Efectele alcoolului asupra organismului

Alcoolul este considerat un drog legal, iar consumul sistematic de buturi alcoolice
toxicomanie legalizat prin faptul c sunt tolerate de opinia public.

Alcoolul spre deosebire de mancare, nu este digerat in stomac si in intestine. Cand alcoolul
ajunge in stomac, o parte din el trece in celulele stomacului si apoi in circuitul sanguin.
Restul trece in intestinul subtire si apoi direct in sange.

Mancarea poate incetini absorbtia alcoolului in sange aproape cu 50% .

Taria unei bauturi alcoolice determina si efectele sale asupra organismului. "Taria" indica
concentratia de alcool in bautura.Continutul de alcool :

Bere- 3-6% alcool (facuta din cereale)

Vin- 10-14% alcool (din struguri)
Gin, whisky, cognac, rom - 40-50% alcool (amestec fermentat de cereale si fructe)

Nivelul de alcool in sange reprezinta cantitatea de alcool transportat de sange la creier,

determinand gradul de intoxicare.
Un nivel de alcool in sange de
- 0,01-0,02% nu are un efect prea mare asupra organismului;
- 0,10-0,15% cauzeaza simptome mai grave, printre care deteriorarea vederii, a auzului a
deprinderilor motorii. La un nivel de 0,10-0,15% este foarte periculos pentru soferi sa
conduca masina.
- La 0,20% apar clar semne de betie, dificultatea de a vorbi, de a merge.
- Concentratiile peste 0,40% duc la stare de coma.
- Cele de 0.60-0,70% cauzeaza moartea.

Alcoolul afecteaz corpul in dou feluri:

1. Intr in contact cu gura, esofagul, stomacul si intestinele unde are o actiune iritant si
anesteziant (cauznd lipsa senzatiei de durere cu sau fr pierderea constiintei),
2. Doar 20 din cantitatea de alcool ingerat este absorbit in stomac, restul de 80 este
absorbit prin peretii intestinali direct in snge, ajungnd in fiecare celul a corpului.
Fiecare ratie de alcool va produce o intoxicare. Ceea ce face alcoolul este s
incetineasc functionarea celulelor si a organelor pn cnd ajung s isi desfsoare
activitatea cu mult mai putin eficient.
El afecteaz creierul intervenind in activitatea centrilor care coordoneaz echilibrul,
perceptia, vorbirea si gndirea. Produce dificultati in vorbire si erori in procesul de gndire.
Mai sunt afectati centrii coordonrii, aprnd astfel simptomele clasice: mersul
impleticit, czturile, ajungndu-se pana la imposibilitatea de a mai tine un chibrit aprins in
mn. In mod paradoxal, desi incetineste functiile organismului, alcoolul duce la disparitia
inhibitiilor.
Emotiile sunt exprimate mult mai usor, deoarece acea parte a creierului care ne ajut s
ne controlm comportamentul este scoas din functie sau se relaxeaz excesiv astfel inct
emotiile devin exagerate.

Efecte de scurta durata ale alcoolului

- raspunsuri incetinite fata de mediul ambiant
- scaderea coordonarii
- scaderea capacitatii de a gandi limpede
- alterarea memoriei
- voma
- tulburari de vedere
- risc crescut de accidente
- dificultatea de a merge sau a sta in picioare
pierderea cunostintei
- coma alcoolic
- deces

Efectele de lunga durata ale alcoolului

- alcoolismul
- pierderea memoriei
- ciroza hepatica
- deteriorarea creierului
- boli de inima
- scurtarea duratei de viata
- moarte prin accidente (de masina)
- moarte prin accidente legate de alcool.

Obinuina cu alcoolul pe care o invoc unii butori, nseamn rezistena organismului

fa de acesta, deoarece drogul acioneaz pe nesimite asupra sntii fizice i mentale,
ducnd la instalarea unei stri progresive de uzur a individului.
S-a constatat c riscul de a muri sub 55 de ani este de trei ori mai mare la alcoolici.
Printre butori s-au nregistrat de trei ori mai multe decese prin traumatisme cranio-
cerebrale, de cinci ori mai multe sinucideri i de peste douzeci de ori mai multe decese
prin cancer al cilor digestive superioare.