Efectele alcoolului asupra anxietății și a răspunsurilor comportamentale

Consumul de alcool este răspândit la nivel mondial și multe persoane pot consuma în
mod regulat alcool fără a dezvolta dependență. Cu toate acestea, alcoolul provoacă
modificări ale căilor celulare și moleculare în creierul persoanelor dependente și non-
dependente, cum ar fi capacitatea bine studiată a alcoolului de a crește neurotransmisia
dopaminergica în circuitele de recompensa a creierului. De exemplu, alcoolul este adesea
consumat pentru efectele sale pozitive în ceea ce privește comportamentul social la om, iar
acest efect este observat și la rozatoarele expuse la etanol.

Cu toate acestea, efectul alcoolului acut nu este limitat la calea dopaminelor

mezolimbice. Alcoolul acut este un puternic anxiolitic atât la om cât și la rozătoare, implicând
structuri limbice precum amigdala extinsă în răspunsul la intoxicația acută cu alcool. Având
în vedere profilul anxiolitic al expunerii acute la alcool, atât în ceea ce privește anxietatea
indusă de noutate, cât și cea indusă social, rezultă că modificări specifice celulare și
moleculare apar în amigdala extinsă corespunzătoare acestor modificări comportamentale.
 Epigenomul este modificat dinamic de alcoolismul acut, alcoolismul cronic și de
renuntarea la alcool la nivelul amigdalei și este crucial in evoluția de la utilizarea ocazionala
la dependență. Expunerea acută la alcool relaxeaza cromatina prin inhibarea histon
deacetilazelor (HDACs), crescând astfel acetilarea histonică și exprimarea genelor cruciale
legate de plasticitatea sinaptică, cum ar fi factorul neurotrofic derivat din creier (Bdnf),
proteina asociată cito-scheletului (Arc) și neuropeptidul Y ( NPY) în amigdala, ceea ce duce la
anxioliză. Cu toate acestea, acești parametri biologici sunt normalizați odata cu expunerea
continuă la alcool. În timpul renuntarii la alcool, activitatea HDAC este crescută ducând
condensarea cromatinei și la scăderea exprimării acestor gene precum densitatea legaturii
dendritice. Deoarece amigdala controlează stările afective negative, conformația cromatinei
amigdale este esențială pentru dezvoltarea anxietății observate la mamiferele care au
renuntat la alcool. În plus, condensarea cromatinei este asociată cu o preferință mai mare
pentru etanol și autoadministrare cu scopul de a ameliora stările afective negative
experimentate. Această schimbare de la consumul de alcool pentru efectele sale pro-sociale,
anxiolitice, ca mijloc de ameliorare a stărilor afective negative, este parte integranta in ciclul
dependenței și se reflectă în epigenomul de bază al amigdalei.

Tratamentul bazat pe studiile epigenetice

 Tricostatina A (TSA) este un inhibitor HDAC care inverseaza acetilarea histonelor si

deficitul de NPY prevenind si inversand up-regularea HDAC. TSA actioneaza ca un
anxiolitic fiind capabil sa reduca anxietatea asociata cu renuntarea la alcool.
 La alcoolici, cateva regiuni din amigdala sunt asociate cu nivele mari de ADN
metiltransferaza. 5-azacitidina la soareci a redus consumul excesiv de alcool. 5-AzaC
scade metilarea ADN prin inhibarea ADN metiltransferazei.

Sfingolipidele si legatura dintre alcool si cancer

Sfingolipidele și p53 sunt reglatori importanți ai deciziilor privind soarta celulelor.

Sfinolipidele biologice active și enzimele legate de metabolismul sfingolipidului sunt
modificate în cancer, ceea ce indică rolurile acestor căi în patogenia și progresia cancerului.

S-a dovedit că p53 a fost implicat în reglarea mai multor enzime metabolizante sfingolipidice,
incluzând sfingomielinasa 2 (nSMase2), ceramida sintaza 5 (CerS5), ceramida sintaza 6
(CerS6) și ceramidaza alcalină 2 (ACER2). Cercetările actuale indică faptul că expunerea la
alcool, care acționează prin mecanisme multiple, induce stresul genotoxic și metabolic
celular care este sesizat de p53. Drept urmare, p53 activează un răspuns care implică
generarea de mesageri secundari sfingolipidici. De exemplu, mecanisme multiple, cum ar fi
stresul genotoxic, generarea ROS, hiperacetilarea proteică, generarea de ceramide de
nSMase sau CerS6 și altele, ar putea activa p53 in urma expunerii la alcool. Creșterea
ceramidei (prin nSMase 2, CerS5 sau CerS6) este de așteptat să inducă stoparea creșterii
celulare, senescență sau apoptoză, care, în general, ar trebui să împiedice creșterea celulelor
transformate. Cu toate acestea, activarea simultană a ACER2 de p53 (sau alte mecanisme) va
promova conversia ceramidei în sfingosină și, ulterior, la S1P, un promotor de proliferare și
inflamație. Astfel, semnalele de suprimare a creșterii ar putea, în funcție de factori
suplimentari, să conducă la un fenotip proliferativ și inflamator si implicit la carcinogeneză.
În mod alternativ, promovarea morții celulare prin nivelul ceramidei crescute ar putea activa
celulele imune pentru a șterge țesuturile de resturile celulare, ceea ce va promova și
inflamarea și stimularea proliferării.

Fazele alcoolismului si tipuri de alcoolici

Profesorul E. M. Jellinek, in 1960, a studiat comportamentul de consum al alcoolicilor si a

descris cinci tipuri de bautori:

1. Bautorii de tip ALFA - Motivul principal al consumului: relaxare, destresare,

evadarea din stari de dispozitie neplacute. Acestia consuma alcool pentru a se
usura, incercand sa-si rezolve prin aceasta deferite probleme. In aceasta
forma inca exista control asupra consumului de alcool dar progresiv se poate
instala dependenta. Exemple: consumul unui paharel inainte de dans, inaintea
unei intalniri importante, seara acasa in fata televizorului, etc.
2. Bautorii de tip BETA - Motivul principal al consumului: obisnuinta de a
asocia orice situatie/eveniment cu consumul de alcool. Acestia consuma
 frecvent alcool, cu diferite ocazii, fara a fi inca instalata dependenta. Totusi
pot aparea anumite acuze legate de complicatii organice datorate abuzului de
alcool (boli de ficat, de stomac, etc.) Exemple: consuma alcool la nunti,
botezuri, petreceri, sarbatori, aniversari, etc.
3. Bautorii de tip GAMA - Motivul principal al consumului: nevoia psihica si
fizica de consum, in lipsa consumului apar stari psihice si fizice neplacute
(depresie, iritabilitate, nervozitate, melancolie, agresivitate, agitatie psiho-
motorie, dureri si indispozitii fizice). Acestia sunt dependenti de alcool in
primul rand psihic, dar si fizic. Nu mai pot controla cantitatea de alcool
consumata (dupa primele pahare isi pierd masura, consuma in continuare,
apare starea de ebrietate). Exemple: consuma pe parcursul unei zile cu
diferite ocazii, mai ales dimineata pentru inlaturarea simptomelor neplacute
(tremurul mainilor, greutatea vorbiri, pierdera echilibrului) si seara pentru a
putea avea un somn cat de cat confortabil.
4. Bautorii de tip DELTA - Motivul principal al consumului: nevoia fizica de a
consuma alcool, obisnuinta. Acestia sunt dependenti de alcool in primul rand
fizic. Pot pastra o perioada mai lunga controlul asupra cantitatii de alcool
consumata (nu se imbata tare, dar nici nu pot renunta). De pilda: obiceiul
zilnic, ca dupa serviciu, cu colegii sa bea 2 beri la barul din cartier.
5. Bautorii de tip EPSILON (periodici) - Motivul principal al consumului:
decopensare, lipsa capacitatii de a mentine un echilibru, stare de epuizare sau
de depasire a resurselor functionale fizice si psihice. Acestia sunt dependenti
de alcool consumand necontrolat timp de cateva zile, avand, insa si perioade
mai lungi fara consum abuziv. Ca lungime de timp pauzele dintre episoadele
de consum pot varia intre cateva saptamani pana la 5-6 luni de zile. Exemplu:
dupa o pauza de 6 luni de zile, de revelion se incepe consumul si tine 1-2
saptamani, persoana fiind aproape permanent in stare de ebrietate.

S-au facut numeroase studii pe persoanele dependente de alcool iar cercetatorul E.M.
Jellinek a elaborat o descriere sintetica a evolutiei dependentei de alcool. Acesta prezinta
evolutia alcoolismului in patru faze:
F1. Faza pre-alcoolica
F2. Faza de debut
F3. Faza critica
F4. Faza cronica
F1. Faza pre-alcoolică
Este faza in care alcoolul se consuma ocazional, la petreceri, sarbatori, protocoale, etc. In
acest stadiu nu exista dependenta fizica si psihica. Dependenta se poate crea prin:
- consum de alcool repetat. Multi consumatori în exces nu depasesc niciodata acest punct.
- cantitatea de alcool creste din ce in ce mai mult cu fiecare ocazie de consum
F2. Faza de debut
In aceasta faza, sunt "asigurate", de catre consumator toate conditiile pentru dezvoltarea
dependentei. Consumatorul manifesta urmatoarele simptome:
1. Amnezie
2. Consum de alcool pentru efectul în sine
3. Ascunderea alcoolului
4. Preocupare fata de alcool
5. Sorbirea cu sete a primului pahar
6. Sentiment de vinovatie privind alcoolul
7. Evitarea conversatiei pe tema alcoolului
8. Amneziile apar dupa aproape fiecare consum

F3. Faza critică

Este faza în care dependenţa de alcool este deja instalată. Alcoolicul manifestă urmatoarele:
9. Pierderea controlului, persoana promite sau îşi propune să bea "mai puţin" dar constată
că nu mai poate controla voluntar cantitatea de bautura consumata, că pierde simţul
măsurii, că ajunge iar la ebrietate, beţie, stare de intoxicatie, comă alcoolică.
10. Rationalizarea si justificarea consumului, negarea bolii
11. Grupul de consumatori devine o sursa importanta pentru respect si stima de sine
12. Comportament agresiv, remuscare si sentimentul de vina persistenta
13. Modificarea comportamentului, tulburari de comportament
14. Intreruperea relatiilor sociale
15. Pierderea serviciului, incapacitatea de a prelua sarcini si responsabilitati
16. Pierderea interesului pentru activitati casnice, hobbyuri, alte activitati
17. Re-interpretarea relatiilor personale
18. Auto-compatimire marcata, stari depresive
19. Gandire irationala - crede fapte sau lucruri fara fundament real, interpretare negativa
20. Protejarea bauturii, neglijarea hranei, a igienei corporale si a aspectului fizic
21. Prima spitalizare, probleme medicale in urma complicatiilor date de consum
22. Gelozia alcoolica, scaderea capacitatii sexuale, impotenta
33. Consum matinal de alcool
F4. Faza cronică
Este ultima fază a dependenţei. Din acest punct, nu mai exista cale de intoarcere la "băutul
controlat". In acest stadiu dependenta se manifesta prin:

34. Consum permanent de alcool - de unul singur sau in compania prietenilor de pahar
35. Deteriorare etică - sistemul de valori s-a modificat (devine, mincinos, iresponsabil, etc.)
36. Deteriorare severă a gândirii
37. Deteriorare socială prin compania consumatorilor
38. Înlocuirea oricărei băuturi cu băutură alcoolizată
39. Tremuraturi, consumă alcool pentru evitarea sevrajului
40. Refuză, nu acceptă starea de degradare fizica si psihica în care a ajuns
În cazul consumului excesiv de alcool pot apărea psihoze alcoolice determinate de consumul
de alcool:

1. Betia patologică
Este o stare de excitatie, respectiv sedare declansata prin consumul de alcool, cu
reunoasterea defectuoasa a realitatii, iluzii si halucinatii. Frica excesiva sau furia,
agresivitatea puternica, starea de afect si atitudinea violenta pot aparea, în unele cazuri,
deja la ingerarea de cantitati minime de alcool (probabil în urma unei predispozitii
individuale, de ex. date de leziuni la nivel cerebral). Durata acestor manifestari este limitata
în timp (5-15 min.). Urmeaza somnul terminal si amnezia evenimentului.

2. Delirium tremens
Reprezinta o stare grava în care apar halucinatii vizuale majore, aprecierea gresita a realitatii,
agitatie psihomotorie severa, transpiratii profuze, tremuraturi, dereglari periculoase ale
frecventei cardiace si tensiunii arteriale. În trecut, starea de delirium tremens era adesea
letala, mortalitatea a scazut semnificativ în ultimii ani multumita unor medicamente noi.

3. Halucinoza alcoolica
Se aud voci vorbind între ele, precum si voci care vorbesc despre, comenteaza, critica
persoana consumatorului. Halucinatiile complexe de situatii includ scene de urmarire si
asediu si se asociaza cu anxietate maxima!

4. Gelozia obsesiva a alcoolicului

Este obsesia adesea incorigibila, ca partenera "merge" cu altul. Se manifesta de regula
zgomotos si cu un vocabular ordinar. Originea se gaseste în relatia tensionata a cuplului,
datorata tocmai consumului de alcool, precum si în atitudinea evidenta de refuz din partea
partenerei. Se adauga problema impotentei, sentimentele de vinovatie din cauza abuzului de
alcool, sentimentul de umilire si, nu în ultimul rând, frica de a-si pierde partenerul de viata.

5. Encefalopatia Wernicke
Este o inflamatie acuta a creierului ce poate pune viata în pericol (include somnolenta,
paralizia globilor oculari si ataxia=tulburarea coordonarii miscarilor).

6. Sindromul Korsakov
Tulburari grave ale memoriei, pacientul confabuleaza mult.
Fenomene de sevraj asociate acestor tulburari cauzate de consumul alcool:
hipertensiunea arteriala, transpiratie abundentă, tremuraturi, dureri la nivelul întregului
corp (la nivelul trunchiului), anxietate, predelir, tulburari de somn.
Un sindrom acut de sevraj reprezinta întotdeauna un motiv serios pentru internarea în
spital. În spital se urmează un tratament cu medicamente psihotrope anxiolitice,
hipotensoare si perfuzii pentru corectarea pierderii de lichide.

Bibliografie:
1)Subhash C.Pandey, ,Evan J,Kyzar, HuaiboZhang-“Epigenetic basis of the dark side of alcohol
addiction”

2) https://www.dependenta.ro/alcoolism