Etiliscmul cronic si sevrajul etanolic

DR. LISNIC VASILE

DR. MIHALACHE MARIUS
 Alcoolismul este în prezent o tulburare complexă, marcată de numeroase
incertitudini, ambiguități cu numeroase încercări de a fi definită și centrată oarecum de
granița dintre normal si patologic.

Trendul consumului de alcool şi efectele consumului dăunător de alcool asupra sănătăţii

este dependent de contextul socio-economic şi cultural al unei ţări, de disponibilitatea
alcoolului şi de eficacitatea politicilor naţionale în domeniul alcoolului.
 Al treilea factor de risc pentru boală şi mortalitate în UE, după tabagism şi
hipertensiunea arterială
 În general, nivelul socio-economic al unei ţări este direct proporţional atât cu
nivelul consumului de alcool, cât şi cu ponderea episoadelor de consum excesiv
de alcool.
 Efectele dăunătoare ale alcoolului asupra sănătăţii depind de volumul de alcool
consumat, de patter-ul de consum şi, uneori, de calitatea alcoolului consumat.
(WHO, 2014. Global status report on alcohol and health 2014, p. XIII ) Cu toate că ţările
dezvoltate înregistrează ratele cele mai înalte ale consumului de alcool,
mortalitatea datorată problemelor legate de consumul de alcool este mai înaltă în
ţările sărace.
Pure alcohol consumption among persons (age 15+) in liters per capita per year, 2010[2]

Recorded Unrecorded Beer Wine Spirits Other 2015

Rank Country Total
consumption consumption (%) (%) (%) (%) projection

1  Belarus 17.5 14.4 3.2 17.3 5.2 46.6 30.9 17.1

2  Moldova 16.8 6.3 10.5 30.4 5.1 64.5 0 17.4
3  Lithuania 15.4 12.9 2.5 46.5 7.8 34.1 11.6 16.2
4  Russia 15.1 11.5 3.6 37.6 11.4 51 0 14.5
5  Romania 14.4 10.4 4 50 28.9 21.1 0 12.9
6  Ukraine 13.9 8.9 5 40.5 9 48 2.6 11.8
7  Andorra 13.8 12.4 1.4 34.6 45.3 20.1 0 9.1
8  Hungary 13.3 11.3 2 36.3 29.4 34.3 0 12.4

9  Czech Republic 13 11.8 1.2 53.5 20.5 26 0 14.1

10  Slovakia 13 11.4 1.7 30.1 18.3 46.2 5.5 12.5

11  Portugal 12.9 11 1.9 30.8 55.5 10.9 2.8 12.5
12  Serbia 12.6 9.6 2.9 51.5 23.9 24.6 0 12.9
13  Grenada 12.5 11.9 0.7 29.3 4.3 66.2 0.2 10.4
14  Poland 12.5 10.9 1.6 55.1 9.3 35.5 0 11.5
15  Latvia 12.3 10.5 1.8 46.9 10.7 37 5.4 10.6
16  Finland 12.3 10 2.3 46 17.5 24 12.6 11.9
17  South Korea 12.3 9.8 2.5 25 1.6 2.9 70.5 10.9
18  France 12.2 11.8 0.4 18.8 56.4 23.1 1.7 11.6
19  Australia 12.2 10.4 1.8 44 36.7 12.5 6.8 12.6
20  Croatia 12.2 10.2 2 39.5 44.8 15.4 0.2 11.7
Consumul de alcool în România

 În Global Status Report on Alcohol and Health 2014 este prezentat un profil de
ţară. Conform acestui profil, în anul 2010, consumul de alcool pur/capita la
populația în vârstă de 15 ani şi peste a fost de 14,4 l, înregistrând o tendinţă
crescătoare în ultimul deceniu.
 Din acest consum, 10,4 litri alcool reprezintă consumul înregistrat, iar 4 l
reprezintă consumul de alcool neînregistrat, înregistrând o tendinţă stabilă. (WHO,
2014. Global Status Report on Alcohol and Health, 2014. p.232)
 Conform unei estimări prezentate de Ministerul Sănătăţii: „în România mor anual
peste 17000 de oameni datorită consumului de alcool, iar peste jumătate dintre
aceştia mor în perioada activă a vieţii lor (între 20 şi 64 de ani)
Povara bolii atribuibilă consumului de
alcool în România
 Conform unei estimări prezentate de Ministerul Sănătăţii: „în România mor anual
peste 17000 de oameni datorită consumului de alcool, iar peste jumătate dintre
aceştia mor în perioada activă a vieţii lo
 Prevalența tulburărilor induse de alcool în rândul populației de 15 ani şi peste este
de 2,4% (3,7% în rândul bărbaţilor şi 1,1% în rândul femeilor), comparativ cu
valoarea de 7,5% la nivelul UE. (WHO, 2014. Global Status Report on Alcohol
and Health, 2014. p.232) Decalajul celor două valori indică o subraportare masivă
a patologiei psihosomatice atribuibile consumului de alcool. În ceea ce privește
dependența de alcool în România, datele relevă același fenomen al subraportării,
valoarea acesteia fiind de 2% în rândul populației de peste 15 ani şi peste (2% în
rândul bărbaţilor şi 0,6% în rândul femeilor), față de 4%, valoare înregistrată la
nivelul UE. r (între 20 şi 64 de ani).
 Mortalitatea la vârsta adultă (20-64 de ani), atribuibilă
consumului de alcool în România este de trei ori mai mare la
bărbaţi, respectiv de 1,5 ori mai mare la femei, comparativ cu
UE 15 (statele membre până în 2004)
 Între cauzele de mortalitate atribuibile consumului de alcool se
numără accidentele (mortalitate de trei ori peste media UE 15),
bolile cardiovasculare (mortalitate de două ori media UE10 -
statele membre noi - şi de opt ori media UE15) şi ciroza
hepatică (mortalitate peste dublul ţărilor UE15)
 Global Burden of Disease Study a identificat trei efecte ale alcoolului:
- Efecte daunatoare in relatie cu traumatismele
- Efecte daunatoare in relatie cu bolile
- Efect protectiv in relatie cu cardiopatia ischemica.

Alcoolismul este o boala primara, cronica, cu factori genetici, psihosocialisi de mediu care infuenteaza
dezvoltarea si manifestarile ei. Se caracterizeaza prin controlul deficitar asupra consumului, preocuparea pentru
drogul etanol, utilizarea etanolului in ciuda consecintelor adverse si distorsionaride gandire, indeosebi negarea
Dependenta de etanol
 Conform criteriilor Asociatiei Americane de Psihiatrie diagosticul de dependenta de alcool sau
substante necesita ca cel putin trei dintre urmatoarele criterii sa fie prezente pe parcursul unei perioade
de 12 luni:
1. Toleranta: manifestata prin nevoia de cantitati de substanta considerabil crescute pentru intoxicare
sau printr-un efect diminuat la utilizareacontinua a aceleiasi cantitati.
2. Sindromul de abstinenta: manifestat prin simptome de sevraj sau consumul unei substante (sau al
unui inlocuitor inrudit indeaproape) pentru a evita sevrajul.
3. Consumarea unei cantitati mai mari de substanta decat se intentiona.
4. Incercari persistente sau fara success de a reduce utilizarea.
5. Petrecerea unui timp indelungat pentru a consuma substanta sau a-si reveni de pe urma efectelor
acesteia.
6. Abandonarea sau reducerea unor activitati importante sociale, ocupationale
sau recreative.
7. Utilizarea continua a substantei, desi se stie ca a provocat sau va exacerba o problema psihica sau
fizica.
Fiziopatologie
Toxicitatea acuta si cronica a etanolului poate duce la afectarea aproape oricarui sistem al organismului.

Efectele toxice se datoreaza :

1. Efectului direct al etanolului
- Depresia SNC
- Afectarea sintezei proteice.
2. Efectului acetaldehidei
- Afecteaza contractilitatea miocardului
- Inhiba sinteza proteinelor miocardice
- Interfereaza cu fosforilarea proteinelor
- Cauzeaza alterari structurale si functionale ale mitocondriei si hepatocitului.
- Inactiveaza coenzima A.
Fisiopatologie

3. Generarii unui nivel crescut de radicali liberi de O2 – pe calea CYP2E1

- Crearea unei stari de stress oxidativ care duce la alterare celulara
- Poate initia peroxidarea lipidelor care contribuie la dezvoltarea ficatului alcoolic
4. Cresterii potentialului redox – NADH/NAD+
- Afecteaza gluconeogeneza
- Altereaza metabolismul acizilor grasi
- Ficatul gras
- Hiperlipidemie
- Hipoglicemie
- Acidoza lactica
- Cetoacidoza etanolica
- Hiperuricemia.
 Screeningul pentru depistarea consumului de alcool cuprinde 2 pasi:
1. Identificarea pacientilor cu consum de etanol cu risc
Identificarea pacientilor care consuma etanol se face prin 2 metode:
- Aflarea cantitatii de alcool consumate si daca aceasta respecta criteriile
NIAAA
- Testul AUDIT: este pozitiv cand ≥ 8 (barbati) si ≥ 4 (femei)

2. Identificarea dependentei
Ghidul NIAAA recomanda ca medicii sa treaca la intrebarile CAGE pentrua
evalua severitatea .
 Chestionarul CAGE
C: V-ati gandit vreodata ca ar trebui sa beti mai putin (cut down)?
A: V-au deranjat (annoyed) vreodata oamenii care va criticau pentru ca beti?
G: V-ati simtit vreodata rau sau vinovat (guilty) pentru ca beti?
E: Vi s-a intamplat ca primul lucru de dimineata sa fie sa beti pentru a calma
nervii si a scapa de mahmureala (eye opener)

Sensibilitatea a fost de 75% pentru bautorii cu risc si 76% pentru

dependenti.Specificitatea a fost de 88% pentru bautorii cu risc si de 90% pentru
dependenti.
Un scor de 1 necesita asistarea prin medicul de familie, atat din punct de vedere
a planului de renuntare la consum, cat si din punct de vedere al riscului de boala. Un
scor de 2 sau mai mare este inalt specific pentru dependent de etanol
 Definitia sevrajului etanolic (DSV-IV)
A. Sistarea (sau reducerea) utilizarii unui consum mare sau prelungit de etanol.
B. Doua (sau mai multe) din aspectele clinice de mai jos, care apar pe parcursul a cateva ore sau cateva
zile.
- Hiperreactivitatea vegetativa (ex. transpiratii sau tahicardie cu puls peste
100)
- Accentuarea tremorului mainilor
- Insomnia
- Greturi si varsaturi
- Halucinatii tranzitorii vizuale, tactile sau auditive sau iluzii
- Agitatie psihomotorie
- Anxietate
- Convulsii grand mal
C. Simptomele de la punctul B produc complicatii, afecteaza din punct de
vedere social si ocupational pacientul.
D. Simptomele nu se datoreaza unei patologii organice sau psihice.
Sevrajul etanolic poate fi clasificat in 4 categorii

1. Sevrajul etanolic minor (tremor) care apare in 6-12 ore de la

ultima bautura si care se manifesta prin tremor, anxietate, greturi,
varsaturi si insomnie.

2. Sevrajul etanolic major (halucinatii) care apare in 10-72 ore de la

ultima bautura si care se manifesta prin halucinatii tactile, auditive si
vizuale, tremor al intregului corp, varsaturi, diaforeza si hipertensiune.
Prezenta halucinatiilor este un factor predictor de aparitie a DT.
 3. Convulsiile care apar in 6-48 ore la pacienti care in mod normal nu au
convulsii, prezinta EEG normal si care se caracterizeaza prin crize tonico-clonice
generalizate cu perioada postictus scurta . Aproximativ 40% din pacientii cu sevraj
etanolic au crize izolate, doar 3%din pacienti evoleaza spre status epilepticus. Circa
33% din pacientii cu sevraj si convulsii evoleaza spre DT.
4. Delirium tremens (DT) este cea mai severa complicatie a sevrajului etanolic si
se manifesta in general la 48-96 ore de la intreruperea consumului de alcool.
Majoritatea semnelor clinice care apar in DT sunt similare celor din sevrajul
necomplicat, dar difera ca severitate: tremor, instabilitate vegetativa (hipertensiune si
tahicardie), agitatie psihomotorie, stare confuzionala, halucinatii, febra.
Complicații ale alcoolismului

Somatice

 Aspect general modificat, uneori cu îngrăşare, alteori scădere în greutate

datorită perturbării regimului alimentar; facies vultuos cu telangiectazii;
 Gastro-intestinale: gastrită, agravarea ulcerului, steatoză hepatică, hepatită cronică
etanolică, ciroză hepatică, varice esofagiene, cancer esofagian şihepatic, sindromul
Mallory-Weiss, pancreatită, sindroame de malabsorbţie;
 Cardio-circulatorii: cardiomiopatia dilatativă etanolică cu tulburări gravede ritm şi de
conducere, HTA;
 ORL: cancer laringian, faringian;
Complicații ale alcoolismului

Somatice
 Hematologice: anemii megaloblastice prin carenţă alimentară şi sindrom de malabsorbţie ce
determină un deficit de vitamină B12 şi acid folic;
 Complicaţii infecţioase (prin imunodepresie): pneumonie, bronhopneumonie, TBC;
 Complicaţii metabolice: hipoglicemie, hiperglicemie, cetoacidoză, hiprelipidemie,
hiperuricemie;
 Sindrom alcoolic fetal (datorită efectului nociv direct al alcoolului şi acetaldehidei asupra
dezvoltării fătului – tablou clinic postnatal: retard mental sever, microcefalie, deficit statural,
anomalii faciale etc.);
 Traumatisme: hematoame epidurale, subdurale şi intracerebrale, fracturi de bazin etc
Complicatii ale alcoolismului
neurologice

 Tremorul etanolic
 Crize comiţiale
 Polinevrită (prin deficit de vitamina B1)
 Simptome cerebeloase (datorate atrofiei cerebeloase)
 Tulburarea amnestică persistentă indusă de alcool
 Encefalopatia Wernicke (tulburare acută – deficit acut de vitamina B1)
 Sindromul Korsakoff (tulburare cronică – deficit cronic de vitamina B1)
 Boală cerebro-vasculară (fragilitate arterială crescută datorită efectului toxic direct asupra peretelui
arterial) cu posibile stroke-uri, în special în cursul sevrajului.
Testul AUDIT
1. Cît de des consumaţi băutură care conţine alcool?
(0) niciodată
(1) lunar sau mai rar
(2) 2 la 4 ori pe lună
(3) 2 la 3 ori pe săptămînă
(4) 4 sau mai multe ori pe săptămînă
2. Cîte drink-uri consumaţi într-o zi obişnuită, atunci cînd beţi?
(0) 1sau 2
(1) 3 sau 4
(2) 5 sau 6
(3) 7 sau 9
(4) 10 sau mai mult
3. Cît de des beţi 6 sau mai multe drink-uri de alcool într-o singură dată?
(0) niciodată
(1) lunar sau mai rar
„(2) lunar
(3) săptămînal
(4) zilnic sau aproape zilnic
4. Cît de des aţi constatat în ultimul an că nu puteţi să vă opriţi din băut odată
ce aţi început?
(0) niciodată
(1) lunar sau mai rar
(2) lunar
(3) săptămînal
(4) zilnic sau aproape zilnic
5. Cît de des în ultimul an nu aţi reuşit să faceţi ceea ce v-aţi programat din cauza
bău­tului?
(0) niciodată
(1) lunar sau mai rar
(2) lunar
(3) săptămînal
(4) zilnic sau aproape zilnic
6. Cît de des în ultimul an aţi avut nevoie să beţi prima băutură de dimineaţă, ca să
vă reveniţi după o beţie zdravănă?
(0) niciodată
(1) lunar sau mai rar
(2) lunar
(3) săptămînal
(4) zilnic sau aproape zilnic
7. Cît de des în ultimul an aţi avut un sentiment de remuşcare sau de vinovăţie
după ce aţi băut?
(0) niciodată
(1) lunar sau mai rar
(2) lunar
(3) săptămînal
(4) zilnic sau aproape zilnic
8. Cît de des în ultimul an nu aţi putut să vă amintiţi ce s-a întîmplat în noaptea
trecu­tă din cauza că aţi băut?
(0) niciodată
(1) lunar sau mai rar
(2) lunar
(3) săptămînal
(4) zilnic sau aproape zilnic
9. Dvs. sau altcineva a fost rănit ca rezultat al faptului că aţi fost băut?
(0) nu
(2) da, dar nu în ultimul an
(4) da, în ultimul an
10. O rudă, un prieten, un doctor sau o altă persoană a fost îngrijorată de faptul
că beţi sau v-a sfătuit să consumaţi mai puţin alcool?
(0) nu
(2) da, dar nu în ultimul an
(4) da, în ultimul an
1.Drink – unitate internaţională standard de consum. Este echivalentă cu: o sticlă de
bere 330 ml, un pahar de vin 200 ml sau 40 ml de băutură spirtoasă de 40°.

2. Dacă testul AUDIT este ,,pozitiv” (scor >8), iar semnele clinice de alcoolism
lipsesc, i se propune subiectului o intervenţie scurtă la medicul specialist pentru un
diagnostic adec­vat.

3. Dacă sînt prezente şi semnele clinice de alcoolism, persoana este îndrumat la

specialist pentru un diagnostic şi un tratament adecvat.
 2010 - 6 December - Treating Patients With Substance Abuse Issues
Richard H. Savel, MD, FCCM; Ariel L. Shiloh, MD
.

The focus of this article is to facilitate clinician comprehension of the current approach to alcohol withdrawal and
to outline optimal use of pharmacological interventions to prevent untoward outcomes.

The critical care practitioner must keep in mind that up to 15% of patients presenting to the hospital may have
alcohol-use disorders and alcohol related health problems. The intensivist may be caring for these patients
primarily for issues of DTs in the ICU or for manifestations of AWS after planned surgery. General medical
interventions, such as treatment of dehydration and electrolyte derangements, must be stressed. Thiamine (most
importantly) and folate are to be provided to all patients deemed at risk for AWS to prevent dire complications.
Symptom-triggered therapy guided by a scale such as CIWA-Ar appears to be superior to fixed-dose therapy with
benzodiazepines. Adjunctive therapies can alleviate symptoms, but may mask the syndrome, and clearly should
not be used as monotherapy. If the patient requires ICU care, there is a significant likelihood that intubation and
prolonged therapy with benzodiazepines or propofol will be needed.