ALCOOLUL ETILIC

• Lichid incolor, miros si gust caracteristice, volatil, inflamabil, densitate de 0,79

• Ce este o băutură standard/ drink ? 12 g alcool pur
• 1 băutură standard = 1 cutie/halbă de bere = 1 păhărel de spirtoase = 1 pahar de vin = 1
pahar mic de sherry/lichior
SAU
• 330-360 ml bere ; 180 ml vin ; 45 ml bautira spirtoasa
•
A.) Fermentare / B.) Distilare
• A.) Vinul (10-15%) obtinut din struguri, vinul light (4%), berea (2-9, max. 12) obtinut
din hamei si malt din orz; cidrul, obtinut din pere;
• B.) Rachiuri (coniac, calvados, whisky, gin, rom, vodka) 40-50%, palinca (60%);
• C.) Bauturi spirtoase obtinute prin adaugarea de alcool la diferite bauturi
fermentate (aperitive, vin de Porto sau vin de Madeira) (17-20), anison, mastica (40-
50%);
• D.) Lichioruri ( 15-55%), prin adaugarea de rachiuri la bauturi din fructe sau plante
medicinale.

Motivele consumului / STATISTICI

Disponibilitate ridicata, cost scazut, actiune rapida, efect euforizant initial, scaderea tensiunii
psihice, anihilarea durerii fizice sau morale.

Europa, 2000: primul loc e ocupat de Irlanda cu 12,3 l alcool pur/an/persoana;

locul secund find ocupat de Romania, cu 11,7 l alcool pur/an/persoana;

Lume, 2015:

Consumul de alcool în rândul adulților (15 ani +) în litri pe cap de locuitor pe an: 14.4 (locul
al cincelea) Belarus, Republica Moldova, Lituania, Rusia, România, Ucraina Andorra,
Ungaria Cehia, Slovacia, Portugalia (https://ro.wikipedia.org/wiki/List%C4%83_de_
%C8%9B%C4%83ri_dup%C4%83_consumul_de_alcool)

Lume, 2016:

UE este “centrul industriei de alcool”, furnizând un sfert din producția globală de alcool și peste
umătate din producția de vin. La nivel global, consumul anual de alcool este de 6,3 litri de alcool
pur/persoană în vârstă de 15 ani și peste. (WHO, 2016:29) Cu 10,9 litri de alcool pur/persoană,
Europa este regiunea cu cel mai înalt nivel al consumului, urmată de continentul american,
China, unele țări din Africa, sud-estul Asiei și regiunea Mediteranei de est. (RARHA, 2016:145-
46; Shield et al, 2016:VIII-IX; WHO, 2012:1, WHO, 2016:14) / http://insp.gov.ro/sites/cnepss/
Raportul OMS, 2016: România este întrecută de Rusia, Republica Moldova, Belarus şi Lituania,
aflată pe primul loc (wp-content/uploads/2018/06/ANALIZA-DE-SITUATIE-ALCOOL-
2018.pdf

Romulus Dascalu (presedintele Organizatiei Patronale a Industriei Alcoolului si Bauturilor

Alcoolice) Romania:
“In acest moment, noua litri din zece, adica noua sticle din zece, sunt bauturi contrafacute .
Practic, peste 90 la suta din bauturile spirtoase din Romania consumate de catre romani sunt
contrafacute. Aceste bauturi au continut extrem de mare de metanol, alcool superior. Sunt
alcoolii rai din aceste bauturi care creeaza nu numai grabirea alcoolismului, adica instalarii
alcoolismului la consumator, cat si afecteaza extrem de grav sistemul nervos, creierul, ficatul,
pancreasul, stomacul.”
“[…] Sunt tot felul de tuici, cazane, cazanele, instalatii cata frunza si iarba in Romania, este sport
national. Noi am numarat circa 300 de mii de cazane mici, mijlocii si mari. Le-am numarat la
nivelul localitatii si dupa aia ne-am oprit ca tot mai erau si tot mai erau. Va spun ca este un sport
national si nu vrea nimeni sa-l opreasca, mai ales ca banii negri proveniti din aceste bauturi au
plecat si la partide, au plecat si la lideri politici, au plecat la institutiile de control ale statului.”
https://stirileprotv.ro/boala-din-pahar/romania-locul-5-in-lume-la-consumul excesiv-de-alcool-
beau-pentruorganism-imi-da-putere-apa-te-slabeste.html

Tulburarile datorate consumului de alcool in Romania sunt cu peste o treime mai mari decat
in U.E.
"20% dintre cei care se adreseaza medicilor de familie si 40% dintre pacientii sectiilor de
medicina generala si chirurgie, recunosc consumul de alcool la originea cererii de asistenta
medicala. Dintre cei care ocupa functii manageriale, 28% (mai mult de 1 din 4) consuma alcool
peste limita admisa", releva ALIAT - Asociatia pentru Lupta Impotriva Alcoolismului si
Toxicomaniilor.
Datele Organizatiei Mondiale a Sanatatii dezvaluie ca excesul de alcool omoara mai multi
oameni decat SIDA si tuberculoza la un loc.
Consumul abuziv de alcool reprezinta cauza a 25% dintre decesele inregistrate la barbatii
tineri (intre 15 si 29 de ani), se asociaza cu pana la 60% din cazurile de viol, cu pana la 70%
din cazurile de violenta in familie, cu 40% din crime si cu 1 din 6 cazuri de suicid.
http://www.castlecraig.ro/despre-noi/mass-media/statistici-dependenta

Raportul Organizatiei Mondiale a Sanatatii (O.M.S.), publicat la inceputul anului 2011

„[...] arata ca moldovenii sunt campionii lumii la consumul de alcool, ei band 18,2 litri de alcool
pe cap de locuitor. De altfel, cei mai "setosi" din lume sunt locuitorii fostului bloc sovietic.
Pe locul doi in acest clasament se afla cehii, cu 16,2 litri de alcool pe cap de locuitor.. In
Rusia si statele ex-sovietice, unul din cinci barbati moare din cauze aflate in stransa
legatura cu alcoolul.”
O.M.S.: Alcoolul ucide o persoană la fiecare 10 secunde pe plan mondial.
https://www.mediafax.ro/stiinta-sanatate/oms-alcoolul-ucide-o-persoana-la-fiecare-10-
secunde-pe-plan-mondial-12620950
 Consumul de alcool a scăzut în Rusia cu 43% în perioada 2003-2016, potrivit Organizației
Mondiale a Sănătății (OMS), pe fondul unor măsuri implementate de autoritățile de la
Moscova pentru limitarea consumului băuturilor alcoolice în această țară
https://www.digi24.ro/stiri/externe/rusia/oms-consumul-de-alcool-a-scazut-in-rusia-cu-
peste-40-in-perioada-2003-2016-1195051

“Europenii sunt cei mai mari consumatori de alcool din lume, anunță Organizația Mondială a
Sănătății, care avertizează că acest obicei continuă să provoace moartea a sute de mii de oameni
în fiecare an. Iar România nu face excepție de la acest obicei, țara noastră clasându-se pe locul
opt al clasamentului care include cele 28 de țări ale Uniunii Euroepe plus Norvegia și Elveția.
În medie, un român consumă anual 12,6 litri de alcool pur, iar berea ocupă primul loc în topul
băuturilor favorite, urmată de vin și băuturi spirtoase. Campioni la consumul de alcool sunt
lituanienii, urmați apoi de cehi, germani și irlandezi.” (OMS, 2019) OMS: România, locul opt în
UE la consumul de alcool - Ro Health Review

1. OMS ‘refuză’ să facă recomandări despre limita acceptabilă în privinţa consumului de

alcool. Totul depinde de modul în care acesta este consumat, dar şi de starea de sănătate a
fiecărui consumator.
OMS definește consumul excesiv de alcool ca fiind consumul a cel puțin 60 grame alcool pur la
bărbați sau 40 grame alcool pur la femei, cel puțin o dată în ultimele 30 de zile. În alte
studii, consumul dăunător este descris ca fiind consumul a cel puțin 5 băuturi alcoolice cu o
ocazie, cel puțin o dată unele în ultimele 30 de zile. (Steffens & Sarrazin, 2016:10, Hibell et al,
2012:11)
România ocupă locul 5 în topul țărilor cu un model de consum de alcool de tip excesiv.
(RARHA, 2016:95-96)
Două treimi din populaţie consumă alcool în mod regulat.
Băutura preferată a românilor este berea. Mai puțin de 60% din români consumă vin. Băuturile
spirtoase sunt consumate de 39% din băutorii sub 35 ani și aproximativ 42% de cei în vârstă de
35-65 ani. (WHO, 2014; RARHA, 2016:78, 95-96, 232)
•

Alcoolemie (g alcool /l sange)- Aspect clinic

• 0.3 - Dificultati medii de atentie, euforie

• 0.5 - Incoordonare usoara care pericliteaza abilitatea sofatului
• 1 - Ataxie, sofat imposibil
• 2 - Confuzie
• > 4 - Anestezie, coma, exitus
Intoxicaţia acută
• faza de excitaţie – alcoolemie 1-1,5g‰: exuberanţă, excitaţie, dezinhibiţie, locvacitate,
cverulenţă, senzaţie de căldură, vasodilataţie cutanată;
• faza medico-legală – alcoolemie 1-1,5‰ şi 2,5g‰: dizartrie, incoordonare motorie,
iritabilitate, vertij, greaţă, vărsături, sughiţ, transpiraţii, labilitate emoţională, tulburări de
memorie
• faza de intoxicaţie profundă – alcoolemie 2-3 g‰: stupor, comă, hipotermie, depresie
respiratorie.
Aspect exterior
• halena etilică, hiperemie conjunctivală, congestie facială, ataxie cu hipermetrie,
nistagmus.
Decesul prin:
• insuficienţă cardio-respiratorie de tip central (alcoolemie > 4g‰)
• obstrucţie căi respiratorii prin conţinut gastric
• refrigeraţie
• accidente hipoglicemice – atunci când este alterată funcţia hepatică
• Marasm fiziologic - come metabolice

INDICII PENTRU CONSUMUL ABUZIV/DEPENDENT

• tendinţă la izolare;
• preferinţa de a lucra singur evitând să fie surprins;
• iritabilitate, agresivitate;
• scăderea productivităţii;
• întârzieri repetate la program;
• halena alcoolică;
• incapacitate de a soluţiona probleme cotidiene şi acumularea acestora;
• neglijarea rolurilor sociale;
• trezire matinală dificilă şi neplăcută;
• vorbire îngreunată;
• scris greu inteligibil.

Complicatiile somatice

• Esofagite, patologie gastro-intestinala (gastrite, ulcere, neoplazii), hepatite,

steatoze hepatite, ciroze, pancreatite), diabet, infectii, anemii, tulburari
metabolice, tulburari endocrine, infertilitate, patologie cardio-vasculara
 (cardiopatii ischemice, cardiomiopatii, hipertensiune arteriala, aritmii cardiace),
tulburari neuro-psihiatrice severe s.a.
• Se considera ca alcoolul este la originea a 85% dintre pancreatitele cronice si 50%
dintre formele acute. Spre deosebire de evolutia patologiilor cardiaca si hepatica,
pancreatitele evolueaza nefast chiar daca pacientul devine abstinent;
• Abstinenta dupa un consum indelungat de alcool poate normaliza aspectul
electrocardiografic (EKG-ul) si valorile tensiunii arteriale. Se considera ca aprox.
30% dintre cardiopatii sunt datorate consumului de alcool.
• Efecte teratogene, sindromul alcoolic fetal: trasaturi faciale anormale / deficiente
de crestere / probleme la nivelul sistemului nervos central: proasta coordonare a
miscarilor, hiperactivitate, tulburari de invatare si de dezv., retard mentalasau un IQ
slab (situat in jurul valorii 70), probleme in viata de zi cu zi, capacitate slaba de a
judeca lucrurile si de a argumenta, tulburari de somn si de supt in primul an de
viata. (https://www.mamica.ro/sindromul-alcoolic-fetal-saf/)

• “După fumat și hipertensiunea arterială, alcoolul este al treilea factor de risc pentru
boală și moarte prematură pentru populația generală din Uniunea Europeană (UE).
(WHO, 2014:3; Lammerich & Kullas, 2015:4)
• Pentru adolescenții și tinerii cu vârsta cuprinsă între 10 și 24 ani, alcoolul este însă
principalul factor de risc, fiind responsabil pentru 7% din anii de viață trăiți cu
incapacitate sau pierduți prin deces prematur (Marshall, 2014:160–164)
• Alcoolul este implicat în producerea a peste 200 de boli diferite, între care: tulburări
neuropsihiatrice (epilepsie, depresie, anxietate şi altele), boli digestive (ciroză
hepatică alcoolică, pancreatită acută și cronică, gastropatie alcoolică), cancere (de
tub digestiv şi sân), boli cardiovasculare (ischemice, hemoragice, hipertensiune
arterială), sindrom alcoolic fetal, diabet zaharat, boli infecţioase (pneumonie,
tuberculoză și altele), traumatisme (auto şi heteroagresivitate, suicid, omor,
intoxicații accidentale, accidente rutiere, domestice sau profesionale) (WHO, 201:2-
12).
• Pe lângă impactul asupra sănătății, consumul excesiv de alcool poate avea
consecințe sociale dramatice: probleme relaționale (deteriorarea relațiilor familiale,
separare, divorț, abuz și neglijare a copiilor), pierderea prietenilor, dificultăți
materiale, pierderea locului de muncă, pierderea locuinței, excludere socială,
probleme legale (amenzi, închisoare), comportament sexual nepotrivit (sex
neprotejat, viol, sarcină nedorită) (WHO, 2014:18)”

Complicatiile cerebrale

• Printre afecţiuni cognitive cauzate de consumul de alcool se numără: tulburări de

memorie, diminuarea capacităţii de a lua de decizii, incapacitatea de a
controla emoţiile şi anxietatea.
• În prezent, analiza imagistică a creierului a arătat că abuzul de alcool, pe termen
lung, poate schimba structura creierului – prin reducerea materiei cenuşii în
zonele responsabile de învăţare, memorie, luarea deciziilor şi comportament social,
 precum şi prin deteriorarea materiei albe (ce cuprinde fibrele nervoase care se
conectează la materia cenuşie).
• Studiile imagistice arată că un consum excesiv de alcool pe termen lung
afectează întreg creierul, cea mai mare deteriorare petrecându-se în lobul
frontal care controlează funcţiile executive, care includ abilităţile de
planificare, controlul impulsurilor şi schimbarea comportamentului. “Exact
acea parte creierului de care ai nevoie pentru a controla consumul excesiv de alcool
s-ar putea să fie cea mai afectată de consumul de alcool“, afirmă Catherine Fortier,
profesor asistent la Harvard Medical School şi cercetător la VA Boston Healthcare
System, care a condus multiple studii imagistice
• https://www.csid.ro/health/sanatate/consumul-excesiv-de-alcool-pe-termen-lung-
poate-schimba-structura-creierului-14930276
• http://www.cdt-babes.ro/articole/alcoolismul-complicatii-somatice.php (introdu
din...)

• Sevrajul la alcool reprezinta complexul de simptome somatice dar si psihologice

care caracterizeaza dependenta fiziologica, simptome instalate la cateva ore de
obicei de la stoparea consumului, manifestari care apar de obicei la consumatorii
care fac abuz de alcool de ani de zile si care mentin un consum constant de cel putin
cateva saptamani in sir.
• Pentru un diagnostic ce certitudine, avem nevoie de cel putin 2 din urmatoarele
manifestari: - - hiperactivitatea sistemului nervos autonom (reacţiile involuntare):
palpitaţii, transpiraţii, bufeuri, nevoia de a urina des, “nod în gât”;
• - tremorul mainilor;
- insomnie;
- greata sau varsaturi;
- halucinatii;
- anxietate;
- convulsii epileptiforme;
- agitatie psihomotorie.
De obicei, reluarea consumului de alcool duce la disparitia rapida a simptomelor.

Tratamentul reprezinta o urgenta medicala

Alcoolul si traumatismele
• Traumatismele provocate de consumul de alcool apar in trafic, la locul de munca
sau ca urmare a certurilor/conflictelor intrafamiliale. In S.U.A. aproximativ 45.000
de persoane mor anual in accidente de trafic, alcolul fiind responsabil de 55-65%
dintre acestea.
• 25%-35% dintre urgentele in traumatologia cauzata de accidente sunt cazuri
provocate de consumul de alcool.
Alcoolul si locul de munca
• Se considera conform unor statistici americane ca arhitectii, medicii, stomatologii,
veterinarii, dealer-ii si maangerii au cea mai mare frecventa a consumului de alcool.
Judecand dupa cantitatile ingurgitate, minierii, fermerii, chelnerii, artistii si scriitorii
 beau cel mai mult. De multe ori, consumul de alcool alre loc chiar la locul de
munca cauzand accidente (uneori irecuperabile)
• Alcoolul si violenta intrafamiliala
• Alcoolul si sexualitatea

Alcoolul si cancerul

• In prezent exista doua tipuri de studii care aduc dovezi despre existenta unei
corelatii intre consumul de alcool si patologia neoplazica: cele care
demonstreaza mecansimul prin care alcoolul contribuie la carcinogeneza si cele
care aduc dovezi despre legatura dintre doza de alcool ingerata si anumite localizari
ale cancerului.
• Dupa Rothman (1980) 2-4% dintre cancere ar putea fi imputate alcoolului. Cele mai
consistente date se leaga de localizarile la san, ficat, stomac, colon si pancreas
“Moderate consumption of alcohol is likely to increase a woman's risk of dying as
a result of breast cancer while decreasing her risk of dying as a result of heart
disease.”
• Rolul carcinogenetic al alcoolului ar fi dat de substante adause in alcoolul
comercializat (amelioratori de culoare si gust, conservanti), de efectele patologice
directe asupra tesuturilor si organelor vulnerabilizand oragnismul la efectul
factorilor carcinogenetici primari;
• - corelatia dintre consumul patologic si depresie!

Costurile sociale ale alcoolismului

Alcoolismul reprezinta o problema majora de sanatate publica in majoritatea tarilor.
Un studiu publicat in S.U.A. in 1993 estima costurile alcoolismului in 1990 privind S.U.A. la
98,62 miliarde de dolari, dintre care se cheltuie:
82%: pentru organizatii speciale, institutii de recuperare, spitalizare;
6%: pentru anchetarea crimelor generate de consumul de alcool;
3,9% : pentru procedurile de initiere si mentinere in incarcerare;
4,8%: pentru accidentele de trafic;
2,1% pentru diagnosticarea si tratarea sindromului alcoolic fetal;
0,6% pentru rezolvarea problemelor cauzate de incendii.
Costuri tangibile
Îngrijiri de sănătate / Tratament & prevenţie / Violenta – poliţie, tribunal, închisoare asigurări
pagube ale proprietăţii / Accidente de trafic – pagube / Absenteism / Șomaj / Mortalitate
prematură
Costuri intangibile: efecte psihosociale & comportamentale, violenta – suferinţa victimelor ,
pierderea unei vieti sănătoase
https://www.youtube.com/watch?v=kqG5TagD0uU
 Principii terapeutice
- Tratam. este personalizat;
- Programele sunt individuale: ter. medicam., famil., reabil. profes., instructajul fam.,
servicii sociale,
serv. juridice;

• Imediat disponibil;
• Nu se adreseaza doar uzului de droguri;
• Proces de durata, la 3 luni apar semne de prognostic favorabil;
• Consil. indiv. sau de grup;
• Medicatia in combinatie cu terapia comportam.;
• Tratam. comorbidit. psihiatrice
• Detoxif. este doar prima etapa;
• Nu exista corelatie directa in efic. tratamentului si cererea voluntara a acestuia;
• Folosirea drogului in tp. tratamentului trebuie monitorizata;
• Abordarea complic. infect.;
• Recuperarea este de lunga durata, implicand recidive (tardive)
•
Tratamentul sevrajului alcoolic
• Benzodiazepinele – de elecţie în sevrajul alcoolic / dezavantaj: pot induce dependenţă.
• Betablocantele – reduc efectele cardiace ale sevrajului.
• Barbituricele – eficienţă controversată.
• Carbamazepina – prevenirea crizelor comiţiale, stabilizator.
• Medicaţie roborantă: Vit.B1, Vit.B6, Polimineralizant S, Piracetam.
• Medicaţie simptomatică: antivomitive, perfuzii
• Hidratare adecvată > 2 litri lichide dulci/zi.
• !!!!!!!Grupuri de suport: AA pentru pacienţi, Al-Alanon, resp. Alateen pentru familii.
• Tratamentul complicaţiilor psihiatrice: depresia, anxietatea, halucinoza
• Tratamentul de întreţinere – obiectiv – atingerea primului an de abstinenţă - Medicaţie
aversive
• Importanţa motivaţiei în tratamentul alcoolicului - construirea unui nou stil de viaţă lipsit
total de substanţă – la pacienţii cu dependenţă; consumul controlat poate constitui un
scop în cazul dependenţei psihologice la o substanţă

• Conştientizarea
• Conştientizarea motivelor consumului şi reorientarea responsabilităţilor pentru
acesta;
• Conştientizarea privind efectele consumului asupra sănătăţii personale , dar
• Este contraindicată accentuarea excesivă a efectelor negative
• Oferirea alternativelor
• Este contraindicată etichetarea forţată a alcoolicului
• Este contraindicată adoptarea unei atitudini paternale
• Prevenirea recăderilor
• Consilierea cuplului cu probleme date de consumul de substanţe
 • Abordarea cognitiv-comportamentală a dependenţei psihologice
• Importanta testelor de autoraportare: CAGE, AUDIT, MICHIGAN
•
Interventia de scurta durata - 3 sapt., ca. 5 sedinte de 20-30 min.
• Recomandarile OMS legate de raportarea consumului de alcool
• medicul de familie, asistenta medicala, asistentul social
• Scopul: abstinenta sau reducerea consumului
• 1. incepe prin aplicarea testului AUDIT + GGT;
• se urmareste daca realmente doreste schimbarea sau daca se joaca un rol;
• motivul declarat initial, oferirea unor modele de comportament utile, oferirea unui
materiale educative si asigurarea disponibilitatii pt. o alta sedinta
• Daca e cooperant, se va intocmi o diagrama a consumului, se va calcula nr. de drink-uri,
se tranzactioneaza scopul, resp. rolul altui membru al fam. ca martor sau partener in
program.
• 2. evaluarea progreselor realizate, a nevoilor si problemelor, a trigger-urilor, invatarea
tehnicilor comportamentale;
• 3. rememorarea ultimei saptamani, scopul negociat, pacientul vb. mai mult acum, se
reface lista problemelor, se evalueaza mecanismele coping;
• Situatiile speciale: absentele, intarzierea, sedintele suplimentare, consumul de alcool
dinaintea sedintei, terapii concomitente ( AA, medicamentoase); terminarea prematura a
consilierii

Consilierea cuplului cu probleme date de consumul de substanţe

• NU este pentru cuplurile cu probleme, aflate in pragul divortului, in care s-au
constatat abuzuri fizice sau emotionale, nu se accepta cuplul in care ambii
consuma/beau ;
• AUDIT, apoi se verifica discrepantele intre relatari;
• Scopul: abstinenta sau un consum acceptabil si in ce conditii;
• Jurnalul se completeaza de ambii;
• Evaluarea problemelor cuplului;
• Se accepta sedinte de urgenta.

Opioide

• De 3500 de ani in Orient - Paper somniferum Album

• 3 forme: opiul crud, sol. alcoolica, sau prin extractie – 42 de produsi alcaloizi
naturali, semisintetici sau sintetici (morfina, codeina, heroina, metadona, peptidina
(Mialgin), pentazocina (Fortral), papaverina
• 1700 in Europa – dependenta; 1914 “ Harrison Act”, prima lege antidrog – SUA;
1930 primul spital pt. dependenti - SUA
• Culturile –Triunghiul de aur (Thailanda, Birmania, Nepal); Afganistan, Laos,
Vietnam, Columbia, Mexic; labor. clandestine din n. Italiei si sudul Frantei; China -
producatorul nr. 1 in anii ’40; Iran, 1999 – 2.500 au murit in lupta antidrog.
 • Antalgice – cancere, siclemie, dureri cronice, asoc. cu potentatoare si
carbamazepina / psihoterapia! ….. (codeina este inactivata de prozac)
• Personalul medical, receptorii opiozi si mecanismele celulare
• Prezentare: tablete, pudra, solutii
• Administrare – pe toate caile (amar)
• Toleranta este selectiva , dar rapida pt. ef. anxiolitice si euforizante in cateva sapt.
doar; consumul indelungat scade productia de opiozi endogeni, adm. acuta creste
elib. de dopamina cu modif. conditionarilor apetitului alim. si a comportamentului
sexual
• Intox. acuta (overdose) 1 deces la 200 heroinomani (suicid, omor camuflat,
eutanasie): cazul lui Sigmund Freud – 81 ani
• Cf. farmacopeei: morfina 20mg/o data ; 60 mg/24h; DML = 120 mg sau mult mai
mare (toleranta); DML pt. opiu neprelucrat = 2 g
• “Body packers” (fose nazale, inghitire, preservative
• Endocrinopatii (mixedem), copii, hipovolemie, afect. hepatice; adm. iv.:
bradicardie, cianoza, edem pulmonar acut, mioza, insuf. cardio-respiratorie (ca
deces
• Pattern comportamental: background depresiv, anxietate, pasiv-agresiv, stima
scazuta de sine, teama de esec, care alterneaza cu episoade agresive; consumul e
‘terapeutic‘, antidepresiv, antianxios
Admin. uzuala – p. 76; 5-10% s. activa intr-un ‘hit’ , restul (excipienti) pot fi mai
periculoase decat drogul in sine;
• complicatii (77); sevraj (83); identificarea (84)
• Efecte dezagreabile cu deteriorare psihofizica si complicatii ce tin fie de s. activa,
fie de excipienti, infectii cu HIV si alte virusuri/microorganisme etc. (36% cazurile
cu HIV si hepatita C, 12% hepatita B)
• Euforie / analgezie / hipearcuitate senzoriala (augmentarea elocintei, ideatiei,
imaginatiei in f. de bogatia intelectuala)… liniste, delirium de intoxicatie,
halucinatii, dezinhibitia instinctelor; delirium de intoxicatie cu stari confuzionale
• Baza psihologica / “luna de miere” (toleranta)
• Opiomanul - anxios-astenic, igiena deficitara, palid, mers ezitant, miotic, tulburari
grave de somn, diminuarea simtului moral (ansetezie morala), delincvent, tendinta
la perversiuni sexuale, agresivitate, tulburari de vointa, afectivitate, memorie;
constipatie, hepatomegalie, hipotensiv

Dependenta:

Sevrajul – 8-16 ore, max. la 36-72, amel. progresiva in 5-8 zile, cu persistenta miozei si a
tulb. de somn - cateva luni), mai putin sever decat cel la alcool sau barbiturice

• Identificarea opioidelor - urina / de tip cal. 3-5 min., da relatii dsepre consumul anterior
3-5 zile (30 zile pt. marijuana) / contaminarea probelor / conservarea la intuneric si – 20
grd. C. /
• Tratam. intox. acute / abstinentei (detox) / Tramadolul are ef.. atipice pt. opioide in
abstinenta, 1 din 8 pacienti ajung la dependenta
• TSM metadona si simptomatice: 4 tipuri de terapii substitutive
• Detox: internare, internare de o zi, ambulator, contentie
• Trat. depend. pshil.: principiul raului mai mic, metadona in solutie galenica, contract cu
pacientul cf. Legii 143/2000
• Sevrajul la nou nascut: la 3-12 zile de la nastere (metadona apoi solutii diluate de morfina
care scad)
• Institutiile specializate CT! – adolescenti, bolnavi, oamenii strazii: cresterea
responsabilizarii, mod de viata productiv , cresterea stimei in grup, substitutia famil.,
sentinte judec. obliga al stfel de programe

Cânepa indiana
“Te incalzeste putin si te arde mult

• Cannabis sativa si Cannabis indica (Asia, n. Africii, hasis) ; planta anuala, consumul
atestat (4000 ani); ca. 120 tari cultivatoare; toate partile plantei, inflorescenta
• 400 componente cu act. pe SNC: canabinoizii (60) – THC – 9 tetrahidrocananabinol,
halucinogen (inrudit chimic cu thujona din absint: distilarea unei infuzii din ghimbir,
imbunatatita cu arome, menta, alcool s.a. - CBD – canabidiol, fara efercte ehalucinogene,
dar potenteaza efectelr THC
• Jolfa (din seminte, cu fistic si si migdale: Banat, Moldova) / cigarillo Mexic- “dansul
iguanei”/ amok
• Hasisul – din inflorescenta plantei femele (clei, ceara) 8-12% THC 25-60% THC (uleiul)
• Asasin = haşişin si campania lui Napoleon B. / apogeu anii 1960-1970
• Joint, iarba, weed, pot, puff, spiff, petarde: 0,5-1 g materie vegetala - 5-20 mg THC/
tigara; 1% b. hemato-encef. / detectare 60 zile la consumatorii cronici, urinara 4-6 zile
dupa o tigara (liposolubila , elib. lenta, cuplare cu o proteina serica); 1% din THC trece
bariera hematoencefalica
• Efecte (2-22 mg THC): actiune pe mai multi neuromediatori corticali; manif. la ca. 30
min. si max la 2 ore, cedeaza la 4 ore; starea confuzionala la ≥ 20 mg
 • Betie, excitatie euforica, expansiva, evtl. frivolitate;
• Discociere intre judecata si controlul faptelor;
• Tulb. de perceptie a timpului, apreciere eronata a distantelor;
• Tandrete comunicativa, dragoste “mistica” fata de semeni, sau dimpotriva ura, ilaritate
sau expansivitate cu agresivitate;
• Neputinta fizica marcata;
• La doze mari confuzie, panica, dezorientare temporospatiala, iluzii vizuale,
depersonalizare, paranoia, delir; ulterior: depresie, astenie, amnezie, proasta dispozitie;
• Combinarea cu bere belgiana - edem cerebral / Riscul trecerii la drogurile tari.

The Intersection between Spliff Usage, Tobacco Smoking, and Having the First Joint after
Waking
Navin Kumar, Cheneal Puljević, Jason Ferris, Adam Winstock & Monica J. Barratt
Scientific Reports volume 10, Article number: 7650 (2020)
https://www-nature-com.am.e-nformation.ro/articles/s41598-020-64110-4

The US legal cannabis market has been growing rapidly in recent years, from $2.7 billion in
2014 to $10.4 billion in 2018. Given expanding US cannabis markets, heavy frequent use and
cannabis use disorder are a concern In 2017, in the US, there were approximately 40.9 million
people (15.0%) aged 12 or older who used cannabis in the last year.
Addictive patterns of cannabis use are often associated with psychotic symptoms, suicidal
ideation and major depressive disorder. These findings are not causal and it is unclear if cannabis
is self-medication for mental health conditions.
Compared to non-morning cannabis users, morning users reported significantly more cannabis-
related problems.
Nicotine and cannabis (joint) increase the side effects risks.
 Perceived availability of
100 cannabis
90 Early onset of daily
cannabis use
80
Lifetime alcohol use
70 Lifetime illicit drug use
60 Lifetime cannabis use
50 Lifetime use of illicit
drugs other than
40 cannabis
30 Current cannabis use
20 Lifetime inhalant use
10
0
Year 1995 Year 1999 Year 2003 Year 2007 Year 2011 Year 2015

Consumul de canabinoizi (marihuana)

Consumul cronic: inf. ale CR, gudroane mai periculoase decat in tutunul ars / CVR /
malformatii neonatale de 10x; actiune pe gonade – oligospermie, testosteronul, dereglari
menstruale /  limfocite si macrofage /  IQ verbal, tulb. cognitive, tulb. mnezice
Riscul de schizofrenie cu 30% si risc de depresie/anxietate de 5x mai mare (Suedia, peste 500.00
participanti); sub 17 ani: tulburari cognitive, IQ verbal
Rar: flash-back-uri la zile sau saptamani (fluxului sang. cerebral cu atrofie cerebrala, sdr.
amotivational) / apatie, dezinteres cu episoade de agitatie deliranta si iritabilitate;
Sevrajul: greata, diaree, insomnie, anorexie, mialgii, tremor,iritabilitate
Terapia – consiliere psihologica - grade progresive de confruntare, implicarea familiei/
evaluarea psihiatrica necesara / programe de implicare sociala si prevenirea izolarii si rezolvarea
probl. afective / tulburari de afectivitate si
impulsivitate crescuta.
Consumul medicinal de canabinoizi (?)

Secondary Metabolites Profiled in Cannabis Inflorescences, Leaves, Stem Barks, and Roots
for Medicinal Purposes, 2020, Dan Jin, Kaiping Dai, Zhen Xie & Jie Chen, Nature, Scientific
Reports, https://www-nature-com.am.e-nformation.ro/articles/s41598-020-60172-6

• Concentratia de canabinoizi e mai mare in inflorescenta, scazand treptat in frunze, tulpina

si radacini.
• “Cannabis inflorescence was characterized by cannabinoids (15.77–20.37%), terpenoids
(1.28–2.14%), and flavonoids (0.07–0.14%); the leaf by cannabinoids (1.10–2.10%),
terpenoids (0.13–0.28%), and flavonoids (0.34–0.44%); stem barks by sterols (0.07–
0.08%) and triterpenoids (0.05–0.15%); roots by sterols (0.06–0.09%) and triterpenoids
(0.13–0.24%). This comprehensive profile of bioactive compounds can form a baseline of
reference values useful for research and clinical studies to understand the “entourage
effect” of cannabis as a whole, and also to rediscover therapeutic potential for each part
of cannabis from their traditional use by applying modern scientific methodologies.”
• In history, cannabis has been indicated for a wide range of conditions relating to pain,
inflammation, and mental illness. For example, the inflorescences were used in
traditional Chinese medicine for conditions including acute pain, mania, insomnia,
coughing/panting, and wounds. The leaves were indicated for malaria, panting,
roundworm, scorpion stings, hair loss, greying of hair. The stem barks were used for
strangury and physical injury. The roots were used for strangury, spotting, vaginal
discharge, difficult births, retention of the placenta, and physical injury..
Although the terminology in historical texts may be different from modern science and the
nuances lost in the translation between Chinese and English, the uses of cannabis inflorescence
indicated in ancient Chinese literature are comparable to those found in modern preclinical and
clinical studies for cannabinoids.
But modern medicine has not fully developed the medical potential of cannabis leaf, stem
bark, and root. Their traditional use may be used as a point of reference for clinical research

EXCITANTE
Neurostimulante, antidepresive, psihotone, timoleptice

• Psihoanaleptice - cresc tonusul psihic, euforizante, utilizate in terapia asteniei cronice,

deficitului de atentie, sau ca amine anorexigene;
• Amfetaminele: 1930, ‘60, apoi sinteza din derivatele de efedrina / fumat,oral, prizat,
injectat, frecv. cu marijuana si opioide, /medicamentos (narcolepsie, b. Parkisnon,
obezitate, enurezis s.a.); soferi de cursa lunga, sesiune..etc.; 2 surse / culorile difera
(zahar, cafeina, lactoza, glucoza s.a.)
• Actiune: de lunga durata: 6-8…12h, medie 8 h: EFECT psihoton, anorexigen,
hiperactivitate psihomotorie (dopaj!) cu iluzia cresterii tuturor performantelor;
• Toleranta se dezv. repede! efecte toxice: diaree, dureri abdominale, HTA, midriaza,
tahicardii, aritmii s.a.; SNC - idei paranoide, agresivitate, halucinatii;
• Complicatii majore: psihoze organice, IMA, disectie de aorta, acidoza metabolica / riscul
intoxicatiei cu Pb la metamfetamine;
• Sevraj precoce, relativ sever, depresie alternand cu agitatie, oboseala si hipersomnie;
• Detectie (din par pt. luni/ urina pt. x zile)
• Terapie: medicamentos si psihopatologic (presiuni ext. si conditionari - sistem
juridic, familie);

MDMA -ecstasy

• Sintetizata de firma Merck, 1914; 2 izomeri optici (LSD like si amfetamin like)
• Anii ’80 – club drug, rapid interzisa; admin. de obicei orala, f. periculoasa pt. diabetici;
• uz cronic grave manif. organice, in spec. tulb. de memorie (7 ani)
 • La doze mari semne de psiho

ALCALOIZII DIN ARBUSTUL DE COCA

“In timpuri stravechi, populatia nativa a Americii de Sud folosea coca in scopuri religioase si
medicale, pentru a combate oboseala, foamea si a spori rezistenta. Conchistadorii spanioli au
interzis coca la inceput, dar apoi au observat ca populatia nativa nu dadea randament la muncile
de agricultura si in minele de aur fara a o consuma, asa ca au inceput sa o distribuie muncitorilor
de 3-4 ori pe zi.”
https://castlecraig.ro/dependenta/droguri/tipuri-de-droguri/cocaina
https://castlecraig.ro/despre-noi/optiuni-tratament-romania

• “Un autor american observa chiar că băştinaşii măsoară distanţele între sate în
frunze de coca. De exemplu, 3 frunze de coca ajung pentru 6 zile de marş. Din
păcate însă, acest obicei, care exclude nevoia de hrană, face ca durata medie de
viaţă a acestor băştinaşi să nu depăşească 35 de ani, deoarece mor prin epuizare.
• Cocaina a fost izolată din frunze în 1860, de către Niemann. Aplicarea ei la nivelul
limbii a determinat amorţeală şi lipsa aproape completă de sensibilitate. Injectată
sub piele, cocaina a determinat insensibilitatea zonei la înţepătura cu un ac. Această
observaţie nu a fost aplicată imediat, iar descoperirea efectului anestezic a fost
atribuită câţiva ani mai târziu (în 1884) lui Karl Köller, prieten cu Sigmund Freud.
Este interesant cum Freud a pierdut paternitatea descoperirii, deoarece, deşi emisese
ipoteza unei posibile acţiuni anestezice locale a cocainei, nu şi-a continuat
cercetările, pentru că s-a dus să-şi viziteze logodnica, pe care nu o văzuse de doi
ani. Când a revenit la Viena, a constatat că prietenul său, Köller, căruia îi
împărtăşise ideile sale, efectuase experienţe decisive asupra acţiunii cocainei la
animale şi le prezentase la Congresul de Oftalmologie de la Heidelberg. Freud a
mărturisit mai târziu că prietenul Köller poate fi considerat pe bună dreptate
descoperitorul anesteziei locale, care a devenit atât de importantă în mica chirurgie,
dar că el nu a încercat nici o părere de rău, deoarece a avut ocazia fericită de a-şi
întâlni logodnica.”
 • Adm. orala, prizare, fumat, inj., genitala sau rectala / ef. rapid, la 3-5 min si max.
la 20 min; populara printre studenti in anii ’80 ; introdusa in coca-cola si in vinul
Mariani ; Harrison Act -1914
• Peru, Bolivia, Mexic
• Doze: 1-2 g/zi, adm. medicale max. 3mg/kg corp); excipienti (talc, pudra, heroina.
amfetamine, sedative, sare, lapte praf, detergenti etc.)
• Cel mai puternic dependogen , efect la 3-5 min., max la 20 min.
• Intox acuta: HTA, midriaza, EPA, hipertonie simpatica: IM, ruperi vasculare,
vasoconstrictii hem. intracerebrale, necroza hepatica, GN, IR, soc termic,
pneumotorax; Decesul prin paralizia centrului resp.
• Soc anafilactic, manevrele ORL si oftalm. (1884 Carl Koller) ; suicid, omor
camuflat
• Consumul cronic: hipomanie, euforie, agitatie, grandomanie, sex compuslsiv,
indif. fata de durere, suspiciozitate de tip parainoid, halucinatii cu tenta erotica,
stereotipii ale limbii si gurii, leziuni de grataj: persoana vivace, locvace, tenace si
uneori feroce); Asocierea frecventa cu alcool si marijuana (pt. scaderea intens.
depresiei) ; “crack baby syndrome”

• R. adverse uzuale: HTA, tremor, dureri toracice, convulsii, transpiratii, constrictie

bronsica, disfonim, rinoree, depresie, miocardita, astm bronsic, IR, casexie in ca.
ani de consmum, psihoze, tulb. sexuale
• Identificare: sange, saliva, perspiratie (pana la luni de zile in par – luni!, resp. 2
sapt. in urina prin depoz. in tesutul gras din SNC), dar dificila in general dat.
hidrolizarii rapide a cocainei. Atentie inhalarea pasiva! ;
• Excipientii din dozele de strada: 160 (laxative, sticla pisata, amfetamine, produsi
de curatare, detergenti, cofeina, vit. C, aspirina etc.)
• Body packers: 50-200 pachetele de cate 5 gr. fiecare, elim in 2-13 zile , pachete
intravaginale de cate 200 g.; evid. prin Rx sau echo la gravide
• Potentialul criminogen, prostitutie
• Tratam. intox. acute: diazepam i.v, propranolol, resuscitare

Inaintea arestarii In timpul arestarii Dupa arestare

crima/suicid delir de excitatie delir de excitatie

prostitutie violenta probleme de consimtamant
moarte subita sevraj
furt moarte in arest
violenta

Medicatie
Simptomatica / Psihoterapie - conditionare (pozitiva sau negativa, cu mare rata de succes initial
80%) la presiuni externe / Terapia suportiva, terapia de grup, rata de succes la o luna este de
70%, iar la 3 luni de 36% / Alopatie, acupunctura, stimulare electrica transcraniana.

Tabagismul

• Tutunul - frunzele speciilor N. tabacum şi N. rustica care aparţin genului Nicotiana

din familia plantelor Solanacee: peste 100 de specii şi subspecii.
• Contine diverse componente chimice, printre care si nicotina, care se mai găseşte,
în cantităţi mici, în plante din familia Solanacee, specii de Lycopodium: roşii,
cartofi, vinete şi piper verde şi în frunzele nucii de cocos etc.
• Cuvântul „tutun” provine de la insula Tobago din arhipelagul Antilelor Mici unde
această plantă era cultivată şi indigenii numeau această plantă „petun”. În
antichitate, grecii şi romanii fumau pipe. Aztecii, mayaşii şi indienii nativi
americani foloseau tutunul cu precădere în timpul ceremoniilor religioase, iar în
Egipt s-au găsit resturi de foi de tutun în compoziţia amestecului de plante destinat
conservării mumiei lui Ramses al II-lea.
• Ravagiile provocate de sifilisul introdus în Lumea Nouă de către omul alb, pălesc în
comparaţie cu numărul de decesuri şi de boli cauzate de tutun în întreaga lume (s-
ar putea spune că astfel indienii s-au răzbunat).
• Fum de ţigară alveolele pulmonare din plămâni capilare şi vene, şi
dusă direct în sistemul arterial inima organism: durează între 10 şi
19 secunde pentru ca nicotina să ajungă la creier
• Sistemul arterial al creierului conţine nivele diferite de nicotină.
• Nici una din terapiile de înlocuire nu utilizează ruta pulmonară de absorbţie, deci,
nimic nu poate mima suficient de mult şi de repede creşterea concentraţiei nicotinei
din artere în momentul inhalării produselor tabagice sau efecte rapide pe care
acestea le produc.

• Răspândirea tutunului, ca şi a alcoolului, este rezultatul unui tip de comportament

care nu putea/poate fi eliminat nici prin lege, nici prin aplicarea de taxe şi nici prin
religie.
• Prelucrarea frunzelor de tutun necesită parcurgerea a trei etape:
• uscarea la aer / îmbătrânirea (conservarea timp de un an sau mai mult) /
fermentarea, care tinde să reducă conţinutul de nicotină şi să crească conţinutul
altor substanţe toxice.
• Izolarea a peste 4000 de substanţe chimice din fumul de tutun pare o acţiune
imposibilă. Cercetările intensive şi progresele înregistrate în toxicologie şi
carcinogeneză din ultimii ani au permis izolarea compuşilor cu cea mai crescută
activitate toxică. Dintre aceştia, monoxidul de carbon şi nicotina sunt agenţii toxici
majori ai fumului de ţigară.
Nicotina (C10H14N2) este o substanţă care se găseşte în natură sub forma unui alcaloid lichid
(alcaloidul este un compus organic format din carbon, hidrogen, azot, iar uneori şi oxigen).
Aceste substanţe chimice au un efect puternic asupra corpului uman.

În mod obişnuit, nicotina reprezintă aproximativ 5 % din greutatea plantei de tutun. Din aceste
motive există variaţii destul de mari ale conţinutului diferitelor tipuri de ţigări de pe piaţă.
Conţinutul de nicotină care este asimilat de organismul uman poate varia între 0,1 şi 1,3
mg/ţigaretă.

Fiecare neuron primeşte mii de impulsuri de la alţi neuroni din creier. Creierul calculează dacă
aceste semnale urmează sau nu să fie transmise către alţi neuroni din cadrul reţelei. În timp ce
semnalele sunt conduse de-a lungul fiecărui neuron sub formă de curent electric, comunicarea
dintre neuroni este realizată prin intermediul unor mesageri chimici (neurotransmiţători).
Receptorii pun în mişcare schimbări fiziologice în interiorul neuronului, schimbări care îi permit
acestuia să trimită semnale de-a lungul reţelei neuronale.
Nicotina rivalizează cu acetilcolina pentru a se lega de receptorii acticolinici.

Acetilcolina este neurotransmiţătorul care (depinzând în ce regiune a creierului este situat

neuronul):

- trimite semnale de la creier către muşchi;

- controlează funcţiile de bază cum ar fi nivelul de energie, bătaia inimii şi respiraţia;
- se comportă ca un "agent de circulaţie", prevenind bombardarea cu prea multe informaţii
a creierului;
- joacă un rol important în învăţare şi memorare. Plotnikova, 2000
-
• Aceasta stimulare conduce la:
• descărcare mărită de acetilcolină din neuroni fumătorii sunt mai energici, nicotina
îmbunătăţeşte timpul de reacţie şi abilitatea de a fi atent şi de a munci mai bine;
• stimularea eliberarea dopaminei, cu rol in asigurarea comportamentelor esenţiale
supravieţuirii, cum ar fi mâncatul;
• stimularea neuronilor în aceste regiuni ale creierului determină apariţia unor
simţăminte plăcute, de fericire;
• descărcarea de glutamat, un neurotransmiţător cu funcţii în învăţare şi memorare;
glutamatul poate crea o buclă a memoriei cu privire la senzaţiile plăcute.

Consumul de tutun = boală

Conform Clasificării Internaţionale a Bolilor (OMS ICD 10), consumul de tutun este considerat o
boală ("dependenţa de nicotină"): cod F17.
O persoană suferă de tabagism (are dependenţă de nicotină) dacă pe parcursul ultimului an a
prezentat separat sau împreună cel puţin 3 din cele 6 manifestări de mai jos:
1. O dorinţă puternică sau o senzaţie compulsivă de a utiliza tutunul;
2. Dificultăţi în controlarea comportamentului de consum al tutunului în termeni de începere,
terminare sau nivel de administrare;
3. O stare de sevraj (fiziologic) atunci când administrarea tutunului este diminuată ori oprită,
evidenţiată prin:
- simptomele specifice de sevraj nicotinic;
- utilizarea unei substanţe identice sau asemănătoare nicotinei cu intenţia de a reduce sau evita
simptomele de sevraj
4. Instalarea toleranţei evidenţiată prin creşterea cantităţii de tutun administrată pentru a se
produce aceleaşi efecte pentru care, iniţial, era suficientă o doză mai mică;
5. Neglijarea progresivă a altor plăceri sau preocupări din cauza consumului de tutun; creşterea
perioadei de timp necesar obţinerii ori utilizării tutunului sau recuperării după efectele sale;
6. Continuarea consumului de tutun în ciuda dovezilor clare ale afectării organismului.

• Principala caracteristică a dependenței de nicotină este dorința de a resimți efectele

farmacologice ale nicotinei și de a evita posibilele fenomene de sevraj și asocierile lor
condiționate:
• - pozitive (nicotina produce o stimulare psihoactivă) ori
• - negative (disconfortul generat de absența nicotinei)
• Stadializarea tabagismului cronic se face în funcţie de scorul obţinut la testul Fagerstrom:
Fumător cu dependenţă joasă - scor între 1 şi 3 la testul Fagerstrom
Fumător cu dependenţă medie - scor între 4 şi 6 la testul Fagerstrom
Fumător cu dependenţă înaltă - scor între 7 şi 10 la testul Fagerstrom.
Efectele negative

• Pe termen scurt: creşterea ritmului inimii, creşterea tensiunii arteriale, lezarea

mucoaselor cavităţii bucale, îngălbenirea dinţilor, eritarea naso-faringelui şi a
laringelui, apariţia tusei, scăderea rezistenţei la infecţii respiratorii a organismului,
iritarea ochilor.
• Pe termen lung: sindromul respirator al fumătorului cu tuse, expectoraţie,
respiraţie greoaie dureri toracice; bronhopneumopatii, bronşite cronice, boli
cardiovasculare, boli digestive, cancer al cavitaţii bucale, al esofagului, laringelui,
vezicii urinare; cancer pulmonar şi alte forme de cancer etc.
• CDC: Tips From Former Smokers - Bill B.: Life Is So Different - Bing video
• CDC: Tips From Former Smokers - Terrie H.’s Story - Bing video
 • Legătura dintre fumat şi cancer este demonstrată indiscutabil!
• “82% dintre fumătorii români încep să fumeze înainte de 22 de ani. Potrivit
Eurobarometrului 2017, realizat de Comisia Europeană, în România consumul de tutun se
menține încă relativ ridicat, cu o prevalenţă a fumatului de 28% în rândul celor cu vârsta
de peste 15 ani, aproape de media europeana (26%)” https://www.hotnews.ro/stiri-
sanatate-22479739-115-romni-mor-zilnic-din-cauza-fumatului-unul-din-trei-tineri-romni-
vrsta-peste-15-ani-este-fum-tor.htm
• "În fiecare zi, 115 români mor ca urmare a efectelor nocive ale fumatului. Aceasta
înseamnă aproximativ 42.000 de decese în fiecare an. Fumatul omoară, în special, prin
cancer pulmonar (85% dintre cancerele pulmonare sunt cauzate de fumat) și prin boli
cardiovasculare (fumatul fiind factorul de risc numărul 1 pentru infarctul de miocard).
Drept urmare, speranța de viață a fumătorilor este cu 10 ani mai redusă comparativ cu cea
a nefumătorilor. Se apreciază că în România, din totalul anilor potenţiali de viaţă
sănătoasă pierduţi prin diverse dizabilități sau decese premature, 13% se datorează bolilor
grave induse de fumat", arată Societatea Română de Cardiologie, Societatea Română de
Pneumologie și Fundația Română a Inimii (ibidem).

Preventii si terapie (farmacologica si nonfarmacologica)

• Campanii preventive / educaţie sanitara: zone libere de tutun, cluburi si activ. doar pt
nefumatori
• Toate măsurile educative trebuie să aducă la evitarea acestei deprinderi sau la
abandonarea fumatului de către fumătorii (ocazionali).
• Terapia în grup este mai eficientă decât metoda individuală
• ! Vointa vs. întreruperea bruscă dă uneori tulburări neplăcute - insomnii, irascibilitate,
scăderea poftei de mâncare etc. - motive frecvente de reluare a obiceiului fumatului.
• O altă metodă de luptă antitabacică este şi politica preţurilor prin taxarea acestora după
gradul de nocivitate.
• Terapia farmacologica este demonstrată ştiinţific si poate dubla şansele de succes
• Se adresează diminuării sindromului de sevraj nicotinic / de substitutie, medicaţia non-
nicotinică: bupropion (Zyban): un antidepresiv acţionează asupra receptorilor pentru
nicotină de la nivelul creierului, blocându-le activitatea, reduce senzaţia nevoii de ţigară,
inhibă senzaţia de foame, prin urmare creşterea în greutate este mai mică
• Alte medicamente: inducere a repulsiei (acetat de argint), antidepresive (amitriptilină,
nortriptilină, doxepin), clonidină, mecamilamină (antagonist nicotinic

• Specialiștii spun că România a înregistrat progrese semnificative în ultimii doi ani, ca

urmare a implementării Legii nr. 15/2016 de interzicere a fumatului în spațiile publice
închise. Conform rezultatelor Eurobarometrului 2017, expunerea la fumul de tutun în
baruri a scăzut de la 80% la doar 11%, iar în restaurante a scăzut de la 59% la doar 6%!
Aceasta a determinat un salt important al României, de 12 poziții, de pe locul 19 pe locul
7, în clasamentul european al politicilor de control al tutunului. Efectele directe ale
acestei politici au apărut rapid, la fel ca în celelalte țări care au adoptat legi similare