BĂUTURI ALCOOLICE

-DEFINIŢIE: alcool etilic, băuturi spirtoase, băuturi cu conţinut de alcool

> 2 g% alcool etilic

-naturale: fructe, cereale, cartofi, sfeclă de zahăr

–artificiale: esenţe

-stimulează sistemul nervos

-elimină inhibiţiile de sobrietate,
-stare, atmosferă plăcută
→cea mai plăcută şi eficientă substanţă cu
efecte de bucurie, euforie
-stimulează producţia de suc gastric
-creşte pofta de mâncare
În cantitate mai mare e toxic.

 De peste două sute de milioane de ani există alcoolul etilic pe pământ.

 Pentru producţia în stare naturală este nevoie de apă, zahăr şi drojdie

Istorie
 Prima menţiune scrisă a producţiei alcoolice:
folosirea vinului în Egipt - 3500 î. Hr.
 Destilare - de peste o mie de ani
 Fabricarea de bere - de peste şapte sute de ani
 producţia şi distribuţia - primul Act
- Parlamentul Britanic, 1751
 Consumul s-a răspândit peste tot

Metabolismul alcoolului etilic

absorbţie
–se absoarbe aproape complet
–rapiditatea de absorbţie depinde de starea stomacului şi de concentraţie băuturii
consumate
–în acest timp curba de sânge este abruptă, după care este în curs de scădere
metabolism
– 90-95% se metabolizează în ficat, iar restul se elimină
– nu cunoaştem băutură, mâncare, medicamente care ar accelera eliminarea alcoolului
sau ar cauza dispariţia

–există diferenţe etnice:

China, Japonia> Europa > indiani, eschimoşi

Influenţarea nivelului de alcool (alcoolemie):

–greutate corporală
-cantitate
–femeile sunt mai sensibile
-cantitatea scăzută de lichide
–consum accelerat
Scăderea alcoolemiei
– într-o oră scade cu cca. 0,15%:
= 1 unitate de alcool
- 6-9 g de alcool pur
Sângele aprox. în atâta timp elimină alcoolul etilic,
câte unităţi sunt introduse.

Nivelul alcoolemiei şi intoxicaţia acută de alcool

0,5 g %o: influenţare alcoolică
0,5-1,5 g %o: stare uşoară de ebrietate
1,5-2 g %o: ebrietate avansată
2-2,5 g %o: ebrietate majoră
2,5-4 g %o: comă alcoolică, moarte

Conducere auto: peste 1 g%o de alcool este caz penal

Efectele alcoolului
Efectele consumului excesiv de alcool
Relaţia faţă de alcool
abstinent
consumator social
consumator excesiv
bolnav de alcool
boli cronice cauzate de alcool

Factori de influenţare
 Vârstă, gen
 Greutate
 Sensibilitate genetică
 Boli anterioare
 Consum regulat
Stări de ebrietate
 Toxicitate uşoară, alcoolemie crescândă
 Ebrietate acută şi cronică
 Boli cronice
 Consumaţia întreruptă
 Delirium tremens
 Sindrome paranoice
 Boli neurologice din cauza alcoolului
 Schimbare de personalitate din cauza alcoolului

Beţie uşoară
 Stare de stres, ameţeală, încredere în sine, judecată slabă, încetinirea reflexelor,
simţuri încetinite, greaţă, vărsături, vedere slabă, pierderea conştiinţei etc.
 Accidente dese, agresivitate, boli infecţioase
 Mahmureală: cefalee, sete, oboseală
Beţie patologică

Baza mintală: epilepsie, accidente...

 De ce?
– Consum minim de alcool!
– Inadecvat, des agresiv
– Eu străin
– Pierderea memoriei
– Se încheie cu somn terminal

Alcoolism
 alcoolicii sunt consideraţi băutori regulaţi şi într-o măsură excesivă, dependenţi
de băutură,
 astfel starea fizică, psihologică, socială este grav tulburată
→ efectele: iritabilitate, anxietate, halucinaţii

Dependenţa la alcool
 fizică:
grad de toleranţă, simptome
 psihică:
pierderea controlului, consecinţe evidente negative pentru a continua de băut,
concentrarea asupra alcoolului, valori schimbate
 Boala alcoolică: chiar dacă e dependenţă!!

Simptomele de abstinenţă
 Abstinenţă psihică:
– anxietate,stres
– semne de depresie
– indispoziţie

 Abstinenţă fizică:
– transpiraţie
– tremor
– dureri de stomac
– dureri de inimă
– mers greu

Motive
 Factori genetici
 Factori biologici metabolism
neurohormonale
 Personalitate: hiperactivi, emoţionalitate, adaptare grea
 Factori socio-culturali
Tipuri de alcoolemie

Faze de formare
 Faza iniţială: durabilitatea de suportare creşte
 Faza prodromală: primele pahare în secret
 Faza critică: pierderea autocontrolului
 Stadiul cronic de alcoolism

Efectele
 Distrugerea fizică: efecte de autodistrugere
 Tulburări psihice de dezvoltare: personalitate, familie
 Tulburări sociale: locul de muncă, criminalitate
 Efecte genetice: noi-născuţi vulnerabili

Aspectele somatice ale alcoolismului

 Gastric
 Ficat (ciroză, lipsa de vitamine)
 Sistemul cardiovascular
 Sistemul nervos
 Tulburări de potenţă

Efecte de autodistrugere
 Starea generală se agravează treptat, se distruge sistemul imunitar, mortalitatea
creşte, scade vârsta medie (10-12 ani)
 Fiecare organ este mai mult sau mai puţin afectat.
 Sistemul nervos este foarte sensibil: memorie slabă, inflamaţia nervilor, sindrom
paranoid, degradarea totală intelectuală

Delirium tremens
 Stare gravă de sănătate
 Nu numai delire alcoolice sunt
Efectele de autodistrugere II
 Devin mai frecvente bolile cu carenţe de vitamine, îmbolnăvirile de ficat
 La alcoolici de zece ori mai des sunt întâlnite formele de cancer care
afectează sistemul digestiv
 Creşterea numărului de accidente

Statistică
 De două ori - rata mortalităţii cu probleme cardiovasculare
 De două ori mai mult - numărul de cancer
 De trei ori mai mult - numărul de accidente de maşină
 De şase ori mai mult - rata sinuciderii
 De doisprezece ori mai mult – ciroza hepatică

Schimbare de personalitate alcoolică

 Productivitate slabă
 Labilitate emoţională (acte agresive)
 Scăderea funcţiilor etice (igienă, sex...)
 Competenţe lingvistice variate

Tratament
 Pacientul să aibă voinţă
 Îngrijire pe perioadă lungă (familie, anturaj, societate)
 Staţia de dezintoxicare: spălături gastrice, tratament, odihnă
 Psihoterapie
 Reabilitare

Consum de alcool
 Pentru apariţia efectelor asupra organismului, consumul zilnic de alcool minim
este de 60-80 g pentru bărbaţi, iar pentru femei 30-40 g alcool pur.
 Acesta ar fi: 2l bere, sau 7dl vin, sau 2 dl vodcă pentru bărbaţi, iar pentru femei
este cantitatea jumătate.

Unitatea consumului de alcool

 1 unitate alcool = 10 g alcool pur
 Doză critică:
bărbaţi - 35 de unităţi pe săptămână
femei -20 unităţi
 1 l bere= 4 U,
1 l vin = 10-15 U
1 l vodcă = kb. 40 U
O unitate conţine
1 pahar de bere
1 dl vin
3 cl tărie

Consum în siguranţă
 bărbaţi: 21 unităţi pe săptămână
 femei: 14 unităţi pe săptămână

-chiar dacă sunt vreo două zile fără alcool pe săptămână

Prevenirea
 Sarcini individuale
 Atitudini sociale

Clasificarea băuturilor
• Tipuri de bere: 3-8 vol%
• Tipuri de vin: alb,roşu 10-15 vol%
desert 15-20 vol%
• Tărie: lichior 20-25 vol%
vodcă, whisky, 30-60 vol%
rom
Bere
-drojdie, hamei
-apă curată
-fermentaţie variabilă: 21-90 zile
-pasteurizare
-blondă, maro
-50 kcal / 100 g bere
-energie

Vin
- produs de fermentaţie alcoolică din must de struguri
-fermentarea în trei etape:
1. începutul 1-3 zile
2. fierberea 5-14 zile
3. limpezirea 14-60 zile

Tipuri de vin
-tipuri: struguri, coacăze, zmeură, afine, mere, pere
-alb, roşu
-sec, demisec, dulce, demidulce
-slab, tare
şampania - fermentarea de două ori
coniac - distilare

Tărie
-distilare
-nivel ridicat de alcool: 25-60 vol.%
-diferite fructe, cereale, legume
-aroma tare, miros tipic
-nivelul de energie depinde de cantitatea alcoolului

Contaminarea, turbiditatea
-alt tip de alcool: metanol
-nu sunt componente de alcool: aldehide, furfurol, fenoli, metale (Cu, Zn, Pb)