Colegiul de Ecologie

Referat
Tema: Evoluțuia climei în Republica Moldova

A elaborat eleva
Grupei M-031:
Buzenco Gabriela
A verificat: Lazăr Chirică

Chișinău, 2020
Schimbarea climei e o problemă globală, care esenţial poate influenţa dezvoltarea umanităţii
în viitorul apropiat. Din aceste considerente, la moment, este  necesară o evaluare detaliată
a efectelor schimbărilor climatice asupra aspectelor economice, sociale şi de mediu. Pentru
Republica Moldova domeniile prioritare în acest aspect sînt ecosistemele, sectorul agricol şi
sănătatea umană (2,4,6). Conform Modelelor de Circulaţie Generală cu ajutorul cărora în
prezente se întreprind estimări în domeniul prognozelor modului de evoluţie a indicilor
climatici pentru perioade de lungă durată (100 ani şi mai mult), creşterea concentraţiei de
gaze cu efect de seră în atmosferă va conduce la o modificare ne uniformă a acestor indici
în diferite regiuni ale globului. Această stare de lucruri indică necesitatea estimării
posibilelor schimbări ale componentelor sistemului climatic la nivel naţional şi/sau nivel
regional  (1,2,5,6). 
Scopul actualelor cercetări a fost identificarea şi selectarea Modelelor Globale de Circulaţie
pentru elaborarea unui program de generare a scenariilor privind schimbarea indicilor
climatici în funcţie de concentraţia gazelor cu efect de seră din atmosferă adecvat amplasării
geografice a Republicii Moldova. Cu ajutorul acestor modele s-a estimat modul de evoluţie a
indicilor climatici de pe teritoriul Republicii Moldova până în anul 2100. Ca scop secundar în
cadrul studiului dat a fost planificată identificarea unor modalităţi de abordare privind căile
de evaluare a impactului schimbărilor climatice asupra unor ecosisteme naturale şi artificiale
din Republica Moldova. Pentru realizarea scopului menţionat au fost utilizate următoarele
Modelele de Circulaţie Generală cu diferite scenarii de  emisie a gazelor cu efect de seră:
HadCM2 - The UK Hadley Centre for Climate Prediction and Research;
ECHAM4 - The German Climate Research Centre, Deutsches Klimarechenzentrum;
CGCM1 - The Canadian Centre for Climate Modelling and Analysis;
GFDL-R15 - The US Geophysical Fluid Dynamics Laboratory;
CSIRO-Mk2 - The Australian Common wealth Scientific and Industrial Research
Organization.
 NCAR-DOE - The National Centre for Atmospheric Research
 CCSR- The Japanese Centre for Climate System Research
 
Pentru a stabili unele prospecţiuni pentru principalii indici climaterici (temperatura medie şi
cantitatea de precipitaţii) pentru viitoarea sută de ani pentru actualul spaţiu geografic al
Republicii Moldova în funcţie de concentraţia gazelor cu efect de seră din atmosferă mai întîi
cu ajutorul modelelor nominalizate a fost calculate valorile posibil modificate a acestor indici
la nivel global. Ca perioadă de bază pentru comparaţie a fost luat intervalul anilor 1961-
1990. Această perioadă este recomandată de către Organizaţia Meteorologică Mondială
drept perioadă de referinţă în cadrul modelelor de evaluare a fenomenului „schimbarea
climei”. Rezultatele acestor modelări sînt prezentate în tabele 1-3.

Abrevieri:
dT (°C)          - schimbarea  temperaturii medii ;
dP (%)           - schimbarea precipitaţiilor lunare;
dSL (cm)       - schimbarea nivelului mării;
 CO2  (ppmv) -   concentraţia CO2  ;
GSa,    GGa,  GGa1,  GGa3,  GGa4,  GGaX  - scenarii de emisie a gazelor de seră şi
aerosoli;
NA                - datele lipsesc
Pentru selectarea modelelor, care caracterizează  mai adecvat condiţiile de climă din
Republica Moldova şi care pot fi utilizate pentru efectuarea unor prospecţiuni a indicilor
climaterici pentru viitor în contextul fenomenului de schimbare a climei au fost comparaţi
indicii ce caracterizează temperatura şi precipitaţiile obţinuţi în urma calculelor cu ajutorul
acestor modele cu indicii temperaturii şi precipitaţiilor real înregistraţi în Republica Moldova
în perioada anilor 1961-1990. Analiza statistică a rezultatelor din modelele de Circulaţie
Generală cu diferite scenarii de  emisie a gazelor cu efect de seră şi valorile reale ale
temperaturii  de la staţiile meteorologice Chişinău, Briceni, Bălţi, Tiraspol şi Cahul au permis
identificarea a trei modele care pot fi utilizate pentru evaluarea modului de evoluţie a
indicilor climaterici pe teritoriul Republicii Moldova în funcţie de fenomenul schimbarea
climei. Acestea sînt: ECHAM4, HadCM2, CSIRO-Mk2.
Conform rezultatelor obţinute cu ajutorul modelelor care au un grad mai înalt de
certitudine a calculelor pentru teritoriul Republicii Moldova a fost stabilit urătoarele:

 o diferenţă semnificativă a valorii temperaturii medii lunare pe întreaga perioadă a

anului estimată cu ajutorul modelelor ECHAM4, HadCM2 şi CSIRO-Mk2 (tabelul 4).
 conform modelului ECHAM4  temperatura medie va creşte  mai brusc în perioada de
iarnă  
 conform modelului CSIRO-Mk2   se aşteptă o creştere uniformă a temperaturii medii
pe parcursul anului .
 dinamica precipitaţiilor pe teritoriul Republicii Moldova este mai complexă. Se
evidenţiază tendinţa de creştere a precipitaţiilor conform modelelor CSIRO-
Mk2,   HadCM2.

Tabelul 4. Schimbările valorilor  temperaturii medii lunare pe teritoriul Republicii

Moldova pentru  perioada  ((2040-2069) ) , scenariul  GGa,  conform modelelor
ECHAM4, HadCM2 şi CSIRO-Mk2 

Generarea scenariilor de schimbare a climei la nivel regional pentru Republica

Moldova
       Pentru  calcularea repartizării spaţiale a indicilor  climatici şi  bio-climatici de bază
pentru diferite scenarii de evaluare a schimbărilor climaterice pe teritoriul Republicii Moldova
a fost elaborat  un program special de calculator. Acest program asigură determinarea
schimbării posibile a sumei temperaturilor active şi efective în diferite puncte  pe teritoriul
ţării. Principalele componente ale  programului     sunt:

 datele climatice zilnice pentru anii 1961-1990; 

 generatorul de scenarii, care include biblioteca de fişiere ce conţin modelele globale
ale schimbării climei.
 modelul de Circulaţie Generală;
 intervalul de timp lunar (luna);

 intervalul de timp anual (1961-1990); (2010-2039); (2040-2069); (2070-2099);

 variabila (temperatura, suma temperaturilor active, suma temperaturilor efective).

 
 Rezultatele modelării:

 schimbările posibile ale variabilei;

 valorile posibile ale variabilei

       Calcularea temperaturii conform scenariilor modelelor de Circulaţie Generală

se face în  modul următor:
Tmod =  Treal+dT, unde:

 Tmod= Temperatura modelată

 Treal = Temperatura observată pentru perioada de referinţă (1961-1990)
 dT= schimbarea temperaturii conform  scenariilor modelelor de Circulaţie Generală.

 
În Figura 1 este prezentată interfaţa programului de calculator destinat calculelor
sumei temperaturilor active şi efective conform scenariilor de schimbare a climei. Calcularea
sumei temperaturilor efective pentru un interval de timp conform scenariilor de schimbare a
climei se face în  modul următor:
Tsum=  Sum(Ti-Tmin+ T(i+1)-Tmin  +..... T(n)-  Tmin  ), unde:

 Tsum = Suma temperaturilor efective

 Tmin = Pragul inferior de dezvoltare pentru cultura sau specia dată 
 Ti = Temperatura  la  ziua i.

  Fişierele generate din scenariile de emisie  sunt stocate în baza de date a

programului.

Figura1.  Interfaţa programului de calculator pentru calcularea sumei

temperaturilor active şi efective conform modelelor de Circulaţie Generală.
 
Exemplu:  
Acumularea sumelor temperaturilor efective >10C   pe teritoriul Republicii
Moldova 06.05.02- 12.05.02 . Vizualizare dinamica 10-10 secunde
 
 
Estimarea impactului schimbărilor climatice.   
Identificarea zonelor  de amplasare eficientă a culturilor include informaţia privind
limitele de toleranţă a acestora către indicii climaterici. Informaţia respectivă parţial a foste
selectată din Raportul Organizaţiei pentru Alimente şi Agricultură a Naţiunilor Unite (1).
Această informaţie a fost utilizată in ansamblu cu datele climatice (perioada anilor 1961-
1990) şi scenariul  global de schimbare a climei.
Schimbările posibile ale limitelor de climă pot fi examinate prin modificarea datelor
climatice prezente conform scenariilor  de schimbare a climei specificate de utilizator
(3). Pentru aprecierea gradului de vulnerabilitate a speciilor şi culturilor agricole
determinată de noile condiţii de climă a fost utilizat un set de indici biofizici. Aceasta
permite de a aplica astfel de modele în diferite regiuni ale ţării prin  interpolarea spaţială a
datelor (4). Această  metodă  integră de  evaluare la nivel de ţară are următoarele
avantaje:
(i)      integrează informaţia biofizică, inclusiv modele şi date, intr-o formă accesibilă
pentru utilizatori.
(ii)    modele  au capacităţi  pentru utilizare la nivel de ţară a scenariilor de schimbare a
climei.
(iii)   prin integrarea informaţiei biofizice necesare şi scenariilor de schimbare a climei,
aceste modele prezintă o bază  suficientă pentru  evaluarea integră a gradului de
vulnerabilitate.
Estimarea vulnerabilităţii speciilor şi culturilor agricole  la schimbările climatice posibile s-a
efectuat în programul de calculator BioClass, care  include:
Date iniţiale:
        Cultura, specia
        Harta digitală a factorului de limită  (temperatura,  precipitaţii, sol, relief  ş.a.)
Clasificare:
         Condiţii optime
        Condiţii medii
        Condiţii de limită
        Condiţii nefavorabile
Rezultatul modelării:
 - clasificarea geografică a culturilor conform gradului de vulnerabilitate a  lor faţă de factorii
de limită;
 - harta interactivă a Republicii Moldova pentru  factorii de limită (temperatura, precipitaţii
ş.a.) în fiecare punct al reţelei geografice (600x600 m).
Schimbările posibile  ale limitelor indicilor climaterici pot fi examinate  prin modificarea
datelor meteorologice  prezente în conformitate cu  scenariul specificat de către utilizator
prin:
  - calcularea  indiciului biofizic pentru determinarea condiţiilor favorabile pentru culturi
agricole şi specii;
  - analiza informaţiei privind culturile şi speciile, care poate fi utilizată în conformitate cu
datele climatice din programul BioClass  şi generatorul de scenarii pentru determinarea
arealelor  favorabile şi schimbărilor lor.
De exemplu, pentru determinarea limitelor de temperatură  pentru porumb (fig. 2) a
fost utilizat indicatorul „suma temperaturilor efective”. El caracterizează gradul de asigurare
a speciei date cu temperatura necesară pentru maturizare. Rezultatele modelării
demonstrează schimbări esenţiale a limitelor de temperatură necesare pentru diferiţi hibrizi
de porumb.
  Scenariile GCM de Schimbare a Climei        sunt accesibile din arhiva  Hadley Centre for
Climate Prediction and Research   http://ipcc-ddc.cru.uea.ac.uk/is92/gcm_data.html   
Pentru a stabili unele prospecţiuni ale  indicilor climaterici (suma temperaturilor
active, gradul de ariditate, coeficientul hidrotermic) în viitoarea sută de ani pentru actualul
spaţiu geografic al Republicii Moldova     cu ajutorul modelelor nominalizate a fost calculate
valorile posibile   a acestor indici la nivel local. Ca perioadă de bază   a fost luat intervalul
anilor 1961-1990. Această perioadă este recomandată de către Organizaţia Meteorologică
Mondială drept perioadă de referinţă în cadrul modelelor de evaluare a fenomenului
„Schimbarea climei”.
Pentru calcularea evapotranspiraţiei a fost utilizată ecuaţia empirică:  E =
0,0015(25 + t)(25 +t) (100-a),    unde Е – evapotranspiraţia  mm/lună       t –
temperatura medie a aerului C , а – umiditatea relativă a aerului (8).
Calcularea sumei temperaturilor active s-a făcut începând  cu data  trecerii
temperaturii medii a aerului  primăvara peste  10ºС până  trecerea peste   10 º С  toamna.  
 Prospecţiunile schimbării   resurselor termice Cercetările au demonstrat, că spre
sfârşitul anului    2039  temperatura medie anuală a aerului va creşte cu   1.7-1.90С.  În
perioada  anilor  2070-2099 creşterea temperaturii medii a aerului va fi esenţială nu numai
în timpul iernii, dar şi în perioada de primăvară - vară. Aşa, temperatura celei mai calde luni
– iulie, poate creşte cu     3.6-5.30С Temperatura medie anuală a aerului spre sfârşitul
secolului  se aşteaptă să crească cu    4-50С , iar temperatura medie în lunile de iarnă va fi
pozitivă.
Regimul termic  al aerului şi solului este unul din factorii de bază ce influenţează
dezvoltarea plantelor.   În ciliate de indicator al  asigurării cu resurse termice a fost utilizat
u    utilizată suma temperaturilor mai mare de   10ºС,  în baza căruia este divizat teritoriul
Republicii Moldova în raioane agroclimaterice. Indiciul asigurării cu resurse termice variază
în intervalul de    2750º  în partea de nord până la 3350º  în zona de sud a ţării.  Suma
temperaturilor active în prima perioada va creşte conform modelelor  la nordul Republicii
cu    14-17% ,  în centru cu   17-19%.Către sfârşitul secolului 21 sumele temperaturilor
activa vor creşte conform  modelelor  CSIRO şi HadCM2  cu   37-43%,  iar modelului   
ECHAM – 49-51% ( Tabelul 5,6). 

Tabelul 5. Prospecţiunea schimbării sumei temperaturilor pozitive a aerului în

comparaţie cu clima de bază   (2010-2039,  Chişinău).
Tabelul 6. Prospecţiunea schimbării sumei temperaturilor pozitive a aerului în
comparaţie cu clima de bază   (2070-2099, Chişinău).

Un alt indicator al asigurării cu resurse termice  a  teritoriului republicii Moldova este 

durata perioadelor cu temperatura medie mai mare de   0o, 5 o, 10o, 15o С  şi   suma acestor
temperaturi. Trecerea temperaturi a acestor gradaţii caracterizează începutul (sfârşitul)
iernii, primăverii, perioadei de vegetaţie, vegetaţiei active a plantelor, verii şi toamnei.   . 
Utilizând aceste metode în baza temperaturilor medii diurne au fost calculate datele
trecerii temperaturii aerului peste   0, 5, 10, 15ºС  în perioada de bază (anii 1961-1990) 
pentru  raioanele de nord, centru şi sud ale Moldovei   (Briceni, Chişinău, Cahul)  şi
schimbările prognozate conform modelelor    CSIRO, HadCM2, ECHAM . Au fost calculate
datele aşteptate de trecere şi devierea datei de la clima de bază pentru perioadele  2010-
2039, 2040-2069, 2070-2099
Durata perioadei de vegetaţie  (temperatura mai mare de    50С) pentru clima de
bază variază de la     220 zile la nordul Moldovei până la   235 zile în partea de sud. 
Conform calculelor  această perioadă va creşte către anii     2010-2039 în raioanele de nord
după modelele   CSIRO  şi ECHAM cu  15-16 zile, iar după modelul HadCM2 cu 6  zile
( Tabelul 2 ). În raioanele  din centrul şi sudul Republicii   durata perioadei de vegetaţie 
către anul    2039  va creşte după  modelele CSIRO şi ECHAM cu 19-24 zile, iar după
modelul  HadCM2 – cu 14 zile.    
Durata perioadei de vegetaţie se va mări preponderent  datorită sfârşitului  mai
târziu  toamna   (cu 13-17 zile).  Primăvara se aşteaptă  începutul perioadei de vegetaţie cu
o săptămână mai devreme.  Tendinţa creşterii duratei perioadei de vegetaţie se va menţine
şi în anii   2040-2069 .  În raioanele de centru şi de sud ale ţării, conform modelelor CSIRO
şi ECHAM începutul perioadei de vegetaţie se aşteaptă   cu  10-17  zile mai devreme .   În
raioanele de centru şi sud conform celor 3 modele perioada de vegetate va  creşte cu   25-
37 zile . Către anul  2099 perioada de vegetaţie conform celor trei modele perioada de
vegetaţie  va creşte  în partea de  nord  cu   33 - 49 zile,  iar în centru şi la sudul Moldovei –
cu   33-78 zile.
 
Tabelul 7. Prospecţiunea schimbării  datei trecerii temperaturii aerului şi duratei
perioadei cu temperatura aerului  mai sus de   0 o,  5 o , 10 o  şi 15 o С      în
comparaţie cu clima de bază   (1961-1990, staţia Chişinău ) 
Prin compararea  necesităţilor culturii   cu resursele termice a zonei date se poate de estimat
probabilitatea maturării complete. Este cunoscut, că asigurarea culturilor cu resurse termice
la    80-90% este bună. Dacă cultura agricolă este asigurată cu resurse termice mai puţin
de    50%,  cultura se exclude dată din sortimentul din zona dată .  

Tabelul 4. Prospecţiunea schimbării  sumei temperaturilor pozitive     în comparaţie cu

clima de bază   (1961-1990) conform  modelelor CSIRO, HadCM2, ECHAM  în
secolul 21.

Temperatura în mare măsură de formele de relief. De exemplu,  în gospodăriile din

zona centrală a ţării diapazonul  variabilităţii microclimatice  a  temperaturii minimale  a
aerului  în timpul iernii constituie  7-12o C , a  temperaturii minimale a aerului în timpul
îngheţurilor primăvara  5-9o C  Caracteristicile  regimului de vânt  şi resurse de apă din sol 
se deosebesc esenţial  chiar în   cadrul unui câmp (3,4) .În conformitate cu rezultatele 
prezentate în  tabelele .3,4 .au fost construite hărţile   răspândirii spaţiale a sumei
temperaturilor   pe teritoriul ţării.
În Figura 3 este prezentată harta  Sumei temperaturilor  active pe tot teritoriul 
Republicii Moldova, obţinută în programul de calculator  BioClass   ce include influenţa
altitudinii şi  formelor de relief. Aceasta permite de a  efectua modelarea  luând în
consideraţie   diferenţa de microclimă.
Figura 2. Harta asigurării Republicii Moldova cu resurse termice (Suma
temperaturilor  active, programul de calculator    BioClass )
 Creşterea esenţială a  sumei temperaturilor va    avea consecinţe în schimbarea
soiurilor cultivate în Moldova.  Se  prognozează schimbarea spre nord a zonei de creştere a
soiurilor tardive  Aşa, spre sfârşitul anului    2039 la nordul republicii suma temperaturilor
active  mai mari de   10oС  va ajunge la   3120-3225oС.  La această sumă de temperaturii
hibrizii de porumb tardivi în zona aceasta vor fi asiguraţi cu căldură la   80%, ce va permite
de a cultiva soiurile tardive de porumb  în această zonă.
 Precipitaţiile   Dacă  în secolul XI , conform modelelor testate se prognozează o
creştere stabilă a temperaturii aerului,    schimbările posibile ale cantităţii precipitaţiilor este
ne omogenă  pe durata anului,  şi în diferite   Modele  de Circulaţie Generală . Analiza
datelor  a demonstrat, că creşterea precipitaţiilor cu 52 mm   în perioada  anilor  2010 -
2039 este prognozată numai conform modelului   CSIRO.  După modelul   HadCM2 
schimbările vor fi ne esenţiale, iar după modelul   ECHAM cantitatea anuală a precipitaţiilor
se va reduce cu   36  mm. În perioada  anilor 2040 -2069   se aşteaptă creşterea
precipitaţiilor  după modelele   CSIRO şi HadCM2, corespunzător cu    54 şi 43 mm.
Modelul    ECHAM  prognozează reducerea  cantităţii anuale de precipitaţii cu 31 mm. 
Conform celor trei modele se aşteaptă creşterea precipitaţiilor  în perioada de iarnă şi
reducerea în perioada de vară.
 Indicatorii  gradului de ariditate  În scopul estimării schimbărilor posibile ale
condiţiilor de umiditate    teritoriului  a fost utilizat coeficientul umidităţii după Ivanov    K =
P/E, unde   Р – suma precipitaţiilor (mm),  Е - evapotranspiraţia, cunoscut în practica
mondială ca coeficientul aridităţii, ce permite  de a  determina schimbarea aridităţii climei pe
durata anului sau în   perioadele critice pentru  unele culturi sau specii. Conform  clasificării
UNEP    cea mai mare parte a republicii Moldova se află în zona subumidă (0,50<K<0,65),
în zona de sud-est a ţării se află   semiaride. Analiza datelor din  perioada (1961-1990)  a
demonstrat, că gradul de ariditate pe cea mai mare parte a teritoriului republicii Moldova
este    0,51≤ К ≥ 0,65, iar în partea de sud a republicii ( Stepa  Bujiacului) se găseşte în
zona   condiţiilor  semiaride (  Comrat - К=0,44). Raioanele de nord  şi parţial  regiunea
Codrilor se  caracterizează ca condiţii subumide şi  umide   (  К ≥0,65) .
În Figura 3 sunt prezentate    rezultatele modelării dinamicii indiciului de ariditate în
comparaţie cu clima de bază.  S-a demonstrat tendinţa de mărire a aridităţii pe parcursul
întregii   perioade de vegetaţie.
 
Figura 3.    Rezultatele modelării dinamicii indiciului de ariditate în comparaţie cu
clima de bază   (1961-1990, staţia Chişinău )
  
Asigurarea cu resurse termice şi  coeficientul hidrotermic sunt   din indicii de bază 
pentru zonarea agro-ecologică (2,6,7). Zonarea agro-ecologică este necesară în calitate de
argumentare  ştiinţifică pentru planificarea strategică , asigurarea  informaţională a
pronosticului  şi avertizărilor în agricultură. Caracterizarea   agro-ecologică este o descriere
a agro-ecosistemelor în baza  parametrilor fizici şi ai biotei.    Identificarea zonelor optime
de creştere a culturilor include informaţia privind pragurile de toleranta pentru fiecare
cultura importanta din punct de vedere economic.  
Pentru estimarea condiţiilor de   umiditate în perioada de vegetaţie a fost utilizat
coeficientul hidrotermic (CHT), care se calculează prin raportul sumei precipitaţiilor  (R) mm
, în perioada cu temperatura medie a aerului mai sus de   10ºС,  la suma temperaturilor
medii   (∑ Т ),  împărţit la 10  (CHT = R/0,1∑Т).  Utilizarea CHT este convenabilă şi datorită
faptului, că valoarea lui corespunde în mare măsură cu     tipurile de climă.   Valoarea
medie a CHT, se schimbă de la   1,3-1,1 în zona  de nord  până la 0,8-0,7 în zona de sud.
Cercetările au demonstrat, că  coeficientul hidrotermic se va reduce în secolul 21 cu 0.05-
0.12 unităţi. Concomitent se va mări gradul de ariditate, ce necesită acţiuni de adaptare şi
optimizare a sectorului agrar. Programul  BioClass, utilizat în cercetările noastră pentru
modelarea   resurselor termice şi precipitaţiilor   la nivel naţional asigură  de asemenea
evidenţierea zonelor vulnerabile la schimbările climatice  în baza modelării acţiunii a mai
mulţi factori de mediu, determinarea zonelor, unde cel puţin un factor se găseşte sub
limitele cerinţelor culturii date  prin suprapunerea mai multor straturi informaţionale
tematice(5,6).  
 
Concluzii
Conform rezultatelor obţinute cu ajutorul cu un grad mai înalt de certitudine   pentru
teritoriul Republicii Moldova a fost stabilit urătoarele:

 diferenţă semnificativă a valorii temperaturii medii lunare pe întreaga perioadă a

anului estimată cu ajutorul modelelor ECHAM4, HadCM2 şi CSIRO-Mk2 .

 conform modelului ECHAM4  temperatura medie va creşte  mai brusc în perioada de

iarnă. 
 conform modelului CSIRO-Mk2   se aşteptă o creştere uniformă a temperaturii medii
pe parcursul anului .
 dinamica precipitaţiilor pe teritoriul Republicii Moldova este mai complexă. Se
evidenţiază tendinţa de creştere a precipitaţiilor conform modelelor CSIRO-Mk2,  
HadCM2.

Conform modelelor testate se măreşte şi durata perioadei de vegetaţie, se schimbă

începutul şi durata fenofazelor  culturilor agricole. Pentru evaluarea integră a vulnerabilităţii
agriculturii şi ecosistemelor naturale la  schimbările climatice posibile este necesar  de
elaborat hărţi digitale de rezoluţie înaltă a factorilor de climă în conjuncţie cu Modelele de
Circulaţie Generală şi   diferite scenarii de  emisie a gazelor de seră.   În estimarea
impactului schimbărilor climatice un element esenţial este  dezvoltarea indicatorilor  şi a
modelelor de evaluare sectorială şi integrată a gradului de vulnerabilitate şi adaptare a
agriculturii şi distribuţiei culturilor agricole.   Aceste rezultate  confirmă necesitatea
elaborării unor măsuri urgente de adaptare  la condiţiile noi de climă. În estimarea
impactului schimbărilor climatice un element esenţial este  dezvoltarea indicatorilor  şi a
modelelor de evaluare sectorială şi integrată a gradului de vulnerabilitate şi adaptare a
agriculturii şi distribuţiei culturilor agricole. 
 Bibliografie

1. Giorgi, F., and L.O. Mearns, Approaches to regional climate change simulations: a
review, Rev. Geophys., 29, 191-216, 1991.
2. IPCC, 1996a: Climate Change 1995: The Science of Climate Change.
Intergovernmental Panel on Climate Change, Cambridge University Press.
3. Schmandt J. and Clarkson J., eds. The Regions and Global Warming, Oxford Press,
New York and Oxford, 1992, pp. 44- 68.
4. Handbook on Methods for Climate Change impact Assessment and Adaptation
Strategies Vers.2. 1998
5. Todiraş V.  Corobov R. Utilizarea tehnologiei  SIG pentru modelarea  schimbărilor
probabile  ale climei la nivel  regional //  Analele ştiinţifice  ale universităţii   A.I.
Cuza din Iaşi . Seria Nouă,  Geografie. Tomul XLVI . 2000. PP. 111-118.
6. Todiraş V. Modelarea impactului schimbărilor climatice la nivel regional //
Schimbarea climei: Cercetări, studii, soluţii. Chişinău. 2000. PP. 173-177.
7. Viner D. and Hulme M. The climate Impact LINK Project: Applying results from the
Hadley Centre’s Climate Change Experiments for Climate Change Impacts
Assessment. // UK Department of the Environment, Transport and the Regions,
1998.

8.      Иванов Н.Н. Показатель биологической эффективности климата. // Изв. ВГО,

1962. Т. 94. Вып 1. С. 65-70.

9. http://ipcc-ddc.cru.uea.ac.uk/is92/gcm_data.html