile i serviciile pe care le consum turitii pe perioada deplasrii lor put)nd s fie asimilate e%portului, pentru rile vizitate in timp ce pentru rile de reedin ale turitilor s reprezinte un import& Analiza structurii comer ului mondial, in $eneral, i a celui cu servicii, in particular, eviden iaz locul important pe care il de ine turismul ! circa C@ ! in e%portul de (unuri i peste 3<@ in comer ul cu servicii !, precum i faptul c evolu ia acestuia a fost in multe cazuri superioar dinamicii comer ului mondial 3vezi ta(elul nr& 1&C4& Ta(elul nr& 1&C E!oluia com1ara"i!. a comerului i "urismului in"ernaional 2n 1erioa$a 0<=)-())4
Anii 1:C < 1:C = 1:: < 1:: = 2<< < 2<< 1 2<< *%porturi mondiale ,O9 mld& ;-D 2<<3,= /,: 2=/?,< 3=3<,< B,C /C?=,< B132,1 B,? =CCB,C B2/< LL 1/BB,B 1=/< LL 123<,< 1/C1,/ 1<,/ /B<,2 /?/ LL 33/,B ?=1,B 1?,B 3:3,B /B/,C C,13 ?,C ?,B 31,/ 3<,C

RL

Comer ul interna ional cu servicii mld& ;-D 3B2,C

RL

5ncasri din turismul interna ional mld& ;-D 1<2,/

RL

8onderea turismului interna ional "n: Comer ul cu *%porturi servicii mld& ;-D mld& ;-D =,1 2C,2 3/,? 3=,/ 32,< 31,/

!1,B 11B,1 2BB,2

2,=/ /,B ?,= 1C,1 C,1 ?,B

1=

2 2<< 3 2<< /

:<C: 1=,? 1<:C<

1?:= :,12 21<<

=2= ?,: B3<

=,C =,?

2:,3 3<

-urs: 7nforma ii statistice HTO>O'T i HTO>O'CL& R M ritm mediu pe perioade de = ani, LL / ani& ,r "ndoial c aceste evolu ii sunt influen ate i de modificrile pre urilor diferitelor produse pe pia a mondial sau de amploarea fenomenului infla ionist& Cu toate acestea, amploarea cltoriilor turistice din ultimii ani ! a determinat "nre$istrarea unor creteri a(solute ale numrului sosirilor cu circa /,=@ in medie pe an, "n perioada 1::< 2<</ ! ceea ce a determinat la r)ndul su dinamica "ncasrilor din turismul interna ional i, ca urmare, ma+orarea ponderii acestora in comer ul mondial& ;n alt aspect este cel le$at de participarea turismului interna ional la diversificarea e%portului prin introducerea pe pia a interna ional a unor produse i servicii care fie c nu puteau fi e%portate in condi ii clasice: peisa+e, clim, su(stan e minerale terapeutice, valori culturale, istorice i de art etc& fie c se e%portau "n cantit i mici din cauza unor particularit i ca: perisa(ilitate, distan e mari, pre uri necompetitive& Aceast form de e%port se dovedete foarte eficient pentru c presupune costuri mai mici datorit eliminrii c#eltuielilor de transport, a ta%elor vamale a diferitelor comisioane etc& Totodat tre(uie eviden iat faptul c turismul de ine i un important rol economico!social datorit contri(u iei pe care o are la $enerarea de locuri de munc at)t direct ! la nivelul a$en ilor economici implica i efectiv "n conceperea produselor turistice ! c)t i indirect ! la nivelul tuturor celorlalte ramuri care particip "ntr!un fel sau altul la realizarea unor 0componente2 ale acestora, asi$ur)nd "n acest fel reducerea oma+ului i creterea nivelului de trai in zon& 5n acelai timp, comple%itatea industriei turistice, diversitatea $usturilor i preferin elor consumatorilor turiti, necesitatea individualizrii vacan elor, etc& pe de o parte, i ca urmare consumul mare de munc vie, pe de alt parte, se reflect in propor ia superioar a celor ocupa i in sfera turismului, fa de ramurile cu structur apropiat& Totodat, dezvoltarea turismului, materializat in creterea numrului persoanelor ce "ntreprind o cltorie, a distan elor de deplasare, a timpului alocat vacan elor, etc&, atra$e dup sine sporirea cantitativa a celor implica i in or$anizarea i desfurarea cltoriilor, in servirea turitilor& Ca urmare, contri(u ia direct a turismului privind locurile de munc este semnificativ "n special "n cazul economiilor caracterizate printr!un turism intensiv& 5n prezent, turismul ofer la nivel mondial ?3,? milioane de locuri de munc din care C milioane sunt numai la nivelul rilor ;niunii *uropene: i se estimeaz c acest numr va crete cu 2 milioane in urmtorii 1< ani1<& Ni "n acest caz, rile lumii se pozi ioneaz foarte diferit de la 1!2@ p)n la 3C@ "n totalul popula iei directe ocupate in industria cltoriilor i turismului, in func ie de structura specific a economiilor acestora precum i $radul de dezvoltare al fenomenului turistic& Astfel in timp ce ri ca Oemen, 9an$lades#, Auineea, propor ia for ei de munc ocupate direct in turism este doar de 1@ "n timp ce "n rile dezvoltate din punct de vedere economic dar i turistic a+un$e la 3!:@: -;A =@, Faponia /@, -pania :@, ,ran a B@, 7talia =@, Aermania 3@, pentru ca "n rile care!i (azeaz aproape e%clusiv economia pe turism aceast propor ie s fie de 33!3C@: 'acao 33@, Anti$ua i 9ar(ados 3=@, 'aldives 3?@, 7nsulele Dir$ine 9ritanice i -eJc#elles 3C@& Din pcate cu un procent de 1,2 @ popula ie ocupat in turism in Rom)nia se "nscrie, "ntr!o asemenea ierar#izare, la polul inferior, propor ie compara(il cu cea de inut de turism in realizarea 879 i su$estiv pentru

1B

nivelul de dezvoltare i locul turismului "n structura economiei 11, dar incompara(il cu posi(ilit ile de care dispune& Totodat tre(uie eviden iat faptul c "n multe dintre rile a cror economie este (azat pe turism ponderea popula iei ocupate direct sau indirect "n turism poate atin$e cote de B= pan la :<@& Astfel, "n 'aldives aceast pondere este B/,/ @, "n Aru(a de B:@, i -eJc#elles ?<,2 @&iar in Anti$ua i 9ar(ados i 7nsulele Dir$ine 9ritanice de :=@& 7n ceea ce privete ponderea popula iei ocupate la nivelul rilor care realizeaz cele mai mari venituri din turism, eviden iat "n ta(elul numrul 1&:, aceasta este compara(il cu cea a contri(u iei la realizarea 879!ului ceea ce eviden iaz faptul c economia acestor ri este comple% (az)ndu!se pe dezvoltarea mai multor ramuri ale economiei na ionale& Astfel in ceea ce privete -;A popula ia ocupat in turism de ine =@ din total, pondere compara(il cu cea a contri(u iei industriei cltoriilor i turismului la 879: B,1=@& -itua ia este similar pentru aproape toate rile din $rup: ,ran a B@ popula ie ocupat fa de =@ contri(u ie la 879, 7talia =@ fa de /,:@, -pania /@ fa de ?@ &a& e%cep ie fc)nd C#ina unde discrepan a este mult mai mare : fa de 2,=@ fapt determinat pro(a(il at)t de nivelul de dezvoltare economic inferior celorlalte ri analizate, dar i datorit concep iei orientale privind servirea precum i $radului mai redus de introducere a pro$resului te#nic& Ta(elul nr& 1&:& ,on$erea 1o1ulaiei ocu1a"e 2n in$us"riei "urismului in "o"alul 1o1ulaiei ocu1a"e la ni!elul 1rimelor 0) .ri ())4
7ndicatori Nivel mondial -;A Faponia ,ran a 7talia Aermania 'area 9ritanie -pania C#ina Canada Australia Total popula ie ocupat direct "n industria cltoriilor 3mii persoane4 ?3B3 B=B2 2B3: 1==< 113? 12=1 1<=B 1/?= 1/?C? ?2? =/3 31?2? @ "n total popula ie ocupat 3 = / B = 3 / : 2 = B /3,1 popula ie ocupat direct "n industria cltoriilor 3mii persoane4 21/B:? 1BBCC B=2B 3B:< 2?2/ /<=? 2C/1 3?B3 B231< 2<23 12/< 1<=CB2 @ "n total popula ie ocupat C,1 11,: 1<,3 1=,1 12,3 1<,? :,= 22,2 C,3 12,? 12,: /:,3

-ursa HTTC Annual Report 2<</ Ea nivelul rilor *uropei centrale i de est, central i est europene 3vezi ta(elul 1&1<4 se pstreaz in $eneral aceeai situa ie, ponderea popula iei ocupate "n turism fiind asemntoare cu contri(u ia acestuia la realizarea 879: ;n$aria "nre$istr)nd B@ din popula ie ocupat in turism fa de /,2 contri(u ie la 879, -lovenia =@ fa de 2,: contri(u ia in 879, Repu(lica Ce# 1/ @ fa :@ contri(u ia la realizarea 879!ului, 8olonia 2 fa de 2,/@, Rom)nia 1 fa de 1,3& -e poate remarca ins o pondere mai mare a for ei de munc din turism "n total fa de cea a contri(u iei la realizarea 879!ului "n special la nivelul rilor recunoscute pentru calitatea serviciilor oferite& Ta(elul nr& 1&1<& ,on$erea 1o1ulaiei ocu1a"e in in$us"riei "urismului 2n "o"alul 1o1ulaiei ocu1a"e la ni!elul .rilor eDcomunis"e - ())4

1?

7ndicatori Al(ania 9elarus 9osnia i Ier e$ovina 9ul$aria Croa ia R& Ce# *stonia ;n$aria Eetonia Eituania 'acedonia 'untene$ru 8olonia Rom)nia ,eedera ia Rus -lovacia -lovenia ;craina 7u$oslavia Total

popula ie ocupat direct "n industria cltoriilor 3mii persoane4 /= =: 13 1=/ 1=1 1/B 3/ 23C 1/ 2B 12 12 31? 11C ::: B3 /B ?/< =? 323<

@ "n total popula ie ocupat 3 1 1 / 1/ 3 = B 1 2 2 C 2 1 1 2 = 3 2 2

popula ie ocupat direct "n industria cltoriilor 3mii persoane4 1/1 2:< B: =<C 31? BB1 1/2 3CB B: 131 /B 23 121? /:1 /C:1 2?3 1=? 2::< 21/ 12::=

@ "n total popula ie ocupat 1<,< =,B =,C 1/,/ 2C,: 13,C 2<,? :,C =,? C,= B,= 1/,: C,3 =,< ?,3 1<,= 1B,? 12,1 =,? C,:

-ursa: HTTC Annual Report 2<</ ;n aspect interesant al analizei il poate reprezenta evolu ia for ei de munc ocupate in turism in perioada 1:::!2<1/ la nivel interna ional at)t din punctul de vedere al impactului economic direct cat i indirect, in rela ie cu realizarea 879 3vezi ta(elul 1&114& Astfel, dac pan in 2<<3 se constat o scdere a numrului de persoane ocupate in turism paralel cu o cretere a contri(u iei turismului la realizarea 879! ului, "ncep)nd cu 2<<3 asistm la o cretere a am(ilor indicatori ceea ce eviden iaz dezvoltarea industriei turismului i cltoriilor at)t su( aspect cantitativ cat i su( aspect calitativ al diversificrii i "m(unt irii calit ii produselor turistice& Ta(elul nr& 1&11 Im1ac"ul $irec" i in$irec" al in$us"riei "uris"ice asu1ra ocu1.rii 5orei $e munc. 0<<<-())4
1:::
7mpact indirect 7mpact direct
Anul

2<<<
7mpact indirect 7mpact direct 7mpact direct

2<<1
7mpact indirect 7mpact direct

2<<2
7mpact indirect 7mpact direct

2<<3
7mpact indirect 7mpact direct

2<</
7mpact indirect 7mpact direct

2<1/
7mpact indirect
1=/B/ 2==,B

Eucrtori "n turism 879 3mld& ;-D4

3<:= 1?,C

12=CB B?,C1

3<?B 1C,2B

12?B= ?3,B

2:C1 2<,<2

123<1 C<,?3

2:<3 21,B?

12<B= CC,<2

3<2: 2B,C:

12//3 1<?,C3

323< 1C=

12::= 12B

3B=/ B1,:C

-urs: HTTC > Consiliul 'ondial al Turismului i Cltoriilor Not: Datele din 2<<3 i 2<</ sunt estimri i din 2<1/ sunt previzionri& Totodat tre(uie eviden iat faptul c analiza for ei de munc ocupate in turism nu se face numai din punct de vedere cantitativ ci i calitativ& Din acest punct de vedere rela ia turism ! for de munc poate fi e%primat printr!o multitudine de aspecte, intre care : nivelul de calificare al celor ocupa i in turism i structura for ei de munc pe trepte de pre$tire, raportul "ntre cei an$a+a i cu

1C

timp total i timp par ial de munc, propor ia an$a+a ilor sezonieri i fluctua iile personalului, costul formrii profesionale& *fectele pozitive care se remarc in ceea ce privete utilizarea for ei de munc, sunt datorate i faptului c activitatea turistic, devenind un fenomen de mas, solicit o palet lar$ de meserii, "ncep)nd de la munca mai pu in calificat pan la e%per i i specialiti in turism& -tructura personalului an$a+a i in turism se poate prezenta su( forma unei piramide a crei (az este format din personal fr calificare sau cu calificare medie sau sczut12& Din punctul de vedere al fluctua iei, se apreciaz c, in medie, 3= ! /<@ din totalul lucrtorilor din turism 3cu varia ii a+un$)nd p)n la B<@ "n #otelrie4 sunt an$a+a i temporar& Aceast situa ie influen eaz ne$ativ at)t nivelul satisfac iei lucrtorilor 3nu e%ist $aran ia unui loc de munc, c)ti$urile salariale sunt mici4, cat i calitatea serviciilor. de re$ul, fa de un an$a+at sezonier, e%i$en a "n ceea ce privete pre$tirea profesional este mai redus i, de asemenea, acesta nu este interesat "n ridicarea calificrii& Caracterul temporar al an$a+rii lucrtorilor in turism, dar i alte aspecte, de+a men ionate, ale muncii in acest domeniu "i pun amprenta asupra costului relativ ridicat al crerii unui loc de munc in turism i "ntre inerii acestuia& 5n ceea ce privete popula ia ocupat "n ramura PIoteluri i Restaurante2 "n perioada 1::<! 2<<3, analiza informa iilor din ta(elul 1&12 eviden iaz tendin a $eneral de scdere a numrului de lucrtori din aceast ramur reflect)nd foarte (ine involu iile din circula ia turistic i dificult ile in plan economic i social ale Rom)niei& Astfel la sf)ritul anului 2<<3 popula ia ocupat in PIoteluri i restaurante2 reprezenta doar =B,/@ din numrul de an$a+a i in aceast ramur "n 1::<& Totui este de remarcat c in ultimii doi ani tendin a este una de uoar cretere dup ce in 2<<1 se atinsese cel mai mic nivel din aceast perioad de numai ?: de mii de lucrtori 3/2@ din nivelul atins in anul 1::<4&

Ta(elul nr&1&12 E!oluia num.rului $e 1ersoane an;a?a"e 2n in$us"ria 7o"eluri i res"auran"e 2n 1erioa$a 0<<)-())>
Anii Numr persoane 1:: < 1CB 1:: 1 213 1:: 2 1?= 1:: 3 131 1:: / 13B 1:: = 123 1:: B 11B 1:: ? 13< 1:: C :C 1:: : 1<< 2<< < :3 2<< 1 ?: 2<< 2 := 2<<3 1<=

-ursa: 7nstitutul Na ional de -tatistic, Anuare -tatistice 1::<!2<<3 Ca urmare, datorit creterii cererii de servicii i (unuri specifice pe de o parte i pe de alt parte contri(u ia pe care acesta o are la diversificarea e%porturilor, turismul interna ional +oac rol de factor de cretere economic, contri(uind astfel la asi$urarea unui aport suplimentar la crearea 879& 8rin specificul su ! activitate de servicii care presupune un consum mare de munc vie, inteli$en i creativitate ! turismul nu este numai creator de 879 ci are i o contri(u ie important la realizarea valorii adu$ate, turismul particip)nd la crearea de DA intr!o propor ie superioar ramurilor apropiate din punctul de vedere al nivelului de dezvoltare& C#eltuielile efectuate de ctre turiti la locul destina iei>vacan stimuleaz economia zonei, de destina iei i nu doar o sin$ur dat ci in reprize repetate& 8articularizate la specificul economiei turismului intrrile de valori de acest $en $enereaz efectul multiplicator al turismului& Ca urmare, evaluarea consecin elor turismului este dificil i comple% fiind necesar un

1:

instrument specific de analiz i informa ii pertinente& 0#(# E5ec"ul mul"i1lica"or al "urismului Date fiind interac iunile care au loc, la nivelul economiei na ionale, intre turism i celelalte ramuri care particip direct sau indirect la realizarea produsului turistic, analitii in domeniu au eviden iat faptul c la msurarea impactului economic total al unui volum determinat de c#eltuieli turistice contri(uie trei elemente13: !impactul direct care msoar efectele primei runde de circuit monetar provenit de la turist, respectiv al c#eltuielilor efectuate de turiti pentru (unurile i serviciile ac#izi ionate in #oteluri, restaurante, ma$azine &a& !impactul indirect care msoar efectele derivate ale rundelor adi ionale cauzate de recircularea unit ii monetare ini iale a turistului& Acestea sunt rezultatul tranzac iilor succesive, provocate de c#eltuielile turistice directe, care au loc intre a$en ii economici prestatori de servicii turistice: #oteluri, restaurante, ma$azine, "n vederea desfurrii activit ii specifice de e%emplu pentru cumprarea (unuri i servicii de ctre firmele din alte sectoare care au contri(uit la furnizarea materiilor prime restaurantului respectiv, necesare pentru a putea presta serviciile de alimenta ie solicitate de turistul vizitator& !impactul indus 3stimulat4 msoar efectele derivate cauzate de c#eltuielile efectuate de an$a+a ii firmelor turistice care folosesc o parte din salariile lor pentru cumprarea (unurilor de consum alte sectoare de afaceri de e%: procurarea articolelor de "m(rcminte, "ncl minte, alimentare din re eaua comercial local& Ea r)ndul lor, proprietarii i salaria ii unit ilor comerciale respective c#eltuiesc i ei in parte din veniturile lor pentru ac#izi ionarea altor (unuri i servicii in arealul in care locuiesc i ac ioneaz& 7n aceast situa ie impactul economic total este e$al cu efectele impactului direct Q impactul indirect Q impactul indus al c#eltuielilor turistului& Totodat, o preocupare important a numeroi analiti a reprezentat!o i "ncercarea de a msura inciden ele $lo(ale ale c#eltuielilor turitilor asupra economiei na ionale utiliz)nd un instrument numit 0efectul multiplicator2 care reflect i e%prim le$tura direct dintre intrrile "n sistemul economic, concretizate "n investi ii i ieirile acestora su( forma veniturilor participan ilor la activitatea economic& Determinarea efectului multiplicator reprezint, din punct de vedere metodolo$ic, o sintez a evalurii impactului economic al dezvoltrii turismului ce poate fi realizat at)t la nivel na ional cat i la nivel re$ional sau local1/& ;tilitatea economic a acestui instrument de analiz rezid din faptul c mrimea multiplicatorului reflect cumulat impactul diverselor runde succesive de recirculare a unor noi unit i monetare pan c)nd aceast unitate monetar se va scur$e ctre alte areale economice i va disprea complet din circula ia arealului& Din analiza efectului economic pozitiv al turismului asupra dezvoltrii economice pe plan na ional sau teritorial 3re$ional, zonal4 se o(serv faptul c acesta se manifest prin valen e multiple i conduce la constatarea c e%ist cel pu in trei efecte multiplicatoare importante1=: !efectul multiplicator al turismului !efectul multiplicator al investi iilor turistice !efectul multiplicator al comer ului e%terior 5n ceea ce privete efectul multiplicator al turismului, acesta eviden iaz: inciden a unei unit i de c#eltuieli (neti a turistului din punctul de vedere al crerii de venituri noi&

2<

Din punct de vedere economic, turistul este un consumator de (unuri i de servicii, pentru procurarea crora efectueaz o serie de c#eltuieli& -umele de (ani c#eltuite de turiti pentru plata serviciilor de cazare, alimenta ie, transport etc& se constituie ca venituri ale "ntreprinderilor i unit ilor specializate care au prestat aceste servicii i sunt folosite de ctre acestea dup cum urmeaz: o parte este destinat ac#itrii o(li$a iilor fa de furnizorii de produse alimentare, nealimentare, ener$ie, diverse servicii &a& o alt parte este destinat (u$etului statului sau (u$etului local pentru stin$erea datoriilor ctre acesta 3TDA, ta%e, impozite4, iar a treia le revine direct su( form de profit i fonduri (neti pentru plata lucrtorilor i a ac ionarilor, pentru noi investi ii &a& 7n consecin , multiplicatorul turistic eviden iaz faptul c o c#eltuial ini ial efectuat de ctre turist la locul destina iei>vacan ei stimuleaz economia zonei, de destina iei i nu doar o sin$ur dat ci in reprize repetate& 5n concluzie cu cat este mai mare numrul de m)ini prin care vor trece aceti (ani, cu at)t mai favora(ile vor fi repercusiunile asupra produsului na ional (rut& 'ultiplele implica ii pe care dezvoltarea turismului le are in economie, au fcut ca, in opinia specialitilor, multiplicatorul turistic al c#eltuielilor s prezinte mai multe tipuri1B : !multiplicatorul rezultatelor, care cuantific output!urile suplimentare de c#eltuieli turistice. !multiplicatorul v)nzrilor sau tranzac iilor, care msoar cifra de afaceri suplimentar provocat de o c#eltuial turistic spre deose(ire de cel al rezultatelor, acesta elimin creterea valorii de inventar aprut ca urmare a modificrii c#eltuielii ini iale. !multiplicatorul veniturilor, care e%prim veniturile interne adi ionale, $enerate de o unitate suplimentar de c#eltuieli turistice. !multiplicatorul ocuprii for ei de munc, ce eviden iaz repercusiunile asupra ocuprii for creterea numrului de locuri de munc, "n ec#ivalent cu timp total, determinat de o unitate suplimentar de c#eltuieli turistice. !multiplicatorul venitului $uvernamental 3(u$etului central4, care msoar venitul 3"ncasrile4 suplimentar net creat de o unitate suplimentar de c#eltuieli turistice. sunt incluse toate formele veniturilor $uvernamentale, mai pu in c#eltuielile cu su(ven ii i $aran ii ctre alte sectoare ale economiei implicate direct i indirect "n aprovizionarea turismului 3"ntreprinderile de profil4. !multiplicatorul importului, care e%prim valoarea (unurilor i serviciilor importate, cauzate de o unitate suplimentar de c#eltuieli turistice& -umele c#eltuite de turiti, in ara sau zona vizitat, acoper (unuri i servicii din produc ia intern i din import. la r)ndul lor, productorii interni procur unii factori de produc ie din economia intern i import al ii& Ca urmare, unele c#eltuieli turistice influen eaz produc ia intern de (unuri i servicii, altele importurile& *fectul multiplicator al comer ului e%terior: este rezultatul turismului interna ional de recep ie care are ca efect o at)t o infuzie suplimentar de capital in valut, realizat la nivelul rii sau re$iunii receptoare, ca urmare a v)nzrii serviciilor turistice pe valut i a e%portului intern cat i o cretere a avu iei pe linia comer ului interna ional care se reflect i in soldul activ iar al (alan ei de pla i&& 7n ceea ce privete efectul multiplicator al investi iilor, acesta se refer la implica iile secundare ale investi iilor efectuate pentru darea in folosin a unui o(iectiv turistic& Acest fenomen este deose(it de comple% pentru c provoac venituri at)t "nainte cat i dup darea in folosin a o(iectivului turistic respectiv& Astfel, lucrrile de investi ii antreneaz prin ele insele, o( inerea unor venituri la nivelul ramurilor implicate "n realizarea o(iectivului respectiv: construc ii, industria materialelor de construc ii c)t i a celor cone%e& Dup darea in folosin , e%ploatarea o(iectivului turistic respectiv atra$e dup sine realizarea de venituri pentru to i participan ii la crearea produsului turistic "n urma consumului de (unuri i servicii turistice& 8entru evaluarea corect a impactului provocat de prima rund a c#eltuielilor turistului tre(uie determinate limitele arealului unde are loc impactul cercetat& Acesta este o pro(lem critic pentru c la 21

fiecare rund de c#eltuieli se produc anumite scur$eri in afara arealului& Cu cat arealul este mai dezvoltat din punct de vedere economic, vor aprea mai pu ine scur$eri "n afara lui i invers cu cat arealul este mai pu in dezvoltat aceste scur$eri sunt mai pronun ate& 7n concluzie se poate remarca rolul pozitiv i comple% al turismului i profunzimea impactului su in via a economic i social& Odat cu amplificarea lui la scar mondial crete i interesul pentru stimularea lui permanent& *%per ii Or$aniza iei 'ondiale a Turismului au adoptat urmtoarea defini ie care caracterizeaz efectul multiplicator ca: 0volumul suplimentar de venituri realizat de o unitate de c#eltuieli a turistului care va fi utilizat in economie2 1?& Totodat acetia au "ncercat s $seasc modele matematice care s determine cat mai corect i complet efectul multiplicator al turismului& Cele mai multe astfel de modele au ca punct de plecare multiplicatorul investi iilor, realizat de F& '& ReJnes 1C care a ela(orat urmtoarea formul de calcul a multiplicatorului turismului 3R4: 1 R= Sc , unde: 1 SD !Sc este inclina ia mar$inal spre consum i e%prim rela ia func ional dintre un nivel dat al veniturilor i c#eltuielilor pentru consul la acel nivel al veniturilor& 7nclina ia mar$inal spre consum poate fi redat prin intermediul coeficientului de elasticitate a consumului in func ie de venituri ceea ce eviden iaz dependen a mrimii efectului multiplicator de nivelul de dezvoltare al unei ri sau zone, e%primat prin creterea veniturilor i propor ia c#eltuielilor de consum& Alturi de aceast formul au aprut o serie de alte modele care o completeaz eviden iind alte aspecte specifice& Astfel, o alt metod de determinare a multiplicatorului turistic 3T4 propune luarea in calcul a propor iei pierderilor din sistem $enerate de ta%e economii importuri: T M 1, unde p reprezint propor ia fiecrei pierderi 3scur$eri4 in afara Upi economic, iar i numrul tipurilor de pierderi& Totodat in vederea analizei impactului economic al turismului, "n cazul unui $rup de turiti, poate fi folosit formula1:: 7*T M N C R , unde: 7*T M impactul economic total 3de re$ul, venituri sau locuri de munc4& N M numrul total al turitilor din fiecare $rup care particip la diverse forme de turism& C M c#eltuiala medie a fiecrui turist din $rupurile luate in eviden & RM multiplicatorul care e%prim modificrile in veniturile reziden ilor sau in utilizarea for ei de munc& Aceste modele prezint ins o serie de imperfec iuni nefiind capa(ile s surprind sau s cuantifice toate aspectele i toate informa iile necesare&

0#>#Sis"emul con"ul sa"eli" al "urismului - me"o$. s"a"is"ic. $e $e"erminare a im1ac"ului economic al "urismului 8reocuprile permanente ale analitilor de a determina cat mai e%act avanta+ele economice reale ale turismului, care s nu se mai opreasc numai la c#eltuielile directe ale vizitatorilor interna ionali i interni ci s ia "n calcul i efectele indirecte ale acestora i!au fcut pe acetia s considere c statisticile

22

turismului nu mai sunt suficient de cuprinztoare& Aceasta at)t datorit faptului c nu reuesc s ofere o ima$ine concret nici in ceea ce privete nivelul c#eltuielilor an$a+ate de turitii pe cont propriu i intr!o anumit msur a celor care apeleaz la turismul semi!or$anizat, cat i datorit faptului c efectele economice ale c#eltuielilor turistice depesc sfera "ncasrilor raportate statistic de ctre prestatorii de servicii& Ca urmare, Or$aniza ia 'ondial a Turismului 3O'T4 in cola(orare cu Consiliul 'ondial al Cltoriilor i Turismului 3HTTO4, cu Oficiul -tatistic al ;niunii *uropene 3*;RO-T-T4 i cu alte or$anisme statistice re$ionale a ini iat sistemul cotului satelit al turismului, O'T recomand)nd adoptarea acestuia de ctre toate rile mem(re& Acesta a constituit o(iectivul unuia dintre principalele puncte ale ordinii de zi la Conferin a interna ional privind statistica i msurarea importan ei economice a turismului ce a avut loc la Nisa in primvara anului 1:::& Contul -atelit al Turismului este o metod statistic prin care se urmrete msurarea impactului economic al turismului, permi )nd cercettorilor s compare "n mod direct mrimea sectorului turistic cu celelalte sectoare ale economiei unei ri i s afle msura "n care acesta le influen eaz& C-T a fost creat pentru a asi$ura o unitate metodolo$ic in definirea, colectarea, analiza i interpretarea datelor referitoare la turism la nivelul unei ri2<& A$re$atele i conceptele sistemului contului satelit al turismului decur$ din sistemul de conta(ilitate na ional a Na iunilor ;nite care "i e%tinde sfera de analize nu numai asupra c#eltuielilor directe ale vizitatorilor interna ionali i interni, ci ia "n calcul i efectele indirecte ale c#eltuielilor respective& Ca urmare, Contul -atelit al Turismului tre(uie s fie privit din dou perspective diferite: !ca un instrument statistic nou ce include concepte, defini ii, clasificri com(inate i ta(ele compati(ile cu liniile directoare ale conta(ilit ii na ionale care vor permite realizarea unor compara ii intre re$iuni, ri sau alte $rupuri de ri i care vor face aceste estimri compara(ile cu alte a$re$ate i compilri macroeconomice recunoscute la nivel interna ional& !ca un proces in derulare ce "ndrum rile "n dezvoltarea propriului sistem de statistici in turism, a crui o(iectiv principal este finalizarea unui C-T, care s poat fi vzut ca o sintez a unui asemenea sistem& Avanta+ele utilizrii Contul -atelit al Turismului sunt urmtoarele: !va furniza evaluri fia(ile privind: partea pe care o reprezint activitatea turistic in 879, dimensiunea ramurilor de activit i turistice, comparativ cu dimensiunile altor sectoare ale economiei, numrul locurilor de munc an$a+ate direct sau indirect "n activitatea turistic, volumul investi iilor pu(lice i private le$ate de activitatea turistic, valoarea "ncasrilor pu(lice $enerate de turism& !va reprezenta le$tura de (az a dezvoltrii i "m(unt irii sistemului na ional de statistici turistice& !realizeaz o le$tur "ntre informa iile financiare 3consumul vizitatorilor, valoarea produc iei industriei turistice, etc&4 i alte informa ii nemonetare despre turism 3precum numrul sosirilor, durata se+urului, motivul cltoriei, mi+loacele de transport folosite, etc&4. !va permite msurarea impacturilor economice ale turismului "n acelai mod ca i a altor activit i industriale din cadrul conturilor na ionale& 8rin urmare, datele furnizate de C-T vor oferi credi(ilitate "n ceea ce privete considerarea turismului ca principal activitate economic "n cazul unei na iuni i unui conte%t interna ional dat& 8entru a putea asi$ura toate informa iile necesare efecturii unei analize comple%e a impactului direct i indirect al turismului asupra economiei na ionale, sistemul contului satelit apeleaz la o $am foarte diversificat de surse de informare dintre care cele mai importante sunt21: 23

-ursele primare care includ: !surse de date (azate pe vizitatori: anc#ete asupra $ospodriilor sau a indivizilor, anc#ete efectuate la frontier la ieirea sau intrarea in ar, anc#ete realizate in unit ile de cazare sau la (ordul mi+loacelor de transport utilizare de ctre turiti care se refer la c#eltuielile zilnice efectuate>propuse pe parcursul cltoriilor. aceste anc#ete se efectueaz at)t "nainte c)t i dup "ntoarcerea "n ar& 8entru a se putea compara pre urile de consum la nivel comunitar s!a realizat un indice al pre ului de consum armonizat ai cror factori de armonizare se (azeaz pe anc#eta +urnal! c#estionarul de vacan & !surse de date (azate pe ramurile de activitate: conturile na ionale, statistici structurale asupra "ntreprinderilor, directiva asupra statisticii de turism 3capacitatea unit ilor de cazare: numr unit i, camere i paturi, numr turiti, numr "nnoptri etc&, statistici pe termen scurt oferite de "ntreprinderi4, re$istrul "ntreprinderii& !alte surse: recensminte ale popula iilor i $ospodriilor, statistici ale asi$urrilor de sntate privind trimiterile la tratament (alnear, statistici din transporturi, alte surse administrative& 5n ceea ce privete aplicarea sistemului C-T "n Rom)nia, pornind de la recomandrile HTTC, "n anul 2<</ s!a reuit realizarea primului C-TR& Acesta utilizeaz sursele de date e%istente "n turism: anc#etele realizate de ctre 7NCDT asupra unit ilor de turism 3structuri de cazare i a$en ii de turism4 in anul 2<<2 pentru cuantificarea "ncasrilor i pl ilor valutare din turismul interna ional al Rom)niei, de anc#etele realizate de ctre 7NCDT "n anul 2<</ privind cuantificarea indicatorilor fizici i valorici ai activit ilor din turism la nivelul anului 2<<3, precum i de statisticile 7nstitutului Na ional de -tatistic& 8rin anc#etele "ntreprinse de 7NCDT s!a "ncercat i o( inut eliminarea lipsurilor "n ceea ce privete $radul de detaliere i precizie a datelor& Acest prim Cont -atelit al Turismului din Rom)nia s!a realizat pentru anul 2<<1 "ntruc)t acesta este ultimul an pentru care e%ist definitivate Conturile Na ionale 3Ta(elele intrri!ieiri4 realizate de 7nstitutul Na ional de -tatistic 37&N&-&4, C&-&T&R& prelucr)nd i corel)nd o serie de date din sistemul Conturi Na ionale& Dalorile indicatorilor sunt calculate in moneda na ional la pre uri curente anul 2<<1& Ca urmare, prin aplicarea sistemului C-T s!au o( inut: !serie de indicatori statistici care reflect, pentru prima dat in statistica din turism, ima$inea pe care o are turismul ca sector de activitate in economia romaneasc, prin urmtorii indicatori macroeconomici, astfel: contri(u ia turismului la 879, determinat in mod ri$uros pentru prima dat, a fost de 2,<@ pentru anul 2<<1 i e%prim cel mai (ine importan a sectorului turistic, din punct de vedere economic, in sistemul economic na ional& Daloarea adu$at din turism ! DAT a avut valoarea de 22&C?:,2 miliarde lei, 879 pentru turism 3879T4 respectiv de 2=&/13,3 miliarde lei& !din perspectiva cererii, consumul turistic interior 3al turitilor strini in Rom)nia i al turitilor romani in ara noastr4 a "nre$istrat valoarea de /C&/1: miliarde lei av)nd o pondere de 1,?<@ in total ofert la nivel na ional& !for a de munc este o varia(il important in sistemul C-T care ofer 0ima$inea social2 a locului turismului in cadrul economiei, astfel: in industria turismului 3ramurile de activitate specifice turismului4 din Rom)nia in 2<<1 e%istau 3C<&323 persoane an$a+ate 3circa C,2=@ din totalul persoanelor an$a+ate in economia na ional4& Dintre acetia 3=1&C=C sunt reprezenta i de salaria i 3:2,=@4 iar restul 2C&/?= 3?,=@4 de alte cate$orii 3patronii, asocia i i lucrtori familiali neremunera i4& Ca pondere la nivel de economie na ional salaria ii din industria turismului reprezint 12,3@ din numrul de salaria i din economia na ional& 7n industria turismului din Rom)nia "i desfurau activitatea in 2<<1 un numr de 2?&<2< de 2/

"ntreprinderi 3circa 3,3:@ din numrul de "ntreprinderi la nivel na ional4& Dac la acestea se adau$ i numrul de "ntreprinderi din ramurile de activitate cone%e turismului 3pota i telecomunica iile, comer ul cu amnuntul4 numrul crete la 1=C&/2C 31:,C@4& O propor ie cov)ritoare a "ntreprinderilor din industria turistic de :?,3@ este reprezentat de "ntreprinderi mici 3cu mai pu in de =< de salaria i4, 7''Vurile 3"ntreprinderile cu mai pu in de 2=< de an$a+a i4 domin)nd sectorul turistic cu o pondere de ::,=@& Dac se iau "n considerare i "ntreprinderile din ramurile de activitate cone%e turismului, "ntreprinderile mici au o pondere de ::@ iar 7''!urile ::,C@& 0#4# Con"ri3uii ale "urismului in 1lan socio-cul"ural Alturi de importantele consecin ele economice i, s!ar putea spune, c#iar intr!o rela ie de interdependen cu acestea, turismul are i profunde implica ii "n plan socio!uman, care "i pun amprenta at)t asupra turitilor cat i asupra popula iei vizitate& Aceste efecte se resimt la nivelul educa iei i instruirii, utilizrii timpului li(er, asi$urrii i men inerii strii de sntate, pstrrii calit ii mediului, realizrii le$turilor intre na iuni& Dintre acestea, "n primul r)nd, tre(uie eviden iat importan a turismului "n petrecerea timpului li(er datorit multiplelor implica ii pe care aceasta le poate avea in plan socio!cultural i c#iar economic, practic turismul asi$ur)nd realizarea tuturor func iilor pe care specialitii in domeniu le atri(uie timpului li(er22: odi#n, divertisment i mai ales eli(erarea de plictiseal, de rutina vie ii zilnice, dezvoltarea personalit ii "nscriindu!se intre principalele destina ii ale petrecerii timpului li(er at)t a celui de sf)rit de sptm)n cat mai ales al vacan elor& Astfel, prin detaarea de cotidian turismul are rolul de a "m(unt i calitatea vie ii celui care il practic, put)nd fi considerat un element de i$ien mintal, pentru c odat cu cltoria, turistul se "ndeprteaz i de pro(lemele zilnice, plcerea, noile rela ii interumane accelereaz pulsul vie ii, contri(uind la refacerea capacit ii fizice i psi#ice a or$anismului prin odi#n, recreere, micare cat i prin cele specifice turismului (alneoclimateric contri(uind in acest fel la men inerea ec#ili(rului (iolo$ic i fiziolo$ic al omului contemporan, care $sete "n turism o contrapondere eficient "mpotriva constr)n$erilor de tot felul23& Totodat, datorit multitudinii formelor de turism ce pot fi practicate turismul poate reprezenta un mi+loc de educa ie, de lr$ire a orizontului de cunoatere i c#iar ridicarea nivelului de instruire cat i de satisfacere a unor nevoi psi#ice i sociale prietenie, asociere, demnitate, respect, turismul "ndeplinete i anumite func ii "n procesul de formare a personalit ii turistului, mai ales in cazul tinerilor& *l constituie un factor de socializare, de formare de noi atitudini, de refacere a cadrului familial afectat de ritmul alert al vie ii cotidiene& 7n acelai timp, datorit multiplelor i comple%elor efecte pe care acesta le are at)t "n ceea ce privete refacerea capacit ii fizice i psi#ice se pot identica rela ii de condi ionare intre dimensiunea i modul de utilizare a timpului li(er pe de o parte i evolu ia unor varia(ile macroeconomice pe de alt parte cum ar fi 879!ul, consumul final, investi iile (rute, productivitatea muncii, infla ia &a& O ima$ine asupra modului de petrecere a timpului li(er prin turism la nivelul rii noastre se poate face analiz)nd datele furnizate de institutul de statistic ! Condi iile de via ale popula iei din Rom)nia ! edi ia 2<<=& Astfel, doar 1B@ dintre persoanele cu v)rste de peste ? ani au efectuat un concediu de cel pu in / nop i consecutive, dintre acestea ponderea cea mai mare de in)nd!o persoanele cu v)rste su( 3= de ani 3=/@4 2/, in timp ce persoanele cu v)rste cuprinse "ntre =<!B/ de ani practic turismul numai in propor ie de =,3@, iar cei de peste B= de ani 1,=@& 8rincipalele motive ale cererii sczute sunt in $eneral nivelul veniturilor sau mai e%act a pr ii care rm)ne dup acoperirea nevoilor de (az, in cazul familiilor cu mai mul i copii sau a pensionarilor, lipsa timpului li(er in cazul patronilor, al persoanelor cu func ii de rspundere sau mai multe servicii sau motive de 2=

sntate& 5n ceea ce privete destina ia cltoriilor turistice, :=@ dintre acestea s!au efectuat "n interiorul $rani elor na ionale i numai =@ in strintate& Aceste aspecte "i pun amprenta asupra nivelului de trai, al calit ii vie ii i indirect asupra eficacit ii activit ii profesionale dar i al rela iilor interumane, stresul i o(oseala spun)ndu!i cuv)ntul in multe situa ii& Tre(uie eviden iat ins faptul c, potrivit aceluiai studiu, cererea pentru turism crete odat cu nivelul de instruire& 5n ceea ce privete durata cltoriilor cea mai mare parte a acestora se "ncadreaz "n cate$oria celor scurte i medii respectiv o treime dintre acestea av)nd o durat mai mic de C zile, iar /<@ fiind cuprinse intre C!1/ zile& 7n ceea ce privete ponderea c#eltuielilor de vacan in totalul c#eltuielilor popula iei acestea se situeaz intre 2,?!C,=@ ceea ce eviden iaz "nc o dat nivelul destul de redus al dezvoltrii fenomenului turistic in Rom)nia& Totodat, turismul poate avea o contri(u ie "nsemnat la men inerea i "m(unt irea calit ii mediului, manifest)ndu!se astfel, ca un factor activ al dezvoltrii dura(ile& 'ediul format at)t din factorii naturali cat i cei crea i prin activit ile umane reprezint 0materia prim pentru turism2 care este supus unor transformri>ac iuni care pot avea ca efect de$radarea acestuia impactul pe care turismul "l are asupra mediului afect)nd at)t componentele naturale cat i pe cele socio!culturale face necesar& Av)nd "n vedere rela ia dintre calitatea produsului turistic i calitatea 0materiei prime2 folosite, respectiv a mediului, turismul este implicat in $sirea unor solu ii de atenuare sau c#iar de eliminare a impactului su ne$ativ& Ca urmare se poate spune c turismul are i o voca ie ecolo$ic datorit: implicrii in sporirea atractivit ii peisa+elor unor zone ca urmare a amena+rilor destinate recrerii, controlul dezvoltrii sta iunilor, orientarea flu%urilor turistice, prevenirea de$radrii unor zone prin or$anizarea de parcuri i rezerva ii, promovarea formelor de vacan mai pu in a$resive, cum ar fi: turismul verde, turismul rural, foto!v)ntoare, o(servarea vie ii animalelor in cadrul lor natural precum i prin alte ac iuni de amena+are: amena+area pla+elor pe litoral, a traseelor pentru drume ie, a peterilor pentru vizitare, prin realizarea unor dotri inte$rate armonios in peisa+ precum i prin dezvoltarea contiin ei ecolo$ice a turitilor a dezvoltrii sentimentului pentru dra$oste i respect fa de natur &a& 7n ceea ce privete impactul socio!cultural asupra popula iei vizitate pot fi eviden iate o serie de aspecte le$ate de sc#im(ri in structura social prin trecerea de la munca din a$ricultur la cea din sectorul serviciilor, necesitatea ridicrii nivelului de cultur prin "nv area de lim(i strine, a unor elemente de cultur i civiliza ie specifice altor popoare, "nsuirea unor cunotin e in domeniul economic, utilizarea mi+loacelor moderne de comunica ii, in special a internetului, sc#im(ri de mentalitate la nivelul familiei tradi ionale at)t "n ceea ce privete rolul femeii in familiile rneti tradi ionale cat i in ceea ce privete raporturile dintre prin i i copii care devin mai li(erale, diminuarea pre+udec ilor cu caracter na ional, repunerea in valoare i dezvoltarea culturii locale: a o(iceiurilor i tradi iilor, (uctriei tradi ionale, prote+area mediului natural, creterea nivelului de cultur, civiliza ie i nu in ultimul r)nd a calit ii vie ii, punerea in valoare a monumentelor istorice, stimularea dezvoltrii creativit ii artistice i artizanale 7n acelai timp, ca urmare a ritmului deose(it de cretere a circula iei interna ionale, turismul reprezint o cale de contact cu realit ile i popoarele altor locuri, contri(uind la promovarea unei mai (une "n ele$eri "ntre popoarele apar in)nd diferitelor culturi i civiliza ii, la re"nvierea tradi iilor i la valorificarea motenirii culturale universale&

2B

CA,ITOLUL II ,REEENTAREA ,RINCI,ALELOR EONE TURISTICE ALE LUMII 0# Euro1a *uropa are o suprafata de 1<&3 milioane Kmp si o populatie de ?:=&3 milioane locuitori, in anul 2<</, reprezentand 12&B@ din populatia lumii& 7n plan turistic, continentul *uropa, si statele de aici, se situeaza, din toate perspectivele 3potential natural si social!economic, cultura materiala si spirituala, infrastructura, infrastructura, calitatea serviciilor, piata emitenta si receptoare4 intr!o pozitie ce devanseaza celelalte re$iuni turistice de pe Alo(& Cadrul natural al *uropei este variat si atractiv, lui adau$andu!se valoroase elemente de cultura si civilizatie datand din toate perioadele istorice& 'ulte dintre economiile nationale sunt dezvoltate iar flu%urile turistice interne si internationale sunt intense& Ca urmare, statele continentului *uropa concentreaza acum peste =?@ din totalul sosirilor de turisti internationali& 7n raport de diferentierile de potential si de $radul de concentrare a flu%urilor turistice se deose(esc urmatoarele su(re$iuni: !*uropa -udica sau mediteraneana este spatial $eo$rafic in care turismul litoral!maritim si cultural detine cea mai mare pondere& O concentrare deose(ita a flu%urilor turistice are loc pe coasta i(erica 3Costa 9rava, Costa Dorada, Costa 9lanca, Costa del -ol4, pe Coasta de Azur, ca si pe Riviera italiana, tarmurile peninsulei (alcanice, insulele din interiorul 'arii 'editerane& !*uropa Destica sau Atlantica concentreaza un patrimoniu cultural deose(it, avand totodata si mari facilitati pentru turismul de afaceri& 7ntinse sectoare litorale din vestul ,rantei, 8eninsula 7(erica,sudul 'arii 9ritanii sunt propice si turismului litoral& !*uropa Alpina si Centrala detine resurse ce favorizeaza turismul montan, de sporturi de iarna, precum si turismul cultural si (alnear& !*uropa *stica, formata din state in tranzitie, avand o zestre culturala deose(ita, alaturi de alti factori de mare atractie, inre$istreaza o crestere semnificativa a turismului in ultimii ani& (# ,o"en"ialul Americii in economia "uris"ica mon$iala* America are in prezent o populatie de peste C?<&2 milioane de locuitori, reprezentand 13&C@ din populatia lumii& *a reprezinta o importanta piata turistica atat prin oferta primara si derivata comple%a cat si prin nivelul ridicat al cererii turistice& America a avut, in anul 2<<2 o cota de aproape 1?@ in piata turistica mondiala fiind insa intr!un declin destul de evident, in ultimii ani, dupa atentatele de la NeW OorK din 11 sept& 2<<1& Cu toate acestea, ea ramane un areal $eo$rafic ce (eneficieaza de un mare potential emitent si receptor de turisti& Aceasta re$iune cuprinde urmatoarele su(re$iuni: !America de Nord, cu o suprafata de 2/&/ mil& Kmp ! inclusiv America Centrala, inre$istreaza cele mai importante flu%uri de sosiri si plecari de turisti, circulatia avand un caracter preponderent
?

N&-&A;R!9azele $eo$rafiei turismului,*d&-itec#,Craiova 2<<=

2?

intrare$ional& Acest fapt este datorat potentialului atractiv al litoralului, in principal din ,lorida si California, precum si a facilitatilor de afaceri, a turismului cultural, a turismului de tip ur(an, sau ca urmare a prezentei unor mari parcuri naturale cu valente ecoturistice, cat si a veniturilor ridicate ale populatiei, indeose(i din -;A i Canada de unde pornesc flu%uri emitente foarte consistente& Toate cele 3 state principale de pe acest continent: -;A, Canada, 'e%ic ! sunt cunoscute ca importante destinatii turistice atat in circulatia intrare$ionala cat si in cea re$ionala& !America Centrala continentala, cu state in curs de dezvoltare, constituie una din destinatiile favorite in practicarea cu precadere a ecoturismului si a turismului cultural& Alaturi de mediul natural cu ecosisteme de o mare comple%itate, aici se pastreaza numeroase vesti$ii ale civilizatiei maJa& Orasele TiKal, ;%mal, C#ic#en 7tza, Tulum, 8alenXue aveau temple, piramide, esplanade, palate, sculpturi, picturi murale, elemente de arta monumentala ce demonstreaza nivelul evoluat al societatii umane maJase&TiKal devine primul oras!stat din America Centrala, avand, impreuna cu asezarile din +ur, o populatie de =<< mii locuitori !Yona insulara a Carai(elor, formata din Antilele 'ari si Antilele 'ici, cunoscuta pentru mediul lu%uriant, reprezinta un spatiu $eo$rafic ce ofera conditii deose(ite pentru turism de tip2estival2 ! litoral, de croaziera si cu caracter cultural!pe tot parcursul anului& !America de -ud are o suprafata ce se intinde pe mai mult de 1?&C mil& Kmp& Cu toate ca formeaza un areal cu un potential turistic ma+or, in care se asocieaza peisa+e naturale si civilizatii dintre cele mai etero$ene, are o capacitate de atractie mai redusa& Recesiunea economica ce afecteaza periodic un mare numar de state de aici, pozitia $eo$rafica oarecum periferica in raport cu marile piete turistice emitente si dependenta cvasitotala de turisti de ori$ine nord!americana, constituie cauzele principale ale numarului redus de sosiri internationale& Turismul litoral, cu destinatii renumite, pe plan mondial, in re$iunea atlantica este complementar celui cultural si ecoturismului& >& Re;iunea Asia $e Es"-,aci5ic si a"rac"iile ei "uris"ice 7n ultimii ani se constata un important reviriment in circulatia turistica din *%tremul Orient si zona 8acificului& Aceasta re$iune a reusit sa depaseasca America in privinta numarului de sosiri internationale de turisti& *a detine acum peste 1C@ din piata turistica a sosirilor internationale si este intr!un pro$res vizi(il& -u(re$iunile turistice incluse aici sunt: !Asia de Nord!*st constituie cel mai activ spatiu turistic, fapt datorat in principal Faponiei, C#inei, Ion$ Ron$!ului, TaiWan!ului si R&Coreea&7ntre aceste state se realizeaza cele mai importante flu%uri intrare$ionale culturale, comerciale, la rude sau cu ocazia altor evenimente&Toate statele amintite au un aport su(stantial in cadrul flu%urilor care alcatuiesc turismul de afaceri& !Asia de -ud!*st 3A-*AN4 are conditii favora(ile pentru practicarea turismului e%otic, ecoturismului, turismului cultural si de afaceri& Comple%itatea ecosistemica rezultata din pozitia $eo$rafica in spatiul intertropical, cu paduri lu%uriante, numerosi recifi si vulcani, precum si localizarea in raport cu marile rute maritime ce lea$a Orientul de Occident, constituie atri(utele principale in atractia turistica a statelor din aceasta arie asiatica& -tatele principale din sud!estul continentului Asia, care constituie destinatii turistice mult ravnite sunt 7ndonezia, 'alaJesia, -in$apore, T#ailanda dar si ,ilipine, Dietnam, Cam(od$ia, 'Janmar, Tarile A-*AN, afectate recent de sindromul pneumoniei atipice, au inre$istrat in anul 2<<3 aproape 3?&= milioane sosiri internationale, cu aproape 2&= mil& mai putin decat in anul 2<<2& 7mportante destinatii din Asia de -ud!*st sunt 9ali, FaWa si Eom(oK din 7ndonezia, 8#uKet, 8ataJa, C#an$ 'ai din T#ailanda etc&Cutremurul si valurile de tip tsunami din decem(rie 2<</ au devastat insula 8#uKet si alte localitati turistice din Asia de -ud si -ud!*st&

2C

!Australasia incorporeaza su( aceasta si$la Australia si Noua Yeelanda& Teritoriile celor doua state, cu un important potential turistic natural si cultural, precum si cu o infrastructura comple%a, se individualizeaza prin pozitia e%centrica fata de marile piete emitente de turisti, ca si prin frecventa ridicata a deplasarilor turistice predominant intrare$ionale& Aceasta su(re$iune atra$e un numar relative ridicat de turisti din Asia de *st, *uropa Destica si America de Nord& !'icronezia, 'elanezia si 8olinezia constituie alte trei su(re$iuni cu mare potential pentru turismul litoral, cultural si ecoturism inca insuficient valorificat& *le sunt destinatii favorite pentru vizitatorii care provin, in ma+oritatea lor, din statele metropolitane carora le!au apartinut sau de care depind si in prezent cele mai multe insule din aceasta parte a lumii& 4& ,o"en"ialul "uris"ic al Orien"ului Mi?lociu Orientul 'i+lociu constituie un areal de tripla influenta cultural!istorica, reli$ioasa si economica intre Asia, Africa si *uropa& *l participa acum cu 3&/@ in piata turistica mondiala& Aici se afla unele din cele mai importante vesti$ii istorice ale unor civilizatii timpurii 3e$ipteana, asiriana, aKadiana, sumeriana, (a(iloniana, feniciana4 precum si mari centre de pelerina+ 3'ecca, 7erusalim, 'edina4&-tatele care au iesire la 'area 'editerana sau la 'area Rosie si!au edificat importante sta(ilimente litorale& 8iata turistica a Orientului 'i+lociu a primit in ultima perioada de timp pana la23!2/ mil& turisti straini anual& *volutia flu%urilor de vizitatori a fost afectata periodic de insta(ilitatea politico!militara, de conflictele dintre israelieni si ara(i sau din interiorul natiunii ara(e& :# Resursele "uris"ice $in Asia $e Su$ si Su$-Es" 8iata turistica din Asia de -ud este formata in cea mai mare parte din su(continentul 7ndia si teritoriile adiacente in care 879 si veniturile populatiei au valori mici& Acest spatiu turistic se intinde din 7ran pana in 7ndoc#ina&Cu toate ca se afla intr!o pozitie avanta+oasa si dispune de un verita(il tezaur cultural si de civilizatie, precum si de o mare varietate de peisa+e ce se succed din IimalaJa pana in Oceanul 7ndian, atractia turistica este inca redusa& Ori$inile turismului in aceasta parte a lumii se afla in flu%urile de pelerina+ si calatoriile de a$rement din perioada coloniala (ritanica& Numarul total al sosirilor internationale nu reflecta potentialul si capacitatea de atractie e%istente aici& 7n medie, in ultima perioada de timp s!au inre$istrat in +ur de B mil& de sosiri de straini pe an, principalele destinatii fiind 7ndia si 7ranul& F# A5rica, un con"inen" cu mari con"ras"e ;eo;ra5ice si "uris"ice Africa, a carei suprafata se intinde pe mai mult de 3< mil&Kmp si care are acum CB= mil& locuitori, a fost multa vreme un continent i$norat, necunoscut mai cu seama in interior& 7n prezent se stie ca el constituie un verita(il con$lomerate de peisa+e, de la cele mai aride, intalnite in -a#ara, pana la padurile tropicale umede din (azinul Yair& ,iind incadrata in cea mai mare parte intre cele doua tropice, Africa este numita pe drept cuvant continent al -oarelui& Tot aici se afla ori$inea omului& Africa poate fi definita ca un muzeu $eo$rafic, ori$inal nu numai prin flora si fauna ci si prin comple%itatea etnolin$vistica& Desi concentreaza un imens potential turistic, remarca(il prin varietatea acestuia, Africa detine o cota de numai /@ din totalul sosirilor internationale& Destinatiile ma+oritare sunt cele doua su(re$iuni de la e%tremitati 3'a$#re( si Africa de -ud4, favora(ile mai cu seama turismului cultural, ecoturismului si vacantelor litoral!maritime& Am(ele sectoare africane au importante amena+ari litorale situate intr!un climat su(tropical caracteristic celui mediteranean&

2:

-u(re$iunile Africa de -ud, Africa de Dest si Africa Centrala au o infrastructura mult mai sla( or$anizata decat in nordul si sudul continentului, fapt ce influenteaza ne$ativ turismul receptor& *ste deficitar si turismul intrare$ional& Aici este practicat, cu precadere, turismul de safari, ecoturismul si turismul cultural& Turismul de safari s!a nascut in Africa de *st, in RenJa& -afari este un cuvant din lim(a -Wa#ili si a fost inventat de cei care e%plorau fauna din aceasta parte a Africii& Cu toate acestea numarul vizitatorilor straini a fost intr!o continua crestere in ultimii ani a+un$and sa depaseasca 2? mil& sosiri internationale pe ansam(lu continentului& 7nconvenientele deplasarii in Africa sunt numeroase: (ariere lin$vistice, infrastructura rutiera si feroviara sla( or$anizata, (aza te#nico!materiala insuficienta, personalul de deservire in ma+oritate fara o pre$atire de specialitate, transportul aerian foarte scump, de 2!3 ori mai mult decat in *uropa& Ea aceasta se mai adau$a riscul maladiilor tropicale datorita carora Africa a fost considerata multa vreme cimitirul omului al(& *# An"arc"ica si resursele ei "uris"ice= Continentul al( are o suprafata de 13&1 mil& Kmp si o populatie de 1/<< locuitori care lucreaza la statiunile polare de cercetare stiintifica& Antarctica a intrat in circuitul turistic foarte recent& Desi calatoriile catre acest continent se intensifica dupa anii 1:B:!1:?<, a(ia in ultima perioada se constata o crestere a flu%urilor turistice in croaziere, care pornesc din sudul Americii de -ud, sau prin transporturi aeriene avand (aze de plecare in Australia si Noua Yeelanda& 8atrimoniul cultural al acestui continent 3lumea sal(atica terestra si cea din mediul acvatic, $#eturile, intre$ul peisa+4 de pe uscat si din spatial incon+urator este de ma%ima importanta pentru dinamica sistemului planetar $eneral& 8entru prote+area ec#ili(rului $eosistemic de aicea, e%ista o stricta re$lementare a flu%urilor turistice care nu tre(uie sa depaseasca =<!1<< persoane la fiecare transport& Rezulta ca deplasarile au un strict caracter ecoturistic&Ca urmare, numarul total al vizitatorilor a(ia a depit 13=<< turisti in ultimul sezon&

N&-&A;R ! 9azele $eo$rafiei turismului, *d& -itec#, Craiova, 2<<=

3<

CA,ITOLUL III
ANALIEA DINAMICII +I STRUCTURII TURISMULUI INTERNAIONAL @N ,ERIOADA ())( ()): *volu ia turismului, ca rezultat al ac iunii con+u$ate a factorilor economici, demo$rafici, psi#o!sociali, politici, etc&, a marcat de!a lun$ul timpului un curs ascendent& -e poate vor(i astfel, de o dezvoltare a acestuia, concretizat "ntr!o cerere sporit de (unuri i servicii turistice, dar i "n creterea numrului celor ce cltoresc, dezvoltare caracterizat prin ritmuri "nalte, ce rivalizeaz cu cele mai dinamice ramuri din economie& De asemenea, previziunile privind viitorul turismului, fundamentate pe e%trapolarea influen ei factorilor, anticipeaz o cretere continu a acestuia& Activitatea turistic "n ansam(lul su, e%primat sintetic prin indicatorul circulaie turistic mondial global, este evaluat la peste 3,= miliarde cltori rezult)nd astfel c mai mult de Z din popula ia Terrei face turism: corespunztor "ncasrile din aceast activitate se cifrau la peste /=<< miliarde ;-D "n 2<<=:& 5n cadrul acesteia, turismul intern al statelor lumii reprezint ?<!C=@, circula iei turistice interna ionale mondiale 3turism interna ional4 revenindu!i 2=!3<@, cu valori sensi(il diferite pe ri i continente& Cele dou componente ale circula iei turistice mondiale $lo(ale prezint tendin e de evolu ie diferite, datorit cadrului specific de manifestare dar i a impactului unor cauze proprii& >#0# Anali8a ;lo3al. a circulaiei "uris"ice in"ernaionale G0<:) ()):H Dezvoltarea turismului, inte$rarea sa "n structura economiilor moderne, "n sfera necesit ilor i consumului popula iei se reflect "ntr!oi "m(o$ ire continu a con inutului su i o diversificare a formelor de manifestare& De asemenea, participarea la micarea turistic a unor cate$orii sociale tot mai lar$i, asociat cu varietatea mo(ilurilor cererii, au favorizat apari ia unor noi forme de turism, adaptarea lor permanent la cerin ele turitilor i condi iile cltoriilor& Ca urmare, cunoaterea modalit ilor de concretizare a cererii turistice, a con inutului i particularit ilor fiecrei forme, a determinan ilor specifici i evolu iei lor, precum i a corela iilor dintre acestea prezint importan deose(it pentru definirea strate$iei "n dezvoltarea turismului, pentru crearea cadrului unitar de circula ie a informa iilor i luare a deciziilor, pentru inte$rarea "n sistemul cate$orial interna ional& 5n acelai timp, intensificarea cltoriilor V interne i interna ionale !, creterea rolului turismului "n ansam(lul rela iilor economice interna ionale ca i "n via a economic i social au determinat preocupri pentru evaluarea dimensiunilor i efectelor sale, pentru ela(orarea unui sistem unitar de "nre$istrare i urmrire a circula iei turistice1<& 5n acest conte%t, se poate vor(i de cristalizarea unor forme ale circula iei turistice precum i a unei metodolo$ii comune de msurare a acesteia& Caracterizarea turismului su( aspectul dimensiunilor, evolu iei, structurii, aportului la dezvoltarea economico!social, at)t "n plan intern, c)t i interna ional este condi ionat de e%isten a
: 1<

WWW&Wttc&or$&, The 2005 Travel and Tourism Economic Research. 'inciu Rodica Economia Turismului, *ditura ;ranus, 9ucureti, 2<<1&, p&?1&

31

unor informa ii pertinente& Dolumul, varietatea informa iilor, compara(ilitatea acestora "n cazul turismului interna ional asi$ur nu numai o evaluare corect, tiin ific a fenomenului turistic, ci permite "n ele$erea mecanismelor lui de func ionare i pe aceast (az, adoptarea unor decizii adecvate, ela(orarea strate$iilor privind dezvoltarea acestuia& 7ntensificarea circula iei turistice interne i interna ionale, diversificarea normelor de petrecere a vacan ei, transformrile din industria turistic, participarea unui numr sporit de ri la micarea turistic V acutizeaz nevoia de informa ii, fc)nd, "n acelai timp, mai dificil o( inerea lor& -e pune, "n aceste condi ii, pro(lema $sirii unor metode de o(servare capa(ile s asi$ure o (un cunoatere a activit ii turistice ca i cea a armonizrii instrumentelor statistice de "nre$istrare i cuantificare a acesteia& Necesitatea modernizrii i compati(ilizrii sistemelor de "nre$istrare statistic este sus inut i de faptul c, astzi, acestea "nc mai difer de la o ar la alta, datorit unor inadverten e conceptuale, costurilor relativ ridicate de o(servare i imposi(ilit ii suportrii acestora de ctre unele ri, dinamismului deose(it al cltoriilor turistice i dificult ilor reflectrii acestuia etc& *valuarea corect, c)t mai complet i compara(il la nivelul rilor, a activit ii turistice presupune, aadar: consens asupra con inutului conceptelor. caracterul unitar i simplu al metodelor de o(servare. un sistem de indicatori coerent& Aceste cerin e sunt "ndeplinite 3a a cum s!a artat "n cap&14, "n privin a conceptelor, ma+oritatea rilor adopt)nd recomandrile statistice ale O'T 3OttaWa 1::14 "n acest sens& Totodat, s!au fcut pai importan i "n apropierea metodelor de "nre$istrare i a sistemului de indicatori& Metode de nregistrare a circulaiei turistice. O pro(lem important "n msurarea fenomenului turistic este cule$erea informa iilor V modalit ile de "nre$istrare i instrumentarul utilizat "n acest scop& -tudiile de referin "n domeniu eviden iaz c instrumentele de (az pentru cercetarea turismului sunt observaiile directe, complete asupra fenomenului V de tipul recensmintelor, inventarelor V i observaiile pariale de natura sonda+elor V realizate pe eantioane av)nd un comportament identic cu cel al ansam(lului& *le se aplic "n locurile c#eie ale activit ii turistice,, respectiv la punctele de frontier, "n mi+loacele de $zduire a turitilor, cu prile+ul realizrii tranzac iilor financiare etc& Cu a+utorul acestor instrumente se o( in informa ii cantitative i calitative ce permit alctuirea unor statistici ale turismului intern i>sau interna ional, statistici care la r)ndul lor, sunt utilizate pentru fundamentarea deciziilor i politicilor macroeconomice "n domeniu& Dintre acestea, cel mai frecvent "nt)lnite, structurate dup locul sau unitatea de o(servare sunt: statisticile sosirilor! plecrilor la frontier, statisticile mi+loacelor de $zduire 3cazare4, statisticile mi+loacelor de transport V proprii turismului sau $enerale, statisticile asupra altor ec#ipamente i activit i: parcuri na ionale 3rezerva ii4, parcuri de distrac ie, ec#ipamente V instala ii sportive i culturale, muzee, etc, anc#ete!sonda+e asupra $ospodriilor i persoanelor statistici tip recensm)nt economic, alte statistici: (alan a de pl i, sistemul conta(ilit ii na ionale, ocuparea for ei de munc, (ilan urile financiar!conta(ile ale societ ilor comerciale etc&11 ,iecare dintre situa iile V statisticile men ionate ilustreaz mai (ine o latur sau alta a fenomenului turistic, prezint "n utilizarea propriu!zis, avanta+e i limite& nregistrarea controlul! la "rontier, ca metod de msurare a circula iei turistice, este folosit, pe scar lar$, "n statistica turismului interna ional& Ca modalitate de desfurare,
11

'inciu Rodica, Economia Turismului, *ditura ;ranus, 9ucureti, 2<<1, p&:2&

32

"nre$istrarea la frontier poate fi continu, conta(iliz)ndu!se toate trecerile prin aceste puncte, sau par ial, realiz)ndu!se su( forma sonda+elor specializate& Aceast metod furnizeaz informa ii cantitative cu privire la numrul intrrilor i ieirilor, ara de ori$ine a turismului, durata ederii, scopul vizitei, mi+locul de transport folosit etc& Darietatea informa iilor o( inute depinde nemi+locit de comple%itatea formalit ilor "n punctele de frontier 3informa ii (o$ate, diverse presupun o formularistic complicat i ritm pentru completarea acesteia, ceea ce prezint un dezavanta+ pentru turist i duce la $)tuirea circula iei i, invers, o amplificare a formalit ilor constituie un avanta+ pentru turist, stimuleaz fluidizarea traficului, dar reduce corespunztor volumul informa iilor o( inute4& Tendin ele manifestate "n practica rela iilor interna ionale, de simplificare a formalit ilor de frontier sau c#iar s renun e la ele, conform unor "n ele$eri (i sau multilaterale 3-pa iul -c#en$en4, limiteaz posi(ilit ile utilizrii acestei metode pentru evaluarea corect a circula iei turistice. "n astfel de cazuri sin$urele informa ii se pot o( ine cu a+utorul unor mi+loace te#nice 3"nre$istrri video, celule fotoelectrice etc&4 sunt cele referitoare la intensitatea traficului& O metod mai eficient i mai uor de aplicat este nregistrarea n s#aiile de ca$are 3mi+loace de $zduire4& ;tilizarea corect a acestei metode, "n sensul compara(ilit ii rezultatelor, mai ales "n statisticile interna ionale, presupune e%isten a unui sistem unitar de eviden a activit ii pentru toate unit ile ce $zduiesc turiti, ceea ce nu este "ntotdeauna simplu& 7nforma iile o( inute prin metoda "nre$istrrilor "n spa iile de cazare sunt mai complete i mai diversificate. ele se refer deopotriv la cerere 3circula ia turistic4 i ofert 3(aza material i for a de munc4, la turismul intern i interna ional, la dimensiunile fenomenului turistic i impactului su asupra economiei. de asemenea, pot fi cuantificate at)t latura cantitativ, c)t i cea calitativ a activit ii turistice& Cule$erea datelor, "n cazul acestei metode, se poate realiza prin simpla prelucrare a documentelor #oteliere standard 3fia de anun are a sosirii i plecrii turitilor, situa ia zilnic V lunar a ocuprii camerelor V locurilor, fia de cont a fiecrui client etc&4 sau prin completarea acestor informa ii suplimentare o( inute direct de la clien i 3aprecieri asupra calit ii serviciilor4& 5nre$istrarea "n spa iile de cazare, dei are multe avanta+e, e%primate prin comple%itatea i diversitatea informa iilor, prin caracterul facil al aplicrii etc& prezint i c)teva inconveniente le$ate, "n principal, de unitatea de o(servare i anume: "nre$istrarea este incomplet, deoarece sunt luate "n calcul numai spa iile omolo$ate, fiind omis cazarea la rude, prieteni, "n reedin e secundare, "n spa ii neamena+ate. nu red cu ri$urozitate numrul turitilor 3persoanelor4, ci doar numrul "nnoptrilor, rezultatele depind de sistemul de eviden utilizat specifice unor ri sau lan uri #oteliere 3e%& o camer du(l ocupat de o persoan, dar care ac#it inte$ral costul acesteia, este eviden iat cu dou "nnoptri4& O alt metod considerat indirect, cu o arie de aplica(ilitate mai restr)ns, este cea a prelucrrii in"ormaiilor #rovenind de la instituiile "inanciar%bancare 3(nci, societ i de asi$urri etc&4& -unt posi(ile determinri ale "ncasrilor i pl ilor pentru cltoriile turistice, pe ansam(lu i pe structur V cazare, alimenta ie, transport !, at)t pentru turismul intern c)t i pentru cel interna ional& * (aza acestora se pot face aprecieri calitative asupra turismului V prin intermediul unor indicatori de $enul: "ncasare V c#eltuial medie pe turist, pe zi!turist !, precum i evaluri ale locului turismului "n consumul popula iei, aportului acestuia "n crearea 879, la ec#ili(rarea (alan ei de pl i, la realizarea veniturilor statului 3prin impozite4& 5n cazul acestei metode, comple%itatea informa iilor, acurate ea lor sunt dependente de tipolo$ia i structura sistemului conta(ilit ii na ionale, de structura ramurilor economice adoptat de fiecare ar i compati(ilitatea acestora pe plan mondial, de $radul de detaliere a datelor, de nivelul de informatizare i accesare al institu iilor financiar!(ancare& 33

Aprecieri asupra aspectelor calitative ale activit ii turistice, de natura caracteristicilor socio! profesionale ale clientelei, motiva iei, comportamentului, nivelului de satisfac ie a turistului, (u$etului de vacan etc& pot fi fcute numai prin metoda sonda&elor. -onda+ele se realizeaz de re$ul, de institu ii sau compartimente specializate, de un personal cu pre$tire adecvat, asupra unor eantioane fi%e 3panel4 sau varia(ile, reproiectate cu prile+ul fiecrei anc#ete& Dei ofer posi(ilitatea cunoaterii unor aspecte foarte variate ale activit ii turistice 3cantitative i calitative4, metoda sonda+elor prezint i c)teva inconveniente le$ate, "n principal, de costuri 3este considerat, de unii autori, cea mai costisitoare4, de or$anizare 3personal calificat, loc i perioad de desfurare4, de erori de eantionare i, corespunztor, de e%trapolare a rezultatelor& 8e l)n$ metodele men ionate, analitii fenomenului turistic pot utiliza, "n func ie de o(iectivele urmrite, i alte instrumente de cercetare precum i informa ii varia(ile macroeconomice, provenite din alte sectoare 3transporturi, ocuparea for ei de munc4& De asemenea, av)nd "n vedere c fiecare dintre metodele i instrumentele de investi$are prezint avanta+e c)t i limite, permite cunoaterea mai detaliat, mai ri$uroas a uneia sau alteia dintre componentele activit ii turistice, pentru o corect i complet evaluare a fenomenului se recomand utilizarea simultan a mai multor te#nici de cercetare& 'irculaia turistic internaional, av)nd " multitudine de fa ete, se impune a fi analizat cel pu in din perspectiva evolu iei i distri(u iei teritoriale& - mai adu$m c, indicatorii cei mai e%presivi de caracterizare a acestora sunt sosirile(#lecrile de turi)ti )i ncasrile(cheltuielile din turismul internaional. 5n privin a dimensiunilor, "n perioada 1:=<!2<<=, cltoriile interna ionale au "nre$istrat o cretere de!a dreptul spectaculoas, de aproape 2C de ori, de la 2=,3 milioane la ?<2,B milioane& 5n aceeai perioad, "ncasrile au sporit de peste 22= ori, de la 2,1 miliarde ;-D "n 1:=< la /?/,2 miliarde ;-D "n 2<<= 3vezi ta(elul nr&34& Ta(elul nr&3& EVOLUIA ,RINCI,ALELILOR INDICATORI AI CIRCULAIEI TURISTICE INTERNAIONALE Sosiri @ncas.ri Anul R L RL - milioane - ml$# USD 1:=< 2=,3 ! 2,1 ! 1:B< B:,3 1<,B B,: 12,B 1:?< 1B=,C :,1 1?,: 1<,< 1:C< 2C?,C =,? 1<2,< 11,< 1::< /==,: /,C 2B/,2 :,: 2<<= BC?,3 =,3 /?3,/ C,? ritm mediu pe 1< ani -ursa: 'inciu Rdica, op&cit& p&/C [ www.world-tourism.org. Din analiza informa iilor referitoare la numrul sosirilor se poate remarca, dup o perioad de plin av)nt, specific deceniilor B i ?, o "ncetinire a creterii, rezultat firesc al ariei de cuprindere a fenomenului i indirect al apropierii de un pra$ de satura ie& 5n acelai conte%t, nu pot fi ne$li+ate o serie de muta ii din economia mondial. astfel, cele dou ocuri petroliere din anii 1:?3 i 1:?/, recesiunea economiei mondiale, i, mai recent, destrmarea (locului socialist, rz(oiul din Aolf, criza financiar asiatic au provocat, ce!i drept pentru perioade scurte de 1!2 ani&, o involu ie a cltoriilor interna ionale&

3/

Tre(uie su(liniat c, "n afara factorilor economici, factorii politici sunt de asemenea foarte importan i "n evolu ia turismului interna ional& -!a vzut cum, "n anii 1::<!1::2, datorit crizei din Aolf, "n aceast zon $eo$rafic turismul a fost practic nul. de asemenea, e%!7u$oslavia a pierdut, "n scurt timp, toat clientela sa interna ional care s!a mutat ctre vecini: 7talia, Arecia, Turcia sau c#iar -pania sau Tunisia& Ta(elul nr&/& D7NA'7CA 5NCA-\R7EOR N7 -O-7R7EOR 5N T;R7-';E 7NT*RNA]7ONAE 'OND7AE Anii -osiri din turism 5ncasri din turism 3milioane persoane4 3miliarde ;-D4 1 2 3 1::< /==,: 2B/,1 1::1 /B/,B 2?2,? 1::2 =<2,3 31<,C 1::3 =12,< <31?,C 1::/ =3?,/ 3=1,2 1::= ==<,/ 3:3,3 1::B =:2,< /2C,1 6666666666& 6666666666 6666666666 2<<1 B2=,2 ///,? 2<<2 BB/,/ /==,< 2<<3 B<C /2C 2<</ BC/,1 /=:,= 2<<= ?<2,B /?/,2 -ursa: 'inciu Rodica, ]i$u Aa(riela, Economia turismului. 'aiet de #robleme, #roiecte )i re"erate* Academia de -tudii *conomice, ,acultatea de Comer , Catedra de Turism& -ervicii, 9ucureti, 1::?, p&2< [ www.world-tourism.org. Totodat, mai aproape de noi ca perioad de timp, atacurile teroriste din 11 septem(rie 2<<1 i!au pus i ele amprenta asupra evolu iei turismului interna ional at)t la sosiri c)t i la "ncasri& Dar lucrurile i!au revenit relativ uor, dup cum putem o(serva din datele de pe 2<<= 3vezi ta(elul nr&/4& 8e de alt parte, privind comparativ cei doi indicatori V sosiri de turiti i "ncasri din turismul interna ional V se o(serv dinamica mult accentuat a celui de!al doilea& 5n opinia analitilor, evolu ia e%ploziv a "ncasrilor este doar par ial real V datorit creterii numrului sosirilor, a duratei se+urului, a distan elor de deplasare, a c#eltuielilor pe zi!turist etc&. circa Z din aceast cretere tre(uie pus pe seama fenomenului infla ionist, respectiv a modificrii parit ii monedelor na ionale fa de dolarul american i a dezvoltrii acestuia& +.2. ,nali$a din #unct de vedere s#aial #e cele 5 $one! Distri(u ia ine$al a circula iei turistice "n manifestarea ei temporal este acompaniat de o evolu ie diferen ial "n spa iu, de la o re$iune turistic la alta& -u( aspect structural, circula ia turistic este "nre$istrat i urmrit spa ial, pe zone $eo$rafice i "n func ie de nivelul de dezvoltare economic& O prim concluzie ce se poate desprinde, din analiza circula iei turistice pe cele cinci $one geogra"ice identificate de O'T, este cea referitoare la concentrarea puternic a activit ii! ?3,2@ "n 2<<= V la nivelul celor dou continente, respectiv *uropa i America 3"n principal de Nord4 i, 3=

indirect, "n rile cele mai dezvoltate ale lumii& O asemenea concentrare este ar$umentat de puterea economic a acestor ri, ce ofer locuitorilor lar$i posi(ilit i de cltorie, de faptul c ele adpostesc un imens i valoros poten ial de atrac ii i, nu "n ultimul r)nd, de e%perien a turistic a acestor zone& Toate acestea au dus la men inerea acestor zone pe primele pozi ii "n ultimele decenii at)t "n ceea ce privete sosirile turistice interna ionale c)t i "ncasrile "nre$istrate& Ta(elul nr&=& D7-TR79;]7A 8* YON* A C7RC;EA]7*7 T;R7-T7C* 7NT*RNA]7ONAE* N7 'OD7,7C\R7E* 5N T7'8 ! "n procente V 1:B< 1:?< 1:C< 1::< 1::= 1::C 2<<= Africa ! sosiri 1,1 1,= 2,C 3,3 ! "ncasri 2,B 2,2 2,B 2,< Americile 3N i -4 ! sosiri 2/,1 23,< 21,B 2<,= ! "ncasri 3=,? 2B,? 2/,B 2B,? Asia i 8acific ! sosiri 1,3 3,B C,2 12,3 ! "ncasri 3,/ B,? :,: 1=,? *uropa ! sosiri ?2,= ?<,= B=,B B2,2 ! "ncasri =B,C B2,1 =:,= =3,B Orientul 'i+lociu ! sosiri 1,< 1,/ 2,1 1,? ! "ncasri 1,= 2,3 3,/ 2,< -ursa: 'inciu Rodica, op&cit&, p&/: [ www.world-tourism.org. 3,/ 1,C 1:,= 2=,= 1=,= 1:,/ =:,2 =1,= 2,/ 1,C /,< 2,2 1:,2 2?,1 1/,? 1?,B =:,B =<,C 2,= 2,2 /,1 2,= 1B,3 2/,1 1C,? 2<,< =B,: =<,? 3,: 2,?

Dei ponderile de inute de cele dou zone 3*uropa i America4 sunt "n scdere, aa cum reiese din ta(elul nr&=, din punct de vedere al numrului sosirilor de turiti, aceste zone "nre$istreaz creteri, de!a lun$ul perioadei analizate 3vezi ta(elul nr&B&4& C#iar dac 2<<= nu a fost un an uor, conform datelor colectate de O'T de la marea ma+oritate a destina iilor, numrul sosirilor turistice interna ionale a crescut cu 2,?@ dup o scdere de <,=@ "n 2<<2& 8entru prima dat, nivelul mondial de ?<< milioane sosiri a fost depit i, fc)nd o compara ie cu anul 2<<3, s!a "nre$istrat o cretere de 1B milioane sosiri& -in$ura zon care a "nre$istrat o scdere a numrului de turiti o reprezint America, numrul sosirilor "n re$iune scz)nd cu B,1@ "n 2<</ fa de 2<<3, costul ne$ativ continu)nd i "n 2<<= 3!/,/@ scdere fa de 2<</4, situa ie e%plica(il prin efectul atentatelor teroriste din 11 septem(rie 2<<1& Drept urmare, zona Asia i 8acific, "ncep)nd cu 2<</, a trecut pe locul doi, dup *uropa&

3B

Ta(elul nr&B& *DOE;]7A -O-7R7EOR 5N T;R7-';E 7NT*RNA]7ONAE 8* YON* AE* E;'77 ! Anii 1:?< 1:?= 1:C< 1:C= 1::< 1::= 2<<3 2<</ 2<<= Total 1B=?C? 2222:< 2C???1 32?B3B /=B/:/ =B?<33 BC?3/= BC/13: ?<2B3: Africa 2/<? /B=/ ?33? :?<B 1/:?3 1CC<< 2?3B: 2C31= 2:13B America N i /22?3 =<</3 B13C? BB/:= :3=32 111:// 12C<32 12<2/B 11/C== Asia i 8acific B2/3 1<21/ 2322= 33/2: =B332 CC<<C 11=2:C 12112: 1312:= *uropa 113<<< 1=3C=: 1C:C3< 211CB/ 2C/1?C 33?2/< 3:2?31 3:<C/C 3::?=: milioane V Orientul 'i+lociu 1CB/ 3=2< =::2 B2/2 ?=?: 11</1 2/<1: 32=:3 2?=:/

-ursa: 'inciu Rodica, ]i$u Aa(riela, op&cit&, p&12 [ www.world-tourism.org. Din punct de vedere al "ncasrilor din turismul interna ional, toate re$iunile au "nre$istrat creteri, c#iar dac "n ritmuri medii anuale sensi(il diferite& -e remarc astfel c zona Asia i 8acific 0vine din urm2 i, aa cu previzioneaz O'T, este de ateptat c va devansa continentul american "n perioada urmtoare 3ta(elul nr&?4& 5n 2<<= "ncasrile la nivel mondial s!au ridicat la /?/ mld&;-D 3=<1 mld&euro4, ec#ivalent cu 1,3 mld&;-D>zi sau B?= ;-D>sosire turistic& Ta(elul nr&?& *DOE;]7A 5NCA-\R7EOR 5N T;R7-';E 7NT*RNA]7ONAE 8* YON* AE* E;'77 ! America Asia i 8acific *uropa N i 1 2 3 / = B 1:?< 1?:<< /<< /C<< 12<< 11<:B 1:?= /<?<2 112? 1<21: 2/:3 2B13< 1:C< 1<2<<C 2?11 2/1== 1<<1C B1B=/ 1:C= 11B12/ 2B<1 33/:/ 1/2/: B<:C1 1 2 3 / = B 1::< 2B<<1/ =1?= B:/:3 /</B: 13:/=3 1::= 3?1BC2 B:1= :=23: ?3<== 1C:C2< 2<<3 /?33<3 :C=2 131/B= C=2CB 2/?=22 2<</ /?2=?C 11=B/ 11:?CB CC:C?< 2//C2: 2<<= /?/1:< 11?C= 11/2== :/B:? 2/</:< -ursa: 'inciu Rodica, ]i$u Aa(riela, op&cit&, p&1/ [ www.world-tourism.org. Anii Total Africa ml&d ;-D V Orientul 'i+lociu ? /</ ?33 3/?< /C<3 ? =/2/ BB=3 113:= 112?1 12:B3

8entru a putea identifica principalele muta ii "n flu%urile turistice interna ionale, analiza tre(uie realizat i "n cadrul fiecrei re$iuni turistice&

3?

+.2.-. 'irculaia turistic internaional n Euro#a Euro#a V zona cu cea mai intens activitate turistic V a "nre$istrat, dup 1:?<, ritmuri mai modeste de cretere 3situate su( media mondial4, ceea ce s!a concretizat "n reducerea propor iei participrii acesteia la circula ia turistic de la B2,<@ "n 1:?< la =<,?@ "n 2<<=, la capitolul "ncasri i de la ?2,=@ "n 1:B< la =B,:@ "n 2<<= la capitolul sosiri& Ta(elul nr&C *DOE;]7A -O-7R7EOR 7NT*RNA]7ONAE* 5N R*A7;N7E* D7N *;RO8A Re$iuni 1 *uropa *uropa de Nord *uropa de Dest *uropa de Centru i *st 1 *uropa de sud *uropa *st 'editeranean -ursa: www.world-tourism.org. 1::< 2 2C<,B 32,3 113,C 3:,< 2 CC,1 ?,/ 1::= 3 322,3 /1,/ 11B,? B1,/ 3 :1,3 11,/ 2<<3 / 3:2,? /B,C 1/2,C B2,3 / 12B,1 1/,? ! 2<</ = 3:<,C //,B 13:,2 B3,/ = 12:,< 1/,? milioane V 2<<= B 3::,C /B,/ 1/1,1 B=,2 B 131,< 1B,1

Aceast scdere relativ a fost provocat, pe de o parte, de ascensiunea rilor asiatice i, pe de alt parte, de o serie de muta ii economice i politice la nivelul continentului, "ntre care: declinul rilor estice, scderea competitivit ii produselor oferite, deteriorarea raportului calitate!pre , v)rsta "naintat a ec#ipamentelor etc&. desi$ur, un rol important revine i saturrii cererii turistice "n acest spa iu& Cu toate acestea, se estimeaz c *uropa va de ine i "n urmtorii 2< de ani pozi ia de lider "n ierar#ia zonelor turistice& 5n interiorul continentului&, su(divizat pe = re$iuni flu%urile turistice s!au orientat masiv spre *uropa de Dest i -ud& Astfel, "n 2<<= cele dou re$iuni au "nre$istrat 2<1,: milioane persoane la capitolul sosiri interna ionale 3vezi ta(elul nr&C4&8rincipalele destina ii turistice din *uropa se afl "n partea de vest, dup cum arat i datele din ta(el& Anul 2<</ a fost un an nefast pentru *uropa de Dest i de Nord, am(ele su(re$iuni "nre$istr)nd scderi semnificative& Dei i!au reluat linia ascendent "n 2<<=, nu au reuit s atin$ nivelul din 2<<3& Celelalte su(re$iuni europene nu au fost afectate de evenimentele din anul 2<</& Datorit reorientrii flu%urilor turistice, *uropa de Centru i *st, *uropa de -ud i *uropa *st 'editeranean se afl "n plin ascensiune turistic&

3C

Ta(elul nr&:& 8R7NC78AE*E* D*-T7NA]77 T;R7-T7C* D7N *;RO8A, 5N 2<<=

Destina ii *uropa Austria 9el$ia Croa ia ,ran a Aermania Arecia ;n$aria 7rlanda 7talia Olanda 8olonia 8ortu$alia ,ed&Rus -pania *lve ia Turcia ;craina 'area 9ritanie -osiri !mii! 3::?=: 1CB11 B?2/ B:// ??<12 1?:B: 1/1C< 1=C?< B/?B 3:?:: :=:= 13:C< 11BBB ?:/3 =1?/C 1<<<< 12?C2 B32B 2/1C< -c#im(ri 3@4 <3><2 </><3 !<,= 2,3 1,1 2,/ !<,1 /,2 12,2 B,1 !2,B 2,/ !=,: <,B ?,3 <,: !1,= 3,= !/,/ 1,: !3,: <,B !=,< 1,< !13,C !B,C <,B !/,1 =,3 ?,3 /,B 3,3 !1,C !?,/ 12,= 1C,= 31,/ :,2 !:,/ =,: Cot de pia 3@4 1<< /,? 1,? 1,? 1:,3 /,= 3,= /,< 1,B 1<,< 2,/ 3,= 2,: 2,< 12,< 2,= 3,2 1,B B,< 5ncasri !mld& ;-D! 2/</:< 1123? BC:2 3C1 3232: 1:1=C :?/1 32?3 3<C: 2B:1= ??<B /=<< =:1: /1CC 33B<: ?B2C :<1< 2::2 1?=:1 -c#im(ri 3@4 <3><2 </><3 !1,? B,= 1,: 11,1 /,? !<,2 2<,: 1/,3 !2,= ?,C !<,3 /,< 2,/ 3,1 :,/ !13,2 ?,< 1<,? !B,2 /,3 !B,C 1/,B !21,1 !B,= /,2 ?,= 3,C 1?,B /,= 2,2 !3,= /,/ !3,3 22,< 23,= :,C !1B,? C,< Cot de pia 3@4 1<< /,? 2,: 1,B 13,/ C,< /,1 1,/ 1,3 11,2 3,2 1,: 2,= 1,? 1/,< 3,2 3,? 1,2 ?,3

-ursa: www.world-tourism.org. Conform statisticilor O'T, "n 2<<= *uropa a avut o cretere moderat de pu in peste 2@ fa de 2<</ i a atins un total de /<< mil& la capitolul sosiri turistice interna ionale& 5ncasrile au crescut la 2/< mld&;-D ec#ivalentul a B<< ;-D>turist& Rezultatele sunt normale, lu)ndu!se "n considerare economia "n scdere a re$iunii, "n special economia Aermaniei& Afl)ndu!se "n topul destina iilor, ,ran a i -pania, au "nre$istrat o cretere pu in peste media re$iunii& Turcia a "nre$istrat cea mai mare cretere 3Q1:@4, "n timp ce federa ia Rus, ;craina i alte ri foste sovietice au avut performan e (une& 'area 9ritanie i!a men inut cursul ne$ativ din ultimii trei ani 3vezi ta(elul nr&:4& +.2.2. 'irculaia turistic internaional n ,sia )i .aci"ic Cea mai dinamic zon a lumii este reprezentat de ,sia )i .aci"ic, re$iune "n care dezvoltarea economic a imprimat ritmuri foarte "nalte i turismului 3de 2!3 ori mai mari dec)t media mondial4& Rezultatul, o modificare spectaculoas "n ceea ce privesc sosirile interna ionale de la =?,? mil&persoane "n 1::< la 131,3 "n 2<<=& Criza financiar "nre$istrat de aceast zon la sf)ritul anului 1::? i "n 1::C i!a pus amprenta asupra dinamicii turismului, dar s!a reuit rea(ilitarea i s!a men inut cursul ascendent 3vezi ta(elul nr&1<4& Astfel c, "ncep)nd din anul 2<</, Asia i 8acific trece pe locul 77 ca re$iune turistic a lumii din punct de vedere al sosirilor de turiti, detron)nd America& Aceast re$iune nu a fost afectat de evenimentele din 2<<1& 8e primul loc "n topul destina iilor turistice din re$iune se afl Asia de nord!*st, urmat de departe de Asia de -ud!*st&

3:

Ta(elul nr&1<& *DOE;]7A -O-7R7EOR 7NT*RNA]7ONAE* A R*A7;N7EOR D7N YONA A-7*7 N7 8AC7,7C;E;7 ! milioane V Re$iunile 1::< 1::= 2<<3 2<</ 2<<= Asia i 8acific =?,? C=,B 11=,3 121,1 131,3 Asia de Nord!*st 2C,< //,1 B2,= B=,B ?3,B Asia de -ud!*st 21,= 2:,2 3?,< /<,2 /2,2 Oceania =,2 C,1 :,B :,= :,B Asia de -ud 3,2 /,2 B,1 =,C =,: -ursa: date preluate de pe www.world-tourism.org. Re$iunea Asia i pacific i!a continuat linia ascendent cu o cretere de 10 mil.sosiri turistice internaionale, a+un$)nd la 131 milioane 3QC@4& 5ncasrile turistice interna ionale au a+uns la := mld&;-D, corespunztor a ?2< ;-D>turist, conform statisticilor O'T& Re$iunea a (eneficiat de o puternic cerere turistic intrare$ional i nu a fost foarte afectat de economia sl(it a Faponiei, care, prin tradi ie, era principala pia $eneratoare de turism& Noile pie e $eneratoare aprute, cu sunt C#ina&, Ion$ Ron$, Coreea, TaiWan i -in$apore au devenit noul motor al turismului "n aceast re$iune& Destina iile Asiei de Nord au "nre$istrat o medie a creterii de 12@ la sosirile interna ionale: C#ina 3Q11@4, Ion$ Ron$ 3Q21@4, macao 3C#ina4 3Q12@4 i Faponia 3Q1<@4& Dezvoltarea puternic a Asiei de Nord "n ultimii ani a fost favorizat de noul rol al C#inei care a devenit at)t o destina ie turistic important, c)t i $eneratoare de turism pentru rile vecine& Asia de -ud!*st i Oceania au "nre$istrat creteri moderate de =@ i respectiv 1@& Asia de -ud, care "n 2<</ avusese un declin de /,=@, a "nre$istrat o cretere de 1@ 3vezi ta(elul nr&114& Ta(elul nr&11& 8R7NC78AE*E* D*-T7NA]77 T;R7-T7C* D7N YONA A-7A N7 8AC7,7C, "n 2<<= Destina ii -osiri -c#im(ri 3@4 Cot de 5ncasri -c#im(ri 3@4 Cot de !mii! pia 3@4 !mld&;-D! <3><2 <3><2 </><3 </><3 pia 3@4 Asia i 1312:= =,1 C,/ 1<< :/B:? 1,2 ?,? 1<< 8acific Australia /C/1 !1,= !<,3 3,? C<C? !:,C B,1 C,= C#ina 3BC</ B,2 11,< 2C,< 2<3C= :,? 1/,B 21,= Ion$ Ron$ 1B=== =,1 2<,? 12,B 1<11? =,< 22,2 1<,? 7ndia 23?< !/,2 !B,B 1,C 2:23 !/,< !3,: 3,1 7ndonezia =<33 1,C !2,3 3,C ! !=,: ! ! Faponia =23: <,3 :,C /,< 3/:: !2,1 B,< 3,? Coreea =3/? !3,3 3,: /,1 =2?? !B,/ !1?,2 =,B 'acao B=B= 12,/ 12,/ =,< //1= 1B,/ 1?,2 /,? 'alaesia 132:2 2=,< /,< 1<,1 B?C= 3:,? B,/ ?,2 Noua 2</= B,: ?,1 1,B 2:1C /,2 2=,< 3,1 Yeeland ,ilipine 1:33 !:,C ?,B 1,= 1?/1 !1:,3 1,< 1,C -in$apore B::B !2,C /,< =,3 /:32 !1=,B !2,: =,2 TaiWan 2?2B !<,3 /,2 2,1 /1:? B,? =,2 /,/ T#ailanda 1<C?3 =,C ?,3 C,3 ?:<2 !=,= 11,? C,3 -ursa: www.world-tourism.org.

/<

+.2.+. 'irculaia turistic n ,merica O evolu ie apropiat de cea a *uropei a cunoscut i America unde dup o cretere rapid "nre$istrat "n anii =<, s!a instalat o dinamic moderat, rezultat al faptului c turismul este de+a consacrat ca sector important al economiei& Dintre su(re$iunile continentului american, pozi ia dominant revine nordului 3-;A i Canada4 cu ?<!?=@ din totalul sosirilor turistice interna ionale din re$iuni 3vezi ta(elul nr&124& Atacurile teroriste din 11 septem(rie 2<<1 i!au pus amprenta asupra "ntre$ii re$iuni& Dac p)n "n 2<<1 toate su(re$iunile Americii erau "ntr!o continu cretere, "ncep)nd cu anul 2<<2 se "nre$istreaz scderi pe linie, de la 12C milioane sosiri "n 2<<1 la 11/,: milioane "n 2<<3& Cea mai afectat a fost america de nord, "nre$istr)nd o scdere de aproape 1<@ "n 2<<3 fa de 2<<1& Ta(elul nr&12& *DOE;]7A -O-7R7EOR 7NT*RNA]7ONAE* 5N A'*R7CA V milioane V Re$iunile 1::< 1::= 2<<1 2<<3 2<<= Americile :3,< 1<C,C 12C,< 11/,: 12<,2 America de Nord ?1,? C<,= :1,2 C1,B C/,/ Carai(e 11,/ 1/,< 1?,2 1B,1 1B,: America Central 1,: 2,B /,3 /,? /,/ America de -ud ?,: 11,? 1=,2 12,= 1/,/ -ursa: Date preluate de pe www.world-tourism.org. 5n 2<<= Americile se aflau "nc su( impactul atacurilor de la 11 septem(rie 2<<1, rezult)nd cu o scdere "n totalul re$iunii& -cdere resim it "n special "n America de sud i "n Carai(e, scderi induse "n special de circula ia turistic sczut dinspre statele ;nite i ar$entina& Dou dintre principalele destina ii din re$iune, -tatele ;nite i 'e%ic, au avut rezultate ne$ative, dei 'e%icul a "nre$istrat o cretere de =@ "n ceea ce privesc "ncasrile turistice interna ionale& Astfel, canada, cu o cretere de 2@ a detronat 'e%icul de pe pozi ia secund ca destina ie "n re$iune& America de -ud a fost afectat de pro(lemele economice din re$iune, "n special "n ar$entina i ;ru$uaJ& ]rile vecine cu ar$entina au "nre$istrat pierderi nota(ile: ;ru$uaJ 3!3/@4 i 9razilia 3!21@4& Ar$entina "ns a avut o cretere de C@ datorat efectelor (enefice pentru turismul receptor ale devalorizrii peso!ului& Conform statisticilor O'T, "n 2<<= America a acumulat 11/ mld&;-D "n "ncasri turistice interna ionale, ec#ivalentul a 1<<< ;-D>turist 3vezi ta(elul nr&134& America a avut mult de pierdut din cauza reorientrii flu%urilor turistice, turitii prefer)nd locuri mai si$ure i mai pu in e%puse conflictelor socio!economice, militare i politice&

/1

Ta(elul nr&13& 8R7NC78AE*E* D*-T7NA]77 T;R7-T7C* D7N A'*R7CA, "n 2<<=

Destina ii Americile Ar$entina 9razilia Canada C#ile Costa Rica Cu(a R&Dominican Famaica 'e%ic 8uerto Rico -tatele ;nite ;ru$uaJ -osiri !mii! 11/C== 2C2< 3?C3 2<<=? 1/12 1113 1B=B 2C11 12BB 1:BBB? 3<C? /1C:2 12=C -c#im(ri 3@4 <3><2 </><3 B,1 !/,/ !:,: ?,B !1<,2 !2<,? <,3 1,: !1,1 !1C,< /,< !1,B !<,3 !/,B !3,< !2,= !3,= !<,C !/,< !<,? B,3 !13,1 !11,: !B,? !3,: !33,= Cot de pia 3@4 1<< 2,= 3,3 1?,= 1,2 1,< 1,/ 2,/ 1,1 1?,1 2,? 3B,= 1,1 5ncasri !mld&;-D! 11/2== ! 312< :?<< ?33 1<?C 1B33 2?3B 12<: CC=C 2/CB BB=/? 31C -c#im(ri 3@4 <3><2 </><3 !C,/ !B,= !1<,< ! !12,< !1B !<,B !1<,< !2,B !C,2 !1<,: !1,B !2,B !3,= !2,2 !2,2 !,= !1,: 1,3 =,/ 1/,2 !C,: !12,C !?,/ !1/,< !/3,3 Cot de pia 3@4 1<< ! 2,? C,= <,B <,: 1,/ 2,/ 1,1 ?,C 2,2 =C,2 <,3

-ursa: www.world-tourism.org. +.2./. 'irculaia turistic n ,"rica )i 0rientul Mi&lociu Celelalte re$iuni ale $lo(ului V Africa i Orientul 'i+lociu V au propor ii modeste "n structura circula iei turistice mondiale, dar au "nre$istrat creteri nota(ile& 5n africa se poate o(serva o cretere semnificativ, aceasta du(l)ndu!i aproape cifrele "n ceea ce privesc sosirile turistice interna ionale, de la 1=,< mil& persoane "n 1::< a 2:,1 "n 2<<=& O men iune pentru Orientul 'i+lociu, care s!a eviden iat prin ritmuri ridicate "n ultimii 2!3 ani, a+un$)nd s!i tripleze sosirile de turiti 3vezi ta(elul nr&1/&4& 5n 2<<=, Africa a "nre$istrat o cretere cu 2,C@ la capitolul sosiri turistice interna ionale atr$)nd 2: mil&turiti& Dar rezultatele pe su(re$iuni i ri sunt amestecate& Astfel, africa de Nord a avut un declin de 2@ datorat liniei descresctoare a celor dou mari destina ii: Tunisia 3!B@4 i 'aroc 3!1@4& 8rin contrast, multe din destina iile de la sud de -a#ara au avut rezultate nota(ile, cea mai important fiind africa de -ud 3Q11@4& 5ncasrile au atins aproape 12 ml&d;-D ec#ivalent cu /<= ;-D>turist 3vezi ta(elul nr&1=4& Ta(elul nr&1/& *DOE;]7A -O-7R7EOR 7NT*RNA]7ONAE* 5N R*A7;N7E* D7N YON*E* A,R7CA N7 OR7*NT;E '7FEOC7; ! milioane V
Re$iunile Africa Africa de Nord Africa de Dest Africa Central Africa de *st Africa de -ud Orientul 'i+lociu 1::< 1=,< C,/ 1,/ <,/ 2,C 2,< :,? 1::= 2<,< ?,3 1,: <,/ /,= B,< 13,B 2<<3 2?,/ 1<,1 2,B <,? =,: C,2 2/,< 2<</ 2C,3 1<,B 2,? <,? B,2 C,2 23,B 2<<= 2:,1 1<,3 2,: <,? B,3 C,: 2?,B

-ursa: Date preluate de pe www.world-tourism.org. /2

Dup scderea de 1 procent "n 2<</, "n 2<<= Orientul 'i+lociu a "nre$istrat o cretere de 1?@, un total de aproape 28 milioane sosiri. 7ordania a avut o cretere de 1<@, iar *miratele Ara(e ;nite 32@: Aceast evolu ie este datorat, conform O'T, pe de o parte investi iilor "n infrastructura turistic din re$iune, iar pe de alt parte datorit poten ialului ma+or a pie ei intrare$ionale, "n special de c)nd Ara(ia -audit a "nceput s +oace un rol important nu numai ca ar receptoare c)t i emi toare& 5ncasrile din 2<<3 au crescut la 13 mld&;sd ec#ivalent cu /?< ;D>turist 3vezi ta(elul nr&1B4& Ta(elul nr&1=& 8R7NC78AE*E* D*-T7NA]77 T;R7-T7C* D7N A,R7CA, "n 2<<3
Destina ii Africa Al$eria 9ostWana A#ana RenJa 'auritius 'aroc Africa de sud Tanzania Tunisia Yam(ia -osiri !mii! 2:13B ::C 1<3? /C3 C3C BC2 /1:3 B==< ==< =<B/ =B= -c#im(ri 3@4 <3><2 </><3 3,2 2,C /,1 1<,? !=,< !1,1 1<,< 1<,1 !B,= !<,/ <,B 3,2 2,? !<,? !1,= 1<,: :,2 :,C B,= !B,< ?,B 1/,C Cot de pia 3@4 1<< 3,/ 3,B 1,? 2,: 2,3 1/,/ 22,= 1,: 1?,/ 1,: 5ncasri !mld&;-D! 11?C= 133 3<: =2< 2:? B12 21=2 2?1: ?3< 1/22 ! -c#im(ri 3@4 <3><2 </><3 ?,C 1,< /,2 33,< !/,2 3,< 1B,1 1B,1 11,B !3,B 1=,1 !1,: 23,C !1/,C !<,= C,? !1,: <,? ?,3 !11,/ =,/ ! Cot de pia 3@4 1<< 1,1 2,B /,/ 2,= =,2 1C,3 23,1 B,2 12,1 !

-ursa: www.world-tourism.org. Orientul 'i+lociu reprezint o zon turistic "n plin dezvoltare& -alturile uimitoare pe care le!a fcut "n ultimul timp stau ca mrturie a importan ei dezvoltrii infrastructurii, a "m(unt irii i desc#iderii de noi destina ii turistice& Ta(elul nr&1B& 8R7NC78AE*E* D*-T7NA]77 T;R7-T7C* D7N O8R7*NT;E '7FEOC7;, 5N 2<<=
Destina ii Orientul 'i+lociu 9a#rein *$ipt 7ordania Ei(ia Ara(ia -audit -iria *miratele Ara(e -osiri !mii! 2?=:/ 31B? /:<B 1B22 :=B ?=11 2C<: =//==,C -c#im(ri 3@4 <3><2 </><3 !1,3 1B,? 1=,2 13,B !1/,C 12,B 3,B :,C 12,: 1/,2 2,1 11,? !B,: ! 31,? 1:,? Cot de pia 3@4 1<< 11,= 1?,C =,: 3,= 2?,2 1<,2 132C 5ncasri !mld&;-D! 12:B3 ! 3?B/ ?CB :=B ! 13BB =,1 -c#im(ri 3@4 <3><2 </><3 !=,2 1<,< :,: ! !12,= !<,: !3,< 12,3 12,C 1/,2 ! ! ! ! 2/,C 1<,2 Cot de pia 3@4 1<< ! 2:,< B,1 ?,/ ! 1<,=

-ursa: www.world-tourism.org. >#># Anali8a 2n s"ruc"ur. G.ri emi."oare i .ri rece1"oareH Alturi de analizele pe zone $eo$rafice, cercetrile asupra dinamicii i structurii turismului interna ional iau "n calcul, la nivelul ultimilor ani, i distri(u ia acestuia pe $rupuri de ri asociate "n func ie de nivelul lor de dezvoltare economic 3 ri dezvoltate sau industrializate, ri "n dezvoltare i "n tranzi ie4 sau reunite "n diverse or$aniza ii interna ionale 3O*CD, ;*, A-*AN, or$aniza ia rilor mediteraneene4& 5n ce privete locul lor, de e%emplu, utiliz)nd primul criteriu de structurare, $rupul statelor dezvoltate de ine circa =?@ din sosirile de turiti i apro%imativ B=@ din "ncasri,

/3

cele "n curs de dezvoltare circa 3<@ "n cazul am(ilor indicatori, "n timp ce rile "n tranzi ie au o pondere de 13@ "n totalul sosirilor i numai =@ din "ncasri& Toate acestea ar$umenteaz corela ia str)ns dintre turism i creterea economic, precum i tendin a de concentrare a acestui fenomen& 8entru a realiza o ima$ine complet a dimensiunilor i dinamicii turismului interna ional se impune aprofundarea analizei pe ri& 5n func ie de poten ialul turistic de care dispun, de nivelul de dezvoltare economico!social i de rezultatele activit ii desfurate, statele se manifest ca ri receptoare i>sau emi toare de turiti& 5n cate$oria receptorilor de turiti se remarc rile europene recunoscute prin valoarea i (o$ ia atrac iilor, dar i prin tradi ii "n or$anizarea cltoriilor& Astfel, "n 1::/ printre principalele ri europene receptoare de turiti se numrau -pania, 7talia, ,ran a ;n$aria, 8olonia, iar din afara continentului european s!au remarcat -;A, 'e%ic, C#ina i Ion$ Ron$& 7nteresant de remarcat este c, dei "n 1::C printre rile noneuropene s!a infiltrat i Canada, ocupantele primelor locuri au rmas cam aceleai, at)t "n r)ndul rilor europene c)t i cele din afara continentului european 3vezi ta(elele nr&1?!1:4& Ta(elul nr&1?& 8R7NC78AE*E* D*-T7NA]77 T;R7-T7C* AE* E;'77, 5N 1::/ Ran$ ]ar -osiri turiti Ran$ ]ar 5ncasri ! mii ! !mld&;-D! 1 ,ran a B<B/< 1 -;A B</<B 2 -;A /==</ 2 ,ran a 2/C3= 3 -pania /3232 3 7talia 23:2? / 7talia 2?/C< / -pania 21/1< = ;n$aria 21/2= = 'area 9ritanie 13:C3 B C#ina 21<?< B Austria 131B< ? 'area 9ritanie 2:C== ? Aermania 1<B=< C 8olonia 1CC<< C Ion$ Ron$ C:C? : Austria 1?C:/ : *lve ia ?=?< 1< 'e%ic 1?113 1< C#ina ?323 -ursa: 'inciu Rodica, ]i$u Aa(riela, op&cit&, p&1B& 8utem o(serva "n ta(elul nr&1? dou ri e%!comuniste plasate "n primele 1< destina ii ale lumii la sosiri: ;n$aria i 8olonia& Dup cum se arat "n ta(elul nr&21C, "n patru ani ;n$aria a disprut din topul primelor 12< ri receptoare, dar 8olonia i!a pstrat locul& Tendin a de concentrare a activit ii turistice, eviden iat pe distri(u ia pe zone, este puternic sus inut i de propor ia principalelor destina ii& Astfel, zece ri receptoare de turiti de ineau "n 1::C, =/@ din sosiri i /C,1@ din "ncasri, iar "n 2<<=, /:,B@ din sosiri i =2,3@ din "ncasri 3cu alte cuvinte, +umtate din "ntrea$a activitate de turism interna ional4. dintre acestea, cele mai multe sunt caracterizate printr!un ridicat nivel economic i social, confirm)nd, odat "n plus, le$tura dintre creterea economic i dezvoltarea turistic&

//

Ta(elul nr&1C& 8R7NC78AE*E* D*-T7NA]77 T;R7-T7C* AE* E;'77, 5N 1::C 8R7NC78AE*E* D*-T7NA]77 T;R7-T7C* AE* E;'77, 5N 1::/
Ran$ 1 2 3 / = B ? C : 1< ]ar ,ran a -pania -;A 7talia 'area 9ritanie C#ina 'e%ic 8olonia Canada Austria -osiri turiti ! mii ! ?<,< /?,? /?,1 3/,C 2=,= 2/,< 1:,3 1C,C 1C,? 1?,3 Ran$ 1 2 3 / = B ? C : 1< ]ar -;A 7talia ,ran a -pania 'area 9ritanie Aermania C#ina Austria Canada 8olonia 5ncasri !mld&;-D! ?/,2 3<,/ 2:,? 2:,B 21,3 1B,C 12,= 12,2 :,1 C,/ Cot de pia 3@4 1B,? B,C B,? B,? /,C 3,C 2,C 2,? 2,1 1,:

-ursa: 'inciu Rodica, op&cit&, p&=3& Aceleai concluzii se desprind i din analiza comparativ i corelat a celor doi indicatori V sosiri i "ncasri. ierar#izarea rilor de destina ie "n func ie de "ncasarea medie pe turist, dei difer sensi(il de cea ini ial, plas)nd pe primul loc -;A, cu circa 1B<< ;-D>turist 3"n compara ie cu 1/<< ;-D>turist "n anul 1::C, ceea ce arat clar evolu ia ascendent a "ncasrilor4, urmat de -pania, ,ran a, 7talia, C#ina etc&, men ine "n tot aproape aceleai ri& *%cept)nd sc#im(area de pozi ii "ntre Canada i 'e%ic, topul primelor 1< destina ii turistice din 2<<= a rmas nesc#im(at fa de 2<</, ,ran a i -pania sunt "n frunte, am(ele "nsum)nd 1C@ din totalul sosirilor turistice interna ionale& -tatele ;nite "i men ine pozi ia a treia "n ciuda declinului suferit "n ultimii doi ani& C#ina i!a confirmat importan a ca destina ie turistic, "nre$istr)nd cea mai rapid cretere din top 3Q11@4& De remarcat de asemenea c am(ele pozi ii = la sosiri i la "ncasri sunt ocupate de aceeai ar: C#ina 3vezi ta(elul nr&1:4& Ta(elul nr&1:& 8R7NC78AE*E* D*-T7NA]77 AE* E;'77, 5N 2<<=
Top 1 2 3 / = B ? C : 1< ]ar ,ran a -pania -;A 7talia C#ina '& 9rit& Canada 'e%ic Austria Aermania -osiri !mil! ??,< =1,? /1,: 3:,C 3B,C 2/,2 2<,1 1:,? 1C,B 1C,< </><3 @ 2,/ 3,3 !B,? <,B 11,< =,: 1,: !<,? 2,/ <,B Cot de pia 3@4 11,< ?,/ B,< =,? =,2 3,/ 2,: 2,C 2,B 2,B Top 1 2 3 / = B ? C : 1< ]ar -;A -pania ,ran a 7talia C#ina Aermania '& 9rit& Austria I& Ron$ Arecia -osiri !mil! BB,= 33,B 32,3 2B,< 2<,/ 1:,2 1?,C 11,2 1<,1 :,? </><3 @ !?,/ 2,2 ?,C /,3 1/,B /,< :,= 11,1 22,2 3,1 Cot de pia 3@4 1/,< ?,1 B,C =,? /,3 /,< 3,C 2,/ 2,1 2,1

-ursa: www.world-tourism.org

/=

-;A rm)ne liderul necontestat "n topul "ncasrilor cu B? mld&;-d, "n ciuda crizei cu care se confrunt& -pania, ,ran a i 7talia urmeaz "n top cu "ncasri de la 3/ la 2? mld&;-D fiecare& Creterile cele mai importante le!au "nre$istrat Ion$ Ron$ 322,2@4, C#ina 31/,B@4 i Austria 311,1@4& Din cate$oria emitorilor de turi)ti se remarc, prin amploarea fenomenului, Aermania, 'area 9ritanie, Faponia, ,ran a& ;n statut contradictoriu are -;A, "n sensul c, dup raportul sosiri>plecri este o ar emi toare, iar dup raportul "ncasri>c#eltuieli este receptoare& De asemenea alturi de emi torii tradi ionali, pot fi recunoscute ri ca 7talia, ,ran a, C#ina etc&, prezente i "n topul receptorilor& +./. .revi$iuni ale 0MT #rivind evoluia turismului internaional 8oliticile turistice au devenit componente, de multe ori esen iale, ale politicilor economice din numeroase ri& *la(orarea lor i punerea lor "n practic se realizeaz at)t la ini iativa profesionitilor, c)t i a administra iilor pu(lice& Dincolo de concuren a care "i opune, diferi i a$en i ai politicii turistice na ionale coopereaz "n special "n cadrul or$aniza iilor interna ionale specializate, dintre care cea mai important este Or$aniza ia 'ondial a Turismului 3O'T4& A$en ii politicilor turistice au ca principal func ie promovarea turismului na ional i interna ional, realizarea unei armonizri i complementarit i sectoriale i re$ionale a politicilor macroeconomice& 8e plan na ional, este vor(a despre func ionarea institu iilor turistice na ionale i or$aniza iilor profesionale, iar pe plan interna ional de or$aniza iile interna ionale $uvernamentale i ne$uvernamentale& -copul func ionrii instituiilor turistice naionale este or$anizarea dezvoltrii i activit ii sectorului turistic& *le ela(oreaz i pun "n practic politica turistic a rii& Totodat, ele asi$ur activitatea de promovare a turismului na ional, orientarea sectorial a activit ilor turistice i coordonarea na ional a amena+rii turistice pe plan re$ional& 5n cadrul unui stat cu o structur unitar, aceste or$anisme apar in unui 'inister al Turismului sau a unui -ecretariat de -tat pentru Turism, de pe l)n$ minister& De asemenea, "n unele ri func ioneaz Comisariate Aenerale pentru Turism sau o simpl direc ie a unui minister al tineretului, al sporturilor etc&4& -tructura or$anizatoric adoptat este relevatoare "n privin a locului pe care "l ocup sau pe care tre(uie s "l ocupe, turismul "n cadrul economiei na ionale& 5n func ie de or$anizarea conducerii turismului centralizat sau descentralizat, competen ele "n domeniul sectorului turistic sunt e%ersate de administra ia central sau, "n foarte multe cazuri de ctre colectivit i locale& -tatul, la r)ndul su, tre(uie s "ndeplineasc o serie de o(li$a ii le$ate de dezvoltare 0ordonat2 a turismului "n cadrul dezvoltrii economice $enerale, e%ercit)nd, conform O'T, patru func ii esen iale: de coordonare a activit ii turistice, de le$iferare i re$lementare, de planificare i de finan are a acestei activit i& 5n diferite ri, profesiunile antrenate de sectoarele turistice sunt $rupate "n organi$aii #ro"esionale naionale su( form de asocia ii fr scop lucrativ, destinate s favorizeze dezvoltarea activit ii lor profesionale, precum i s apere interesele profesiei& Numrul or$aniza iilor profesionale este e$al cu cel al specializrilor profesionale din turismul na ional i interna ional& Aceste or$aniza ii profesionale sunt interlocutori sau c#iar parteneri ai administra iilor na ionale de turism& Cele mai importante dintre ele sunt reprezentate "ntr!o serie de ri de ctre Adunrile Consultative sau Comisiile care particip la lucrrile parlamentelor&

/B

5n domeniul turismului, ca i "n alte sectoare de activitate economic, tiin ific i social, func ioneaz dou cate$orii de organi$aii internaionale1 or$aniza iile inter$uvernamentale i or$aniza ii ne$uvernamentale& 5n fiecare dintre cele dou cate$orii se desprind anumite or$aniza ii care au competen e $enerale, cu ar fi de e%emplu O'T, "n timp ce alte or$aniza ii au competen e specializate "ntr!unul dintre sectoarele activit ii turistice, cum ar fi de e%emplu 9iroul 7nterna ional de Turism -ocial& 5n cadrul unei cate$orii de or$aniza ii interna ionale reprezentarea se face la nivelul statelor& *le au posi(ilitatea s asocieze "n cadrul activit ii lor, cu statul consultativ, anumite or$aniza ii interna ionale 3profesionale, sociale, tiin ifice4 sau c#iar or$anisme na ionale pu(lice sau private 3companii aeriene, oficii de turism4, "n scopul asocierii reprezentan ilor profesiilor implicate "n turism la lucrrile or$aniza iei& -in$ura or$aniza ie interna ional care "i e%ercit la scar universal atri(u ii turistice $enerale este Or$aniza ia 'ondial a Turismului& 5n cadrul acestei or$aniza ii func ioneaz 2<< de mem(rii afilia i 3or$anisme ne$uvernamentale interna ionale i na ionale4, alturi de statele mem(re ale Or$aniza iei Na iunilor ;nite& 0O(iectivul fundamental al O'C este de a promova i dezvolta turismul, pentru a contri(ui la dezvoltarea economic, la "n ele$erea interna ional, la pace i prosperitate, precum i la respectul universal i aplicarea drepturilor i li(ert ilor omului fr diferen de ras, se%, lim( i reli$ie2 V Art& din statutul O'T12& Activit ile O'T sunt diverse i numeroase& *le acoper ansam(lul domeniilor turismului intern i interna ional& ;na dintre cele mai importante activit i este ela(orarea de studii i statistici& -tudiile se refer la ? mari domenii: evolu ia turismului "n lume, pie ele turistice, ec#ipamentele i "ntreprinderile turistice, planificarea i amena+area turistic, analiza economic i financiar, efectele sociolo$ice ale activit ii turistice, reprezentarea turistic "n strintate& -tatisticile mondiale i re$ionale reprezint o(iectul unor pu(lica ii re$ulate& 7nforma ii le$ate de sectorul turistic sunt cuprinse "n diferite pu(lica ii dintre care cea mai important este revista 0Turismul mondial2, precum i "n scrisorile de informa ie2 adresate or$anismelor na ionale de turism& Datele privind aprecierea cantitativ i calitativ a fenomenului turistic pot fi utilizate pentru desprinderea tendin elor "n viitorul mai mult sau mai pu in "ndeprtat& 8ot fi analizate astfel serii cronolo$ice care prezint micri de sezonalitate, uneori fluctua ii con+uncturale i modificri accidentale, care "n cazul pro$nozelor pe termen lun$ tre(uie eliminate& 5n ceea ce privete pro$nozele pe termen lun$, O'T a realizat 0Tourism 2<2< Dision2, unde sunt prezentate previziunile turistice p)n "n anul 2<2<& Dei evolu ia turismului "n ultimii ani a fost fluctuant, O'T nu i!a modificat previziunile "n ceea ce privete pro$noza turismului interna ional p)n "n anul 2<2<& Tendin a principal prevzut de O'T nu a suferit modificri importante& *volu ia turismului "n anii preceden i, a demonstrat c pe un interval de timp scurt se pot "nre$istra perioade de cretere rapid 31::=, 1::B, 2<<34 alternate cu perioade de cretere mai lente 32<</, 2<<=4& 5n timp ce ritmul de cretere a sosirilor p)n "n 2<<3 a depit de fapt previziunile O'T, se prefi$ureaz c "ncetinirea actual a ritmului de cretere va compensa pe termen mediu i lun$&

12

Cristureanu Cristiana, Economia )i #olitica turismului internaional, *ditura A9*ONA, 9ucureti, 1::2, p&23C&

/?

Ta(elul nr&2<& R7T';E D* CR*NT*R* A -O-7R7EOR T;R7-T7C* 7NT*RNA]7ONAE* 31::=!2<2<4 Rata medie de cretere 3@4 8rocenta+e 1::=!2<2< 1::= 2<2< Total /,1 1<< 1<< Africa =,= 3,B =,< Americile 3,: 1:,3 1C,1 Asia de *st i 8acific B,3 1=,1 2B,B *uropa 3,< =:,C /=,: Orientul 'i+lociu ?,1 2,2 /,/ -ursa: date adaptate de pe www.world-tourism.org. 8reviziunile O'T au "n vedere o cretere mai lent a sosirilor, c)t i a "ncasrilor, este vor(a de ritmuri medii anuale situate la 3,=!/@ pentru sosiri i de /,=!=@ pentru "ncasri& 5n aceste condi ii, sosirile de turiti la nivel mondial sunt estimate la 1<<B milioane "n 2<1< i 1=B1 milioane "n 2<2<& Dintre acestea, 122/ milioane se vor "nre$istra din cltoriile intrare$ionale iar restul de 3?? milioane din cltoriile interre$ionale& Corespunztor, "ncasrile din turismul interna ional 3e%clusiv transporturile4 vor a+un$e la 1==< ;-D "n 2<1< i peste 2<<1 mld&;-D "n 2<2<& Ta(elul nr&21& 8R*D7Y7;N7E* ORAAN7YA]7*7 'OND7AE* A T;R7-';E;7 31::=!2<2<4 Re$iuni Anul de (az 8rocenta+e 1::= 2<1< 2<2< Total =B=,/ 1<<B,/ 1=B1,1 Africa 2<,2 /?,< ??,3 Americile 1<C,: 1:<,/ 2C,3 Asia de *st i 8acific C=,B 2<=,C /1B,< *uropa 33C,/ =2?,3 ?1?,< Orientul 'i+lociu /,2 3=,: BC,= -ursa: date adaptate de pe www.world-tourism.org. 8rimele trei re$iuni receptoare p)n "n 2<2< vor fi *uropa 3?1? mil&sosiri persoane4, asia de *st i 8acific 33:? mil&sosiri persoane4 i Americile 32C2 mil&4, urmate de africa i Orientul 'i+lociu& 5n ceea ce privete *uropa i Americile, se prefi$ureaz o cretere su( medie& *uropa "i va pstra primul loc la sosirile turistice interna ionale, dei se va "nre$istra un declin 3de la B<@ "n anul 1::= la /B@ "n anul 2<2<4& 8entru *uropa, studiul: 0Tourism V 2<2< Dision *urope2 estimeaz o cretere a sosirilor de vizitatori din strintate de la 3::,C milioane "n 2<<3 la ?1? milioane "n anul 2<2<, "ntr!un ritm mediu anual de 3@& O alt previziune este aceea c noul pol de interes va deveni *uropa Central i de *st 3*C*4& *%plica ia pe care o d secretarul $eneral al Or$aniza iei 'ondiale a Turismului, ,rancesco ,ran$ialii, este c zona *C* are "n flu%urile turismului interna ional o pozi ie $eo$rafic perfect, c#iar la mi+locul distan ei dintre dou surse ma+ore: *uropa Occidental pe de o parte i ,edera ia Rus,, de alta& Ritmul de cretere a turismului "n zona *C* va fi mai mare cu =<@ fa de ritmul mediu de cretere a turismului european, respectiv /,B@, atin$)nd 223 milioane sosiri "n 2<2<& Ar$umente suplimentare "n acest sens pot fi evolu ia previzi(il a procesului de inte$rare european, care va desc#ide frontierele, va introduce o moned unic, va intensifica le$turile de /C

afaceri i culturale& ;ltimul, dar nu cel mai pu in important ar$ument adus de oficiul O'T privete pre ul moderat al produsului turistic "n re$iune, cu influen #otr)toare asupra v)nzrilor& Dintre formele de turism, cele mai dinamice se estimeaz c vor fi ea de afaceri i cea de con$rese i reuniuni interna ionale& O alt estimare a O'T se refer la creterile record care vor fi "nre$istrate de Asia de *st i 8acific, Orientul 'i+lociu i Africa, creteri de peste =@ pe an al sosirilor, fa de media mondial de cretere care va fi de /,1@ pe an& Ta(elul nr&22& 8R*D7Y7;N7E* O'T 8*NTR; C\E\TOR77E* 7NTRAR*A7ONAE* N7 7NT*RR*A7ONAE* ! milioane V Anul de (az 8reviziuni Rata medie de 8rocenta+e 1::= cretere 3@4 2<1< 2<2< 1::= 2<2< 7ntrare$ional /B/,1 ?:<,: 11C3,3 3,C C2,1 ?=,C 7nterre$ional 1<1,3 21=,= 3??,: =,/ 1?,: 2/,2 -ursa: date adaptate de pe 222.2orld%tourism.org. Cltoriile interre$ionale vor "nre$istra o cretere mai rapid 3de =,/@ pe an4 "n perioada 1::= V 2<2<, fa de cltoriile intrare$ionale 33,C@ pe an4 pe aceeai perioad de timp& Drept urmare raportul dintre cltoriile intrare$ionale i cele interre$ionale se va sc#im(a de la C2>1C "n 1::= la apro%imativ ?B>2/ "n anul 2<2<0>&

13

WWW&World!tourism, or$, O'T V Tourism 3ighlits, *dition 2<</&

/:

CONCLUEII Ea "nceputul mileniului trei, industria turismului i a cltoriilor reprezint, pe plan mondial, cel mai dinamic sector de activitate, constituind, "n acelai timp, cel mai important $enerator de locuri de munc& *ste unanim acceptat ideea c secolul actual a fi dominat de trei me$aindustrii: telecomunica iile, te#nolo$ia informa iilor i turismul& Turismul, fenomen economico!social specific civiliza iei moderne, puternic ancorat "n via a societ ii i ca atare, influen at de evolu ia ei, reprezint ansam(lul de msuri puse "n aplicare pentru or$anizarea i desfurarea unor cltorii de a$rement sau "n alte scopuri, realizate fie prin intermediul unor or$aniza ii, societ i sau a$en ii specializate, fie pe cont propriu, pe o durat limitat de timp, precum i industria care concur la satisfacerea nevoilor turistice& Av)nd "n vedere titlul lucrrii, "n prima parte a acesteia, intitulat Conexiuni macroeconomice n turismul internaional, am prezentat aspectele conceptuale referitoare la turism i am eviden iat amploarea i comple%itatea le$turilor dintre turism i celelalte componente ale economiei& -c#im(urile turistice interna ionale sunt re$lementate de politica de comer e%terior "n aceeai msur cu sc#im(urile interna ionale de mrfuri& -erviciile le$ate de turismul interna ional au acelai impact asupra circuitului economic mondial ca i importurile sau e%porturile mondiale& -e poate afirma c turismul a aprut ca o consecin a celei de a treia diviziuni sociale a muncii, "n urma creia s!au desprins comercian ii care, pentru a!i e%ercita activitatea erau nevoi i s cltoreasc& Dezvoltarea activit ii turistice este determinat "n epoca modern de o nou diviziune interna ional a muncii care a $enerat specializarea interna ional "n servicii a unui numr aprecia(il de ri, at)t industrializate c)t i "n curs de dezvoltare& -e poate afirma c astzi, turismul se afl adeseori la ori$inea unui flu% comercial, atunci c)nd, de e%emplu, pentru construirea infrastructurii turistice sau c#iar pentru completarea consumului turistic, este necesar importul de (unuri i servicii care nu pot fi oferite de produc ia intern& 'ai mult c#iar, pentru unele ri, notorietatea turistic pe care i!au c)ti$at!o favorizeaz direct e%portul lor de ec#ipamente i servicii turistice i indirect e%portul de mrfuri $enerale sau de servicii nonturistice& Ee$tura "ntre cele dou componente ale circuitului mondial de valori 3turism interna ional i comer interna ional4 este de natur cantitativ i structural calitativ& 5ntre turismul interna ional, pe de o parte i comer ul invizi(il i (alan a pl ilor e%terne, pe de alt parte, e%ist aceeai le$tur ca "ntre parte i "ntre$& Cu toate c importan a comer ului invizi(il, ca factor care influen eaz asupra (alan ei de pl i a unei ri, de cele mai multe ori nu poate fi evaluat dec)t cu apro%ima ie& -e poate afirma cu certitudine c "ncasrile din opera iunile invizi(ile, precum i pl ile "n contul lor determin, prin soldul lor activ sau pasiv, "n mod sensi(il, soldul definitiv al (alan ei de pl i e%terne ale rilor respective& Dezvoltarea industriei turistice "n rile "n curs de dezvoltare, precum i "n cele dezvoltate, este $eneratoare de locuri de munc necalificat sau semicalificat& ]in)nd seama de diversitatea industriei turistice este dificil de evaluate toate efectele asupra for ei de munc pe care o antreneaz "ntr!o multitudine de activit i: cazare, restaurare, a$rement, comer , transport, $estiune etc& la care se adau$ i for a de munc ce activeaz "n sectoarele care aprovizioneaz "ntreprinderile turistice& *fectele turismului asupra ocuprii for ei de munc sunt cu at)t mai ample cu c)t economia rii este mai dependent de flu%urile turistice, cum este cazul "n rile mici sau cu resurse industriale reduse& Turismul +oac un rol important "n economie i prin faptul c $enereaz noi locuri de munc, av)nd, din acest punct de vedere, o contri(u ie ma+or la atra$erea e%cedentului de for de munc din alte sectoare i implicit, la =<

atenuarea oma+ului& Rela ia dintre turism i utilizarea for ei de munc se manifest "n plan calitativ i cantitativ, direct i indirect& Numrul mare de ramuri care "i dau concursul la efectuarea de presta ii turistice arat c 0produsul2 turistic nu poate fi de calitate superioar dec)t "n msura "n care toate elementele care concur la crearea sau intr "n structura sa sunt de calitate ridicat& ,iind una dintre formele de activitate care satisfac cerin ele personale, turismul este o veri$ premer$toare consumului final, cu efecte economice "nsemnate ce nu tre(uie i$norate& 'ai mult, este de artat c, prin rolul pe care "l are V de a rspunde unor nevoi umane, "n special de a participa la refacerea capacit ii de munc V turismul contri(uie la producerea de venit na ional& Creatoare de venit na ional sunt nu numai alimenta ia pu(lic i transporturile turistice, ci i activit ile desfurate de colectivele din unit ile de cazare i din (azele de tratament& 8rivit pe un alt plan, contri(u ia turismului la crearea de venit na ional se impune aten iei i prin faptul c activit ile specifice nu epuizeaz 0materia prim2 pe (aza creia se dezvolt& Turismul interna ional este de mare importan pentru economia unei ri, "n special "n ceea ce privete aportul de valut: dac, "n (alan a turistic, "ntre "ncasrile i pl ile e%terne se respect u raport ra ional, acesta constituie o cale, i "nc una foarte important, de ec!ilibrare i c!iar de creare a unui sold activ n balana de pl"i a unei "ri. Ca urmare, valorificarea resurselor materiale i a uncii interne prin turismul interna ional este mult mai avanta+oas dec)t prin e%portul de mrfuri& 5n capitolul intitulat #ecanismul de $ormar i orientare a $luxurilor turistice internaionale, am eviden iat faptul c analiza economic a turismului interna ional tre(uie s rspund "ntre(rilor privind cauzele i mecanismele care declaneaz circula ia persoanelor "n calitate de consumatori 3spre deose(ire de circula ia for ei de munc4 de la locul de reedin spre anumite destina ii& 7nvesti$area fenomenului turistic la scar mondial eviden iaz cursul ascendent al acestuia, dinamica sa reflect)nd transformrile profunde din via a economic i social, dar i o serie de muta ii din interiorul su& Astfel, prezent)nd $actorii care generea%" $ormarea i orientarea $luxurilor turistice, reiese c formarea i orientarea lor depind de numeroase elemente cum ar fi distan a dintre cele dou (azine 3ale cererii i ofertei4, popula ia rii emi toare i a celei receptoare, nivelul de dezvoltare economico!social al fiecrei destina ii, timpul alocat transportului, costul cltoriei etc& ;n flu% turistic este reprezentat de 0un numr de persoane care circul "ntre un (azin de cerere i unul de ofert2, formarea i amploarea lui fiind condi ionate de caracteristicile celor dou (azine i de o sum de factori, de natur foarte divers, care modeleaz intensitatea i structura circula iei turistice interna ionale& Corespunztor, turismul interna ional poate fi e%primat prin totalitatea flu%urilor ce iau natere "ntre rile 3zonele4 emi toare i cele receptoare& Declanarea unui flu% turistic se realizeaz de ctre importatorii care se "ndreapt spre e%portatorii de turism, primii av)nd aparent un rol activ, iar ceilal i +uc)nd u rol pasiv "n $enerarea circula iei turistice& *%ist o deplin corela ie "ntre flu%urile turistice i marile zone de concentrare ale acestora& Activitatea turistic s!a dezvoltat "ntr!un climat de concuren din ce "n ce mai mare "ntre diverse destina ii e%acer(at de fluctua iile cursurilor de sc#im( i tul(urrile sociale care au condus la redistri(uirea flu%urilor turistice la nivel re$ional& 5n partea a treia a lucrrii am analizat dinamica i structura turismului internaional n perioada 2002-200&. *volu ia turismului, ca rezultat al ac iunii con+u$ate a factorilor economici, demo$rafici, psi#o!sociali, politici, etc& a marcat de!a lun$ul timpului un curs ascendent& -e poate vor(i astfel, de o dezvoltare a acestuia, concretizat "ntr!o cerere sporit de (unuri i servicii turistice, dar i "n creterea numrului celor ce cltoresc, dezvoltare caracterizat prin ritmuri "nalte, ce rivalizeaz cu cele mai dinamice ramuri din economie& De asemenea, previziunile privind viitorul turismului, fundamentate pe e%trapolarea influen ei factorilor, anticipeaz o cretere continu a acestuia& =1

7ntensificarea cltoriilor V interne i interna ionale !, creterea rolului turismului "n ansam(lul rela iilor economice interna ionale ca i "n via a economic i social au determinat preocupri pentru evaluarea dimensiunilor i efectelor sale, pentru ela(orarea unui sistem unitar de "nre$istrare i urmrire a circula iei turistice& -tudiile de referin "n domeniu eviden iaz c instrumentele de (az pentru cercetarea turismului sunt o(serva iile directe, complete asupra fenomenului V de tipul recensmintelor, inventarelor V i o(serva iile par iale ! de natura sonda+elor V realizate pe eantioane av)nd un comportament identic cu cel de ansam(lu& *le se aplic "n locurile c#eie ale activit ii turistice, respectiv la punctele de frontier, la mi+loacele de $zduire a turitilor, cu prile+ul realizrii tranzac iilor financiare etc& Cu a+utorul acestor instrumente se o( in informa ii cantitative i calitative ce permit alctuirea unor statistici ale turismului intern i>sau interna ional, statistici care la r)ndul lor, sunt utilizate pentru fundamentarea deciziilor i politicilor macroeconomice "n domeniu& Circula ia turistic interna ional, av)nd o multitudine de fa ete, se impune a fi analizat cel pu in din perspectiva evolu iei i a distri(u iei teritoriale& - mai adu$m c, indicatorii cei mai e%presivi de caracterizare a acestora sunt sosirile>plecrile de turiti i "ncasrile>c#eltuielile din turismul interna ional& 5n privin a dimensiunilor, "n perioada 1:=<!2<<=, cltoriile interna ionale au "nre$istrat o cretere de!a dreptul spectaculoas, de aproape 2C de ori, de la 2=,3 milioane la ?<2,B milioane& 5n aceeai perioad, "ncasrile au sporit de peste 22= ori, de la 2,1 miliarde ;-D "n 1:=< la /?/,2 miliarde ;-D "n 2<<=& Din analiza informa iilor referitoare la numrul sosirilor se poate remarca, dup o perioad de plin av)nt, specific deceniilor B i ?, o "ncetinire a creterii, rezultat firesc al ariei de cuprindere a fenomenului i indirect al apropierii de un pra$ de satura ie& 5n acelai conte%t, nu pot fi ne$li+ate o serie de muta ii din economia mondial: astfel, cele dou ocuri petroliere din anii 1:?3 i 1:?/, recesiunea economiei mondiale, i, mai recent, destrmarea (locului socialist, rz(oiul din Aolf, criza financiar asiatic au provocat, ce!i drept pentru perioade scurte de 1!2 ani, o involu ie a cltoriilor interna ionale& 5n afara factorilor economici, factorii politici sunt de asemenea foarte importan i "n evolu ia turismului interna ional& -!a vzut cum, "n anii 1::<!1::2, datorit crizei din Aolf, "n aceast zon $eo$rafic turismul a fost practic nul& Totodat, mai aproape de noi ca perioad de timp, atacurile teroriste din 11 septem(rie 2<<1 i!au pus i ele amprenta asupra evolu iei turismului interna ional at)t la sosiri c)t i la "ncasri& Distri(u ia ine$al a circula iei turistice "n manifestarea ei temporal este acompaniat de o evolu ie diferen ial "n spa iu, de la o re$iune turistic la alta& -u( aspect structural, circula ia turistic este "nre$istrat i urmrit spa ial, pe zone $eo$rafice i "n func ie de nivelul de dezvoltare economic& O prim concluzie ce se poate desprinde, din analiza circula iei turistice pe cele cinci zone $eo$rafice identificate de O'T, este cea referitoare la concentrarea puternic a activit ii V aproape C<@ ! la nivelul celor dou continente, respectiv *uropa i America 3"n principal de Nord4 i, indirect, "n rile cele mai dezvoltate ale lumii& O asemenea concentrare este ar$umentat de puterea economic a acestor ri, ce ofer locuitorilor lar$i posi(ilit i de cltorie, de faptul c ele adpostesc un imens i un valoros poten ial de atrac ii i, nu "n ultimul r)nd, de e%perien a turistic a acestor zone& Toate acestea au dus la men inerea acestor zone pe primele pozi ii "n ultimele decenii at)t "n ceea ce privesc sosirile turistice interna ionale c)t i "ncasrile "nre$istrate& Alturi de analizele pe zone $eo$rafice, cercetrile asupra dinamicii i structurii turismului interna ional iau "n calcul, la nivelul ultimilor ani, i distri(u ia acestuia pe $rupuri de ri asociate "n func ie de nivelul lor de dezvoltare economic 3 ri dezvoltate sau industrializate, ri "n dezvoltare i "n tranzi ie4 sau reunite "n diverse or$aniza ii interna ionale 3O*CD, ;*, A-*AN, or$aniza ia rilor mediteraneene4&

=2

5n ce privete locul lor, de e%emplu, utiliz)nd primul criteriu de structurare, $rupul statelor dezvoltate de ine circa =?@ din sosirile de turiti i apro%imativ B=@ din "ncasri, cele "n curs de dezvoltare circa 3<@ "n cazul am(ilor indicatori, "n timp ce rile "n tranzi ie au o pondere de 13@ "n totalul sosirilor i numai =@ "n "ncasri& Toate acestea ar$umenteaz corela ia str)ns dintre turism i creterea economic, precum i tendin a de concentrare a acestui fenomen& 8entru a realiza o ima$ine complet a dimensiunilor i dinamicii turismului interna ional se impune aprofundarea analizei pe ri& 5n func ie de poten ialul turistic de care dispun, de nivelul de dezvoltare economico!social i de rezultatele activit ii desfurate, statele se manifest ca ri receptoare i>sau emi toare de turiti& Datele privind aprecierea cantitativ i calitativ a fenomenului turistic pot fi utilizate pentru desprinderea tendin elor "n viitorul mai mult sau mai pu in "ndeprtat& 8ot fi analizate astfel serii cronolo$ice care prezint micri de sezonalitate, uneori fluctua ii con+uncturale i modificri accidentale, care "n cazul pro$nozelor pe termen lun$ tre(uie eliminate& Dei evolu ia turismului "n ultimii ani a fost fluctuant, O'T nu i!a modificat previziunile "n ceea ce privete pro$noza turismului interna ional p)n "n anul 2<2<& O alt estimare a O'T se refer la creteri record care vor fi "nre$istrate de Asia de *st i 8acific, Orientul 'i+lociu i Africa&, creteri de peste =@ pe an ale sosirilor, fa de media mondial de cretere care va fi de /,1@ pe an& 5n ceea ce privete *uropa i Americile, se prefi$ureaz o cretere su( medie& *uropa "i va pstra primul loc la sosirile turistice interna ionale, dei se va "nre$istra un declin 3de la B<@ "n anul 1::= a /B@ "n anul 2<2<4& 8ro$noza pentru 2<2< fcut de O'T estimeaz c sosirile turistice interna ionale vor depi 1,=B mld&;-D& Dintre acestea 1,1C mld&;-D se vor "nre$istra din cltoriile intrare$ionale iar restul de 3?? mil&;-D din cltoriile interre$ionale& 8rimele trei re$iuni receptoare p)n "n 2<2< vor fi *uropa 3?1? mil& sosiri persoane4, Asia de *st i 8acificul 33:? mil& sosiri persoane4 i Americile 32C2 mil&4 urmate de africa i Orientul 'i+lociu& Ceea ce s!a eviden iat "n 2<</ a fost i creterea competi iei "ntre destina ii i "ntre companii. "n ma+oritatea cazurilor un component important a fost pre ul& Dei condi iile s!au "m(unt it nota(il pe parcursul anului, iar cifrele i!au reluat linia ascendent pe la +umtatea anului 2<</, creterile nu au fost suficiente pentru a se recupera pierderile "n toate destina iile& Analiz)nd datele anului 2<</ se poate spune c acesta este a doua oar de la 11 septem(rie c)nd turismul interna ional este "n declin& 8reviziunile pentru anul 2<<? sunt "n $eneral optimiste& 5n conformitate cu e%per ii O'T, principalul o(stacol rmas "n calea redresrii turismului interna ional a rmas starea precar a economiei& 8ierderile din anumite pie e $eneratoare de turism persist, "n timp ce mediul de afaceri i presiunile din partea consumatorilor pentru oferte mai avanta+oase a accentuat competi ia "ntre destina ii i "ntre companii& Din ce "n ce mai multe destina ii i!au dezvoltat produse i pie e alternative pentru a stimula turismul i a face fa sc#im(rilor din domeniu& Cei mai mul i dintre e%per i sunt de prere c industria turismului interna ional s!a sc#im(at "n ultimul an i c viitorul va fi modelat dintr!o serie de adaptri continue& 5n cadrul actual nesi$uran a a devenit o parte de revenire la normalitate i competi ia a crescut "n mod semnificativ& Companiile vor continua s se lupte pentru profit pe msur ce structura costurilor continu s se sc#im(e, iar consumatorii devin din ce "n ce mai e%i$en i "n ceea ce privesc produsele i pre urile&

=3

&I&LIO%RAFIE

0# 9ar(u, A#eor$#e, 'urismul n economia naional", *ditura -port! Turism, 9ucureti, 1:C1& (# 9orda, D&, C"l"torie prin vreme, *ditura -port! Turism, 9ucureti, 1:?:& ># 9ran, ,&, (conomia turismului i mediului ncon)ur"tor, 1::C& 4# Cristureanu C&, (conomia turismului, *ditura ;ranus, 9ucureti, 2<<1& :# Cristureanu C&, *conomia i politica turismului internaional, *ditura A(eona, 9ucureti, 2<<1& F# ,rid$en Fosep# D&, *imensoins o$ turism, *ducational 7nstitute, American Iotel [ 'otel 7ndustrJ, edi ia a doua, 1::B& *# Aruescu R&, 'urismul internaional, *ditura ;niversitaria, Craiova, 2<<1& =# Aruescu R&, 'urismul internaional, aspecte economice i sociale, *ditura -itec#, Craiova, 2<<=& <# Eupu N&, +otelul , (conomie i management, *ditura All 9acK, 1::=& 0)# 'inciu R&, -mena)area turistic" a teritoriului, *ditura ;ranus , 9ucureti, 1:::& 00# 'inciu R&, (conomia turismului, *ditura ;ranus, 9ucureti, 2<<1& 0(# Nicolescu *&, #ar.etingul n turism, *ditura -port! Turism, 9ucureti, 1:?=& 0># 8ostelnicu A#e&, /ntroducere n teoria i practica turismului , *ditura Dacia, Clu+! Napoca, 1::?& 04# -naK O&, (conomia i organi%area turismului, *ditura -port! Turism, 9ucureti, 1:?B& 0:# -naK O&, 9aron 8&, Neacu N&, (conomia turismului, *ditura *%pert, 9ucureti, 2<<2& 0F# -imion T&, 9ran ,&, -vanta)ele de%volt"rii unui tirsm durabil, Tri(una *conomic, nr& 3=>1::C& 0*# HTO, 'urism mar.et trends, 2<<1& 0=# LLL 'onitorul Oficial al Rom)niei nr&/>12 ianuarie 1::= 0<# LLL #ttp:>> WWW&Wto&com ()# LLL #ttp:>>WWW&World!tourism&or$&>>press&rel&>>codeofe&#tm

=/