Compoziţia sângelui

Sângele are în compoziţie două elemente principale: plasma şi elementele figurate.

Plasma sanguină reprezintă 40-45% din întreaga cantitate de sânge. Aceasta este
compusă din 90% apă, 9% substanţe organice (proteine, lipide, glucide) şi 1%
substanţe anorganice (săruri de sodiu, potasiu, calciu, magneziu etc). Elementele
figurate sunt celulele propriu-zise ale sângelui, care plutesc în plasma sanguină.
Acestea sunt de mai multe tipuri: hematii, leucocite şi trombocite.
Hematiile
Hematiile, denumite şi globule roşii, au rolul de a vehicula oxigenul (O2) şi
dioxidul de carbon (CO2). Hematiile sunt celule anucleate (fără nucleu), ele nu se
divid, formându-se în măduva osoasă. Acestea conţin un pigment numit
hemoglobină, care dă culoarea roşie sângelui. Hemoglobina este alcătuită din hem
(un colorant roşu, care conţine fier şi care are rolul de a fixa oxigenul) şi globină (o
proteină din grupa albuminelor). Unele specii au pigmenţi care nu conţin fier, ci
cupru, şi astfel culoarea sângelui lor este albastră. Hematiile se mai numesc şi
eritrocite.
Leucocitele
Leucocitele sau globulele albe au rol în imunitate (apărarea organismului). Ele sunt
celule ,,foarte agresive’’, care fagocitează (înglobează în masa lor) bacterii,
virusuri, celule distruse. Există mai multe familii de leucocite (numite clone),
fiecare clonă acţionând doar împotriva anumitor agenţi infecţioşi.
Trombocitele
Trombocitele mamiferelor provin din megacariocit, o celulă mare cu nucleu
polilobat, şi nu sunt celule propriu-zise, ci fragmente celulare care au rol în
coagularea sângelui. Ele corespund plachetelor sanguine de la celelalte vertebrate.