Psihozele toxice Alcoolismul= se caracterizeaza printr-un consum constant sau periodic de alcool cu consecinte psihice, fizice si sociale pentru

individ. Intr-o prima etapa se realizeaza dependenta psihologica ce consta in nevoia de a repeta starea de bine indusa de alcool. Prin cronicizarea consumului de alcool se ajunge la toleranta ( nevoia de a creste cantitatea de alcool in vederea obtinerii aceluiasi efect) si la fenomenul de dependenta fizica responsabil de aparitia sindromului de sevraj la intreruperea aportului de alcool. In timp se ajunge la diverse tipuri de suferinta somatica datorita consumului toxic pentru organism , la deteriorare cognitiva si la degradarea globala a personalitatii individului cu consecintele sociale corespunzatoare . Fonquet , considerat o mare autoritate in materie de alcoolism in Franta , precizeaza ca :exista alcoolism atunci cand un individ si-a pierdut libertatea de a se abtine de la consumul de alcool(aceasta definitie leaga conceptul de alcoolism de notiunea de dependenta). Jellinek defineste alcoolismul incluzand potentialitatea sa morbida : este alcoolic orice individ al carui consum de bauturi alcoolice poate sa-i dauneze lui insusi, societatii sau amandorura. Alcoolismul este raportat ca aproximativ de 5 ori mai frecvent la barbati decat la femei, ceea ce nu inseamna ca alcoolismul la femei nu ridica probleme mai ales ca exista semnale ca fiind in crestere. Ca varsta, cel mai mare consum de alcool se situeaza la barbati la sfarsitul decadei a 2 si inceputul decadei a 3 . Se semnaleaza cresteri ingrijoratoare a consumului de alcool si a betiei la adolescenti. Ocupatii predispozante pentru consumul de alcool sunt: - la bucatari, ospatari , barmani, lucratori in industria alcoolului, la actori, la marinari, la ziaristi, tipografi. - Medicii deasemenea reprezinta o categorie cu risc crescut. - In societatea romaneasca se mai inscriu muncitorii din industria grea si extractiva cu risc crescut de consum de alcool cu probleme. Surse de literatura mentioneaza : consumul normal de alcool inseamna o cantitate sub 4 pahare de alcool de 3 ori pe saptamana ( 1 pahar= 10g alcool). Pragul de bautura patologic a fost stabilit de la 4 pahare in sus/zi pentru barbati si 3 pahare/zi pentru femei. Etiopatogenie Dezvoltarea unui consum patologic de alcool presupune actiunea sinergica de factori biologici, psihologici si sociali. Factorii de mediu si cei genetici influenteaza in mod egal consumul de alcool. Chiar daca subiectul este predispus genetic el trebuie sa fie expus in mod regulat la alcool pentru a deveni alcoolic. Factorii de mediu includ practicile culturale.... Aspecte clinice Consumul de alcool (addictia de alcool) poate fi de mai multe tipuri: a. primul contact cu alcoolul are loc la varste diverse in circumstante sociale diverse, cu efecte variate. Un grup restrans de subiecti se opreste la acest prim contact fie din motive de ordin biologic care conditioneaza toleranta la alcool, greata, cefalee, vomismentele, stare de rau general; fie de ordin religios si cultural particular.Majoritatea subiectilor trec la stadiul urmator stadiul experimental. b. Stadiul experimental este caracterizat prin faptul ca subiectul invata sa cunoasca diferite bauturi alcoolizate , isi testeaza capacitatea proprie de a bea si-si alege preferinta pentru un anume tip de alcoolizare. Un grup restrans de subiecti dupa perioada experimentala inceteaza sa consume alcool.Majoritatea

subiectilor trec in stadiul urmator al consumului de alcool dupa modelul implicat in obiceiurile sociale. c. Consumul de alcool integrat se refera la un comportament in general definitiv fata de alcool legat de regulile sociale si culturale ale societatii de apartenenta ale individului. In acest stadiu intervin factorii personali , de preferinta, gust, toleranta, mijloace materiale la care se adauga consumuri tinand de traditiile familiale, de grupul de prieteni, microgrupul social de apartenenta. Acesti bautori integrati pot la un moment dat sa-si diminue brusc sau progresiv consumul. Un numar mic de subiecti ajung insa la alcoolizarea excesiva............................................................................. d. Csumul excesiv ( nociv) de alcool include bautorii excesivi sau bautorii cu probleme. Acest tip de consum de alcool este considerat patologic. Problemele sunt legate de incapacitatea de a controla consumul de alcool constand in consum in cantitate tot mai mare, tot mai frecvent. O parte din consumatorii excesivi pot fi condusi spre diminuarea aconsumului si revenirea la un consum integrat, alti subiecti vor ramane consumatori excesivi stabili si un alt grup vor ajunge la stadiul de dependenta. e. Stadiul de dependenta se caracterizeaza prin faptul ca subiectul isi pierde intreaga libertate de decizie asupra consumului de alcool. Aceasta suferinta a controlului poate fi variabila in functie de presiunea exterioara (a mediului exterior) si de factorii individuali. Chiar si in acest stadiu conduita alcoolica nu este remediabil fixata , iar subiectul dependent , in anumite momente poate sa-si modfifice consumul adaptandu-l la modelul social si mediului de apartenenta. I Abuzul de alcool/ consum excesiv sau nociv. 1. criterii de diagnostic propuse pentru consumul nociv de alcool; consumul rau adaptat d alcool, provocand consecinte nefaste , semnificative, evidentiate prin cel putin unul din criteriile urmatoare pe o perioada de 12 luni: - utilizarea continua, care sta la originea unei probleme pesistente sau repetate de ordin profesional, scolar sau familial/absente repetate de la serviciu , performante slabe profesionale, absente de la scoala, neglijarea unui copil sau a unei case. - consum repetat in situatii in care acest consum este fizic periculos (conducere auto, manipularea. - probleme medico-legale repetate( arestare pentru conduita amorala sub efectul alcoolului) - consum continuu de alcool in ciuda dificultatilor persistente sau repetate de ordin social sau interpersonal , cauzate sau agravate de alcool( certuri, dispute cu sotia pe tema consecintelor intoxicatiei.). Consumul nociv de alcool implica incapacitatea subiectului de a controla cantitatea de alcool consumata. O consecinta imediata a consumului nociv este starea de intoxicatie acuta. Starea de intoxicatie acuta poate apare si intamplator in afara consumului nociv. Def. Intoxicatia acuta alcoolica este starea tranzitorie care urmeaza consumului de alcool care are ca rezultat tulburarea nivelului de constienta , tulburari cognitive de perceptie, afective sau comportamentale. Criteriile de diagnostic pentru intoxicatia acuta alcoolica : - criterii generale ale intoxicatiei amintite mai sus, - comportament disfunctional dovedit prin una din urmatoarele: dezinhibitie,spirit de contrazicere, agresivitate, labilitatea dispozitiei afective, afectarea atentiei, afectarea judecatii, interferente cu functionalitatea persoanei(se refera la igiena corporala).

- Cel putin unul din urmatoarele semne sa fie prezente: mers instabil, dificultate de a sta in picioare, vorbire neinteligibila, nistagmus, faciesc congestionat,conjunctive injectate. Clinic, intoxicatia acuta cu alcool sau betia simpla evolueaza in 3 faze in functie de nivelul alcoolemiei: a. faza de excitatie psihomotorie(alcoloemie cuprinsa intre 1-2g la mie)caracterizata prin: - dezinhibitie, - euforie superficiala alternand cu perioade de tristete, - agresivitate, logoree, - familiaritate excesiva, - atentia, capacitatea de judecata si memoria pot fi alterate in diverse grade, - in ciuda euforiei, dispozitia este labila si oscileaza rapid de la expansivitate la tristete si agresivitate. b. faza de perturbare a coordonarii ( alcoolemia peste 2g la mie) = tulburarile de memorie se agraveaza si duc la incoerenta , apoi progresiv la confuzie. Starea de vigilenta se altereaza pana la somnolenta sau torpoare. In plan neurologic apar tulburari de coordonare motorie pana la ataxie. Astfel examenul neurologie evidentiaza : tremuraturi. Dismetrie, chiar sindrom cerebelos, displopie, midriaza, vertij, greturi, varsaturi, tahicardie, tahipnee, tulburari vasomotorii ale fetei si extremitatilor. c. Faza comatoasa(alcoolemia peste 3g la mie). Coma, precedata de scaderea progresiva a vigilitatii si somnolenta, este profunda, subiectul devine insensibil la toate excitatiile motorii si senzoriale, se instaleaza hipotermia, midriaza bilaterala areactiva, hipotonie, areflexie osteotendinoasa, bradicardie, hipotensiune arteriala. Dupa iesirea din coma=> amnezie lacunara. Repetarea amneziilor=> tulburari de memorie severe.......................................................................................... Betia patologica Apare mult mai rar decat betia simpla, se produce la cantitati mici de alcool, in conditiile unei suferinte cerebrale difuze (creier microlezional). Criterii de diagnostic pt betia patologica: - criteriile generale pentru intoxicatia acuta, - intoxicatia patologica apare la cantitati de alcool insuficiente pentru a putea sa cauzeze la alti indivizi intoxicatia acuta, - agresivitate verbala sau un comportament violent care nu-i este caracteristic persoanei, - intoxicatia apare foarte repede, in cateva minute dupa consumul de alcool, - nu exista dovada unei boli organice cerebrale sau a unei boli mentale, - tabloul clinic: este mai dramatic prin intensitatea tulburarilor de constientapacientul poate comite crime, poate deveni agresiv, determinat de halucinatiile viazuale si de lipsa criticii pentru actiunile sale, alteori devine brusc melancolic si se poate sinucide. Dupa episodul respectiv individul prezinta amnezie lacunara. Complicatiile somatice ale consumului abuziv(nociv) de alcool , cele mai frecvente sunt digestive: gastrita hiperacida, ulcer gastric, hapatita cronica, ciroza hepatica; cardio-vasculare:cardiopatie alcoolica,HTA ..................................................................................... toxica, encefalopatie alcoolica. Evolutia acestor complicatii este adesea nefavorabila, doarece alcoolicul isi continua consumul , ignorand consecintele. II Sindromul de dependenta

Obtinerea dependentei fizice(biologice) are loc de-a lungul unui consum de alcool pe o durata de mai multi ani. Consumul de alcool prin efectele farmacologice duce la aparitia , intr-o prima etapa a dependentei psihologice , starea de bine in care dispare anxietatea , depresia, problemele, il face pe individ sa doreasca repetarea acestei trairi , mai ales ca efortul este minim. Progresiv, la aceleasi cantitati de alcool , efectul devine tot mai slab , astfel incat pt obtinerea efectului initial individul creste cantitatea de alcool duce la aparitia fenomenului de toleranta. Individul pierde progresiv controlul asupra consumului de alcool si in decursul mai multor ani ajunge sa fie dependent fizic de alcool. Aceasta faza in care se instaleaza sindromul de dependenta, constituie asa numitul alcoolism malactiv (avand consecinte somatice , psihice, sociale). In aceasta faza alcoolicul poate fi recunoscut dupa semnele de impregnatie alcoolica: aspect caracteristic al faciesului- care e congestionat sau are un aspect teros cu teleangiectazii la nivelul pometilor,urechilor,nasului, conjunctive injectate sau subicterice,ochi globulosi,stralucitori, limba saburala. Pot fi prezente tremuraturi ale buzelor, limbii, extremitatilor; crampe musculare la nivelul gambelor(moletilor), anorexie, iritabilitate, insomnii. Dependenta fizica implica aparitia sindromului de sevraj in cursul intreruperii consumului de alcool. Simptomele de sevraj apar in urmatoarele 12 ore de la intreruperea consumului de alcool. Simptomele ating intensitatea maxima a 2 zi de la intreruperea consumului de alcool si diminua semnificativ a 4 sau a 5 zi. DELIRIUM TREMENS (sau psihoza alcoolica acuta)apare cu ocazia unui sevraj brutal involuntar (de ex. Cu ocazia unei spitalizari)sau dorit-in cazul in care individul isi reduce consumul de alcool. Uneori delirium tremens poate fi provocat de o boala somatica(insuficienta hepatica, pneumonie, hemorahie digestiva, hipoglicemie, stress postoperator, dezechilibru hidro-electrolitic). Tablou clinic: a. sindrom biologic caracterizat prin: - tremuraturi generalizate - transpiratii abundente - tahicardie, hipo sau hipertensiune arteriala - pacientul are facies vultuos(cu pometii hiperemiati), conjunctive injectate b. sindrom psihopatologic caracterizat prin: - halucinatii tactile, vizuale, olfactive si a halucinatiilor vizuale avand caracter terifiant. Bolnavul vede in fata ochilor: animale fioroase,serpi,caini care se reped la el, ape mari care vin si-l ineaca; constiinta se tulbura, prezinta dezorientare temporo-spatiala auto- si allopsihica( privind propria persoana si privind alte persoane), care perturba grav comunicarea si comportamentul pacientului, in spatele carora se plaseaza grave tulburari de intelegere a situatiei. Aceasta stare de dezorientare temporo-spatiala insotita de halucinatiile vizuale poarta numele de stare confuz onirica. Pacientul poate prezenta anxietate secundara trairilor halucinatorii, cu neliniste psihomotorie pana la agitatie psihomotorie. Pacientul poate prezenta un comportament de aparare devenind agitat, anxios, agresiv.(legat de hal. vizuale). Deliriul tremens reprezinta o urgenta medicala , ingrijirile medicale trebuid instituite imediat.

Daca interventia este tarzie , pacientul poate deceda.excesul poate dura 3-4 zile. Avand evolutie buna daca e instituit tratamentul /sau nefavoranile=>existus. Delirul paranoid alcoolic este caracterizat prin aparitia de idei delirante cu teme de gelozie, persecutie, autoacuzare,- teme alimentate de hal.auditive, vizuale si tactile. Halucinoza alcoolica Wernicke se caracterizeaza prin prezenta unor halucinatii auditive, neplacute, care genereaza idei de persecutie, anxietate, neliniste psihomotorie pana la agitatie psihomotorie. Dureaza mai mult decat delirium tremens. Psihoza alcoolica Korsakov caracterizat prin tulburari grave de memorie, apatie, indiferenta, golurile de memorie sunt umplute de confabulatii, pacientul prezinta anosognozie(nu-si recunoaste boala), are un tonus afectiv euforic. Paralel apar fenomene de polinevrita toxica alcoolica cu diminuarea reflexelor osteotendinoase si atrofii musculare. Durata episodului este variabila, de la cateva luni la un an. Evolutia spre vindecare sau dementa sau moarte prin casecsie. Epilepsia alcoolica : in cazul alcoolismului cronic pot aparea crize comitiale (evidentiate prin EEG) sau: - epilepsia de sevraj poate aprea in caz de sevraj brutal , de regula intr-un interval de 24 de ore. - Comportamentul suicidar al alcoolului este obligatoriu de luat in considerare. Rata suicidului la alcoolici este mai mare decat la non-alcoolici. Exista autori care sustin ca 6% pana la 20& din alcoolici sfarsesc prin suicid. - Degradarea personalitatii indusa de alcoolismul cronic incepe printr-o regresiune afectiva, cu exagerarea narcisismului si dezinteres progresiv fata de familie si fata de obligatiile profesionale. Preocuparea fata de procurarea alcoolului determina alcoolicul sa recurga la santaj, minciuna, chiar agresivitate. Treptat alcoolicul ajunge sa-si piarda locul de munca, familia si chiar locuinta. - Dementa alcoolica este stadiul final al alcoolismului cronic, abuzul de alcool cauzand atrofie cerebrala. Pacientii varstnici par sa fie mai expusi riscului dementei. Indivizii mari consumatori de alcool devenind dependenti, se degradeaza pe plan social, etic, capacitatea de munca scade, functiile psihice-memoria , atentia , gandirea, afectivitatea->scad treptat pana la realizarea dementei. Din punct de vedere somatic, acestia ajung frecvent la ciroza hepatica, tuberculoza pulmonara. Tratamentul alcoolismului - este conditionat de motivatia pacientului si de acceptul sau sincer de a colabora, - in absenta dorintei pacientului, nici un tip de tratament, - exista 2 opinii diametral opuse: una dintre opinii sustine ca pentru a obtine o ameliorare semnificativa este necesar un sevraj total si definitiv, mai ales cand exista complicatii somatice sau psihice ale alcoolismului. Riscul reinstalarii rapide a unei dependente, este insa mai crescut la subiectii anterior dependenti chiar dupa ani de abstinenta. O a doua opinie estimeaza ca prescriptia prea rigida a unei abstinente definitive si totale ar putea, in mod paradoxal, sa puna in dificultate pacientii grav dependenti si sa-i plaseze intr-o situatie de esec. Autorii americani recomanda reintoarcerea la un consum de alcool controlat, acesta fiind un obiectiv terapeutic mai adaptat decat abstinenta totala. Tratamentul alcoolismului acut:

- Betia simpla=nu impune intotdeuna un tratament medicamentuos. Se

recomanda repaus intr-o atmosfera de calm, dupa o prealabila hidratare cu apa proaspata. Medicatia psihotropa se prescrie doar in mod exceptional datorita interactiunilor posibile, In starile de agitatie agresiva se recomanda tranchilizante: meprobamat 400600mg sau diazepam,oxazepam 10-20mg fie oral, fie injectabil intramuscular. - Betia patologica= depistarea alcoolismului trebuie sa fie precoce, constituind esentialul in preventia secundara. Se face cu ajutorul unor markeri biologici(gama glutamul transpeptidaza). Informarea pacientului este necesara, trebuie facuta didactic, clar, neculpabilizant, repetitiv. Cura de sevraj se face, de preferinta,in spital, pentru ca de multe ori e necesara scoaterea din mediul familial, pentru ase putea evalua complicatiile somatice si psihice si pentru ca face posibila initierea tratamentului, atat ca psihoterapie cat si ca si chimioterapie. - delirium tremens= impune masuri urgente de rehidratare, prin administrarea a cel putin 3 litri/zi solutie glucozata 5%, eventual alternativ cu ser fiziologic. _Daca pacientul e cooperant si poate inghiti, se prefera hidratarea per os cu sucuri de fructe, bulion, apa minerala. _ pe langa hidratare e necesara vitaminotarapia ci vit B1,B6 i.m( vit B1 in jur de 1g/zi,timp de 8 zile). _ daca pacientul este agitat si prezinta halicinatii vizuale: Haloperidol injectabil im 10-20mg/zi si Meprobamat 1600mg/zi per os sau im. _ epilepsia de sevraj raspunde bine la benzodiazepine(diazepam) si la Carbamazepina. _ alcoolicul in timpul sevrajului, este confruntat cu libertatea sa de a bea, cu apetenta sa pentru alcool si cu presiunile sociale si familiale ce se exercita asupra sa. _ psihoterapia de sustinere reprezinta factorul esential, pe termen lung. Concomitent se face si psihoterapia partenerului(partenerei), pt a realiza un climat de intelegere si de suport afectiv. Dupa situatie , s-ar impune si chimbarea locului de munca (daca acesta avut un rol in consumul de alcool) si a cercului de prieteni(din aceleasi motive). Pacientului i se propune aderarea la grupuri de alcoolici anonimi care are avantajul ca inlocuieste grupul de prieteni vechi, imprima pacientului un program si ii confera experienta unor fosti alcoolici, care au reusit sa renunte la consumul de alcool. _ tratamentul antiabuz este din ce in ce mai putin folosit. Disulfiramiol este un medicament care intervine in metabolismul degradarii alcoolului inhiband actiunea acetaldehiddehidrogenazei si astfel,impiedica transformarea acetaldehidei in acetat. _Excesul de acetaldehida, in conditiile in care pacientul consuma o cantitatemica de alcool dupa ce in prealabil si-a luat doza de Disulfiram(Antalcol), produce o stare de rau cu hiperemie faciala, greata, varsaturi, cefalee, stare de rau general. Deconditionarea s-ar face prin repetarea unor asemenea stari , cara lasa ulterior un dezgust fata de consumul de alcool. Tratamentul cu Disulfiram implica riscuri; se face numai in spital , cu acordul pacientului, dupa ce , in prealabil, acesta a fost pus in tema vis a vis de riscurile tratamentului. Rezultatele sunt in general slabe. Oricat de mici ar fi sperantele de recuparare in cadrul terapiei alcoolismului, pt cazurile care pot beneficia de sansa de a reveni in lume, cu toate responsabilitatile anterioare, eforturile terapeutice trebuie facute , prin munca de echipa si in centre dotate in acest sens.