UNIVERSITATEA “DUNĂREA DE

JOS” DIN GALAȚI

FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI
ADMINISTRAREA AFACERILOR
SPECIALITATEA AFACERI
INTERNAȚIONALE
REPUBLICA ANUL I

MOLDOVA
DATE STATISTICE
PREZENTARE GENERALĂ

DENUMIREA OFICIALĂ A
ȚĂRII REPUBLICA MOLDOVA

SUPRAFAȚA 33.846 km2

ROMÂNIA (vest)
VECINI UCRAINA (Nord, Est și Sud)

(1)
OBȚINEREA
INDEPENDENȚEI 27 AUGUST 1991

REPUBLICĂ
FORMA STATULUI PARLAMENTARĂ

Sursa: Wikipedia/Moldova
https://ro.wikipedia.org/wiki/Republica_Moldova
(1)
Republica Moldova și-a obținut prima independență la 2 decembrie
1917, după care a urmat Marea Unire de la 1 decembrie 1918.
A doua independență și-a obținut-o față de URSS la 27 august 1991.
1.POPULAȚIA
Tabel 1.1:Numărul Total Al Populației RM
POPULAȚIA (persoane) CREȘTERE
ANUL
TOTAL URBAN RURAL ANUALĂ %
1989 4 335 360 2 020 120 2 315 240 –
1990 4 359 377 2 053 062 2 306 315 –
1991 4 364 077 2 057 362 2 306 715 +0,11%
2004 3 607 435 1 477 927 2 129 508 –0,30%
2008 3 572 703 1 476 110 2 096 593 –0,23%
2009 3 567 512 1 476 099 2 091 413 –0,14%
2010 3 563 695 1 476 681 2 087 014 –0,10%
2014 3 557 634 1 502 996 2 054 638 –0,05%
2015 3 555 159 1 507 265 2 047 894 –0,07%
2016 3 553 056 1 511 051 2 042 005 –0,06%
Sursa: >Banca de Date Statistice Moldova/Populația și Procesele demografice
>Wikipedia/Demografia Republicii Moldova
*Din anul 1989 nu se ia în considerare populația din stânga Nistrului.

Conform datelor Biroului Național de Statistică al Moldovei populația

țării înregistrează o descreștere demografică începând cu anul 2004, o
cauză a acesteia fiind emigrarea masivă a populației, în urma
instabilității politice și crizei economice.
În perioada dintre cele două recensăminte dintre 1989 și 2004,
populația R. Moldova a scăzut cu 350 000 persoane, inclusiv persoane
declarate ca fiind plecate în străinătate mai mult de 1 an.Astfel ritmul
mediu de scădere al populației este de 0,5% anual.
Majoritatea populației este concentrată în mediul rural deoarece țara e
preponderent agricolă.
Locul 133 în lume după numărul populației*nb!
http://statbank.statistica.md/pxweb/pxweb/ro/20%20Populatia%20si%20procesele%20demografice/?
rxid=d010930a-af6e-4801-bcb0-559a64376b8e
Tabel 1.2: Speranța de Viață medie pe Vârste, Ani și Sexe
ANUL TOTAL FEMEI BĂRBAȚI
1991 67,73 70,99 64,28
2004 68,38 72,16 64,50
2007 68,79 72,56 65,04
2008 69,36 73,17 65,55
2009 69,31 73,37 65,31
2010 69,11 73,41 65,00
2014 71,48 75,39 67,52
2015 71,54 75,54 67,52
Sursa: Banca de Date Statistice Moldova/Populația și Procesele demografice

Populaţia de sex feminin continuă să fie predominantă (51,9% din total

populaţie în 2004 şi 52,3% în 1989). Numărul femeilor înregistrate la ultimul
recensămînt a fost de 1 755 643 persoane, depăşind cu 128 mii numărul
bărbaţilor. Astfel, la 1000 de persoane de sex feminin reveneau 927 de persoane
de sex masculin, faţă de 912 în 1989.
Locul 154 în lume după speranța medie la viață
http://statbank.statistica.md/pxweb/pxweb/ro/20%20Populatia%20si%20procesele
%20demografice/20%20Populatia%20si%20procesele%20demografice__POP020/POP020900.px/?
rxid=24684a02-5646-4729-8542-73e5ee6d7a49

Vârsta Procente
0–14 18,03%
15–24 12,87%
25–54 43,55%
65+ 12,19%

Sursa:
https://www.cia.gov/library/public
ations/the-world-
factbook/fields/2010.html#md
În Republica Moldova se evidențiază procesul de îmbătrînire
demografică, în primul rînd, prin reducerea numărului persoanelor
tinere cu vârsta sub 15 ani şi, concomitent, prin creşterea numărului
populaţiei vârstnice (de 60 de ani şi peste). În 1989 aceste categorii de
populaţie constituiau respectiv 29,6% şi 12,6% din total populaţie, iar
în 2004 - 21,0% şi 14,3%. La recensământul din 2004 au fost
înregistrate 7 persoane în vârstă de peste 100 de ani, 5 din acestea
fiind femei.

Tabel 1.3:Născuți-vii,Rata Natalității

AN TOTAL RATA BRUTĂ A SPORUL
NĂSCUȚI(persoane NATALITĂȚII (per NATURAL
) 1000)
1991 82 221 16,5 6.0
1992 69 654 16,0 5.8
1993 66 179 15,2 4.5
1994 62 085 14,3 2.3
1997 45 583 11,9 0.7
2004 38 272 10.6 –0.9
2009 40 803 11.4 –0.4
2010 40 474 11.4 –0.9
2011 39 182 11.0 0
2012 39 435 11.1 0
2013 37 871 10.6 0
2014 38 616 10.9 –0.2
2015 38 610 10.9 –0.3
Sursa: > Banca de Date Statistice Moldova/Populația și Procesele demografice
>Wikipedia/Demografia Republicii Moldova
*Notă: Începând cu anul 1997, nu se iau în calcul datele din stânga Nistrului
Locul 169 în lume după numărul de născuți
http://statbank.statistica.md/pxweb/pxweb/ro/20%20Populatia%20si%20procesele
%20demografice/20%20Populatia%20si%20procesele
%20demografice__POP030/POP030100.px/table/tableViewLayout1/?rxid=24684a02-5646-4729-8542-
73e5ee6d7a49
Tabel 1.4:Decedați,Rata Mortalității
RATA BRUTĂ A CHANGE
ANUL NR. DECEDAȚI
MORTALITĂȚII %
1989 40 113 9,2 –––––
1990 42 427 9,7 –––––
1991 45 846 10,5 –––––
1996 49 748 11,5 –––––
1997 42 957 11,9 –––––
2013 38 060 10,7 –0,67%
2014 39 494 11,1 –0,09%
2015 39 906 11,2 –––––

Tabel 1.4.1:Decedați,Rata Mortalității Infantile

VALOAREA CHANGE
ANUL
R.M.I %
1989 20,4 –––––
1990 19,0 –––––
1991 19,8 –––––
2010 13,03 -6,41%
2011 12,18 -6,50%
2012 11,44 -6,10%
2013 10,84 -5,22%
2014 10,40 -4,09%
2015 10,10 -2,87%

Sursa: http://statbank.statistica.md/pxweb/pxweb/ro/20%20Populatia%20si%20procesele
%20demografice/20%20Populatia%20si%20procesele
%20demografice__POP040/POP040100.px/?rxid=3800be9e-3349-42bd-b599-
30a4d6cb7592
Locul 19 în lume după numărul de decesuri
 1.2 Migrația Populației
Tabel 1.2.1: Imigranți (total persoane)
ȚARA/ ANUL 2012 2013 2015
Afganistan ––––– ––––– 1
Australia 1 2 5
Azerbaidjan 30 33 65
Belgia 10 1 6
Brazilia 3 19 9
Bulgaria 25 18 23
Republica Cehă 4 8 3
China 23 38 28
Cipru 6 5 6
Danemarca 7 4 5
EAU ––––– ––––– 2
Egipt 1 4 11
Elveția 9 11 3
Estonia 6 1 4
Finlanda 2 13 6
Franța 41 29 43
Georgia 31 31 31
Germania 68 55 40
Grecia 28 26 20
Irlanda 5 4 4
Israel 407 463 548
Italia 129 117 180
Marea Britanie 33 27 19
Norvegia 10 2 14
Olanda 16 10 14
Pakistan 2 10 8
Polonia 30 20 22
Portugalia 41 3 12
România 445 600 646
Rusia 305 335 567
Serbia 10 10 11
 Siria 65 64 33
Slovacia 3 16 4
Spania 10 25 37
SUA 176 129 209
Suedia 8 15 21
Turcia 337 445 347
Ucraina 403 394 754
Ungaria 4 2 3
Venezuela 1 ––––– –––––
Sursa: http://statbank.statistica.md/pxweb/pxweb/ro/20%20Populatia%20si%20procesele
%20demografice/20%20Populatia%20si%20procesele
%20demografice__POP070/POP070100.px/table/tableViewLayout1/?rxid=3800be9e-3349-
42bd-b599-30a4d6cb7592

În Republica Moldova foarte mulți imigranți vin cu scopul de a studia.Se

consideră că în R.Moldova studiile Universității de Medicină sunt calitative, iar
Universitatea afirmă că are peste 1000 de studenți străini din state precum Siria,
Turcia, EAU.Mulți dintre ei afirmă că studiile în R.Moldova sunt mai ieftine
comparativ cu cele a țării lor de origine.

Tabel 1.2.2: Emigranți (total persoane)

PLECAȚI ÎN… 2012 2013 2014 2015
Belarus 48 72 82 64
Bulgaria 8 8 6 2
Canada 6 4 5 9
Cehia 56 48 6 3
Germania 218 256 223 253
Israel 198 169 210 174
România 9 9 9 8
Rusia 772 684 788 961
SUA 245 160 285 287
Ucraina 1360 1054 602 312
Sursa: Moldova în Cifre – 2016, pagina 12

Motivul pentru care a crescut numărul emigranților plecați în țări precum

Canada, Germania, Rusia, SUA, Belarus, Israel, este lipsa locurilor de muncă în
R.Moldova și rata șomajului ridicată, de 5,2% în 2015 comparativ cu 4,3% în
2012.
Notabil este faptul că numărul emigranților plecați în Ucraina scade brusc cu
43% în 2014, cauza acesteia fiind războiul din această țară.
Locul 215 în lume după rata migrației

Clasificarea ţărilor după mişcarea naturală a populaţiei ne evidenţiază că

Moldova în perioada reformării economice a intrat cu paşi rapizi în topul ţărilor
cu spor natural negativ, înregistrând din 1998 o descreştere stabilă a populaţiei.
Rata mişcării naturale a scăzut de la 11,3‰ în 1975 la nivelul de - 1,9‰ în
2005. Ţările dezvoltate în marea majoritate î-si acoperă acest spor negativ prin
soldul migratoriu pozitiv. Ţările sărace însă nu pot beneficia de un sold
migratoriu pozitiv.Trebuie de menţionat faptul că în perioada anilor 1990-2005
a fost înregistrată o scăderebruscă, fără precedent, a natalităţii (reducerea ratei
natalităţii la 1000 locuitori de la 17,7 la 10,5, sau cu 7,2 puncte procentuale).

2.ECONOMIA
2.1.Agricultura
Necătând la faptul că în ultimul timp Republica Moldova înregistrează progrese,
ea rămâne a fi una din cele mai sărace țări din Europa. Cu o climă moderată și
terenuri arabile, economia Moldovei se bazează foarte mult pe sectorul agricol,
a cărui producții ce se evidențiază sunt fructele,legumele, vinul și tutunul.
Este unul din cei mai mari exportatori de vinuri din lume, ocupând Locul 12
la nivel mondial.
Poziția economico-geografică a Republicii Moldova este una favorabilă,
deoarece:
1. Clima temperată este una favorabilă pentru dezvoltarea și activitatea
economică a populatiei, precum și a diversității de recolte și soiuri de
plante/pomi care oferă o desfacere a pieții mai largă și mai diversificată, precum
și dezvoltarea industriei, în special a celei alimentare.
2. Statele vecine au un grad de dezvoltare economică mai avansat decât
Republica Moldova, iar acesta este un factor favorabil în implementarea
progresului în toate sferele pieții, în special cea economica.
3. Așezarea teritorială a Republicii Moldova o caracterizează drept a fi un punct
strategic, deoarece atrage statele înalt dezvoltate să investească în dezvoltarea
sectorului economic și rezolvarea cât mai eficientă a problemelor de ordin
economic, ceea ce sporește calea dezvoltării Republicii Moldova în acest plan.
O importantă resursă naturală a R.Moldova este solul/terenurile
arabile, deoarece solurile Republicii Moldova sunt fertile, ceea ce sporește
calitatea și cantitatea materiei prime în dezvoltarea agriculturii.Drept argument
ne servesc datele statistice despre ”Producția principalelor produse vegetale”.

Tabel 2.1.1: Utilizarea Terenurilor (%)

Terenuri agricole 74,9%
Pentru cereale 9,1%
Terenuri arabile 55,1%
Pășuni 10,7%
Păduri 11,9%
Alte terenuri 13,2%
Sursa: https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/geos/md.html

Tabel 2.1.2: Populația ocupată pe Activități economice(mii personae+

%)
Ani 2013 2014 2015
Agricultură 337,9 (31.7%) 361,1 (33,6%) 381,9 (34,7%)
Industrie 142,4 (13.3%) 145,6 (13.5%) 148,3 (13,5%)
Construcții 65,0 (6.1%) 66,4 (6.1%) 65,4 (5,9%)
Comerț 211,4 (19.8%) 202,8 (18,8%) 189,6 (17,2%)
Transporturi și
73,2 (6.8%) 67,7 (6.3%) 76,3 (6,9%)
comunicații
Administrație
235,6 (22.1%) 230,9 (21.4%) 235,8 (21,4%)
publică

Producția principalelor produse vegetale

Tabel 2.1.3.1:Producția de legume și boabe (mii tone)
Produse 2012 2013 2014 2015*
Grâu 495 1009 1102 922
Orz 118 219 221 179
Porumb 572 1419 1556 1077
Floarea-soarelui 296 504 547 485
Soia 48 65 109 48
Sfecla de zahăr 587 1009 1356 537
Tutun 3 2 1,4 1,2
Cartofi 182 239 268 158
Bostănoase 52 55 47 54
Castraveți 21 23 26 17
Tomate 49 51 57 54
Sursa: Moldova în cifre decembrie 2015/Agricultura/ pagina 54

Tabel 2.1.3.2:Producția de fructe (mii tone)

Ani 2012 2013 2014 *2015
Mere 282 307 370 308
Prune 49 56 73 100
Vișini 8 3 5 6
Piersici 8 17 10 25
Nuci 9 13 13 11
Struguri 506 613 594 599

*Seceta excesivă din 2015 a provocat daune mari culturilor de primăvară şi

plantaţiilor pomicole, recolta fiind redusă în comparaţie cu 2014 cu minimum
60%.Autorităţile statului nu au întreprins nici o acţiune palpabilă de sprijin
pentru fermieri. N-au fost acordate nici compensaţiile pentru anul 2014, ce
urmau să le ridice pomicultorii care dispun de suprafeţe de livezi de mere mai
mare de 15 hectare.
Produsele vegetale precum grâul, orzul și porumbul se folosesc ca materie
primă în producția de crupe pentru animalele destinate zootehniei și a producției
de făinoase.

Producția principalelor produse zootehnice

 Tabel 2.1.4: Producția principalelor produse animaliere (mii tone)
Ani Bovine Porcine Ovine și Caprine Păsări
2012 15,8 82,2 4,7 51,7
2013 13,8 77,8 4,4 57,3
2014 13,7 82,3 4,2 62,2
2015 14,0 91,6 4,2 62,7

Tabel 2.1.5: Producția principalelor produse animaliere (mii tone)

Ani 2013 2014 2015
Vite și păsări (în
52,5 53,3 60,6
greutate vie)
Lapte 14,9 18,7 21,7
Ouă alimentare 211,2 216,4 225,0
Lână 28,0 13,0 18,3

2.2.Industria
Resursele minerale ale Republicii Moldova sunt reprezentate preponderent
de roci sedimentare, cum ar fi calcarul, creta, ghipsul, nisipul, gresia, bentonita,
tripoli şi diatomita, care pot fi folosite la construcţii, la producerea cimentului şi
a sticlei, în industriile alimentară, chimică, metalurgică etc. Pe teritoriul
Republicii Moldova au fost identificate minerale nemetalice ca grafitele,
fosforitele, zeolitele, fluoritele, baritele, iodurile şi bromurile, precum şi unele
metale industriale ca fierul, plumbul, zincul şi cuprul.Moldova posedă şi
depozite mici de lignite, petrol şi gaz natural.

Tabel 2.2.1:Indicii Volumului Producției industriale (în %) anul

precedent=100
1997 1998 2004 2011 2012 2013
Industria extractiva
105.6 86.6 123.6 127.6 98 122.2
Industria prelucratoare
96.6 83.1 109.3 111.6 98.5 107.9
Industria alimentara si a
bauturilor
98.2 80.3 105.8 106.8 101.3 106.3
Productia, prelucrarea si 80.3 63.8 88.1 113.7 115.6 103
conservarea carnii si a
produselor din carne
Prelucrarea si
conservarea fructelor si
legumelor
147.6 70.3 79.2 130.6 83 113.7

Fabricarea produselor
lactate 83.8 124.1 110.4 102.1 107.3 108.9

Fabricarea piinii si
produselor de patiserie
proaspete
93.6 84.5 112.5 107.6 99.4 104.9

Fabricarea zaharului
83.7 82.6 106.7 84.2 90.6 173.6
Fabricarea
macaroanelor si
poduselor fainoase 170.4 339.1 98.6 99.1 103.5 109.9
analoage

Fabricarea bauturilor
alcoolice distilate 126.5 112.4 106.1 123.3 101.8 119.6

Fabricarea vinului
109.2 75.1 110.7 102.3 101.7 92.6
Fabricarea produselor
de tutun 94.2 92.8 95 91.3 79.9 80.6
Fabricarea produselor
textile 83.1 78.8 113.4 146.2 97.9 101.3

Fabricarea de articole
de imbracaminte;
prepararea si vopsirea 91.4 103.6 118.2 114.7 77.4 98.1
blanurilor

Fabricarea incaltamintei
121.7 65.5 137.3 103.9 84.9 101.5
Fabricarea hirtiei si
cartonului 116.9 87.6 107.4 105.8 84.5 94.7

Industria chimica
80.7 126 119.1 91.3 105.9 119
Productia de articole din 89.7 90.7 110.7 104.6 95.1 98.1
cauciuc si din material
plastic

Productia altor produse

din minerale
nemetalifere
116.5 91.1 114 107.7 100.9 121.9

Fabricarea sticlei si
articolelor din sticla 114.7 111.6 109.6 110.8 84.7 133.3

Fabricarea caramizilor
si tiglelor din lut ars 104.4 102.3 110.2 105.2 65.2 125.7

Fabricarea elementelor
din beton, ipsos si
ciment
115.4 73.3 130.6 106.7 109.8 118.6

Taierea, fasonarea si
finisarea pietrei 91.4 95.6 93.4 79.9 105.8 126.7

Industria metalurgica
99.6 93.2 110.9 102.6 81.4 129.9
Fabricarea de masini
agricole 93.1 93.2 97.9 103.7 84.7 76

Fabricarea de mijloace
ale tehnicii de calcul si
de birou
131 50.4 136.4 152.5 79.6 91.1

Productia de masini si
aparate electrice 101.9 69.3 149.2 143.2 133.4 131.1

Productia de mobilier
78.5 68.8 117.4 111.5 96.4 105
Fabricarea bijuteriilor
24.5 125.1 97.3 58.4 67.3 15.9

Energie electrica si
termica, gaze si apa 99.8 91 100.1 96.1 95.4 95.7

Captarea, epurarea si
distributia apei 94.2 91.4 82.5 91.4 99.4 101.5
 2.3.Comerț.Import și Export
Portul Internațional Liber Giurgiulești (PILG)
Portul Internațional Giurgiulești este un punct strategic important, deoarece
beneficiază de o amplasare pe traseele internaționale de comerț și transport, precum
este canalul navigabil Rin-Main-Dunăre, care unește Marea Neagră, 14 state
europene și Marea Nordică; sistemele de cale ferată de standard european și rus,
precum și rețeaua de drumuri internaționale.

Tabel 2.3.1: Importuri și Exporturi prin PILG

Ani 2009 2010 2011 2012 2013 2014
Export
(cearele, 39 000 207 800 165 000 78 500 245 700 354 000
tone
Export
(mărfuri, – – – – 25 800 54 100
tone
Import
(petrol, 38 600 58 800 67 600 86 200 139 500 156 800
tone
Import
(mărfuri, – – – 56 600 53 000 77 200
tone
Investiții
3,9 7,2 5 2,7 1,95 3,5
(mln $)

Cu toate că PILG este un port deschis, cele mai mari cantități produse petroliere
se importă prin punctul vamal Palanca, iar petroliștii continua să folosească
căile ferate, deoarece portul Giurgiulești are infrastructura slab
dezvoltată.Juridic, R.Moldova are statut de țară cu ieșire la mare, dar
oportunitățile nu sunt utilizate pe deplin, iar aceasta nu reprezintă una din
prioritățile guvernului.
Importurile prin Giurgiulești constituie 40%.

Tabel 2.3.2: Principalii partenerii de Import

Rusia 22,7% (petrol)
România 18,4% (gaz,petrol,alimente)
Ucraina 11,5% (gaz natural, produse
alimentare)
Germania 7% (utilaje)
Italia 4,8% (haine)
Turcia 4,4% (îmbrăcăminte, citrusuri)

În anul 2014, importatorii moldoveni au adus produse din 49 de țări diferite.

Aproximativ 57% din mărfuri au fost importate din China, 10% din Spania, 6%
din India, 5% din Israel, 3% din Turcia.
Tabel 2.3.3: Principalii partenerii de Export
România 23,1%
Italia 10,2%
Turcia 9,4%
Rusia 8%
Germania 6,6%
Belarus 6,4%
În țările enumerate mai sus R. Moldova exportă uleiuri vegetale,vin,haine,fructe,
zahăr, dulciuri.
Începând cu 2014, scade exportul către Rusia din cauza embargoului dictat de
autoritățile de la Kremlin.Astfel fermierii moldoveni s-au extins pe piața
europeană și au semnat acorduri de colaborare cu țări ale UE.În acest mod,
vinurile moldovenești, dulciurile și recent produsele textile, au ajuns pe piața
unor țări dezvoltate ca Franța,Marea Britanie,Italia,Spania și Germania.
În anul 2015 s-a estimat că importurile au constituit 3.595 mlrd $ cu 1.263 mlrd
$ mai puțin decât în 2014.Deoarece țara nu profită rațional de resursele naturale,
ea importă mai mult decât exportă.
Exporturile în anul 2015 au constituit 1.507 mlrd $, cu 298 mln $ mai puțin ca
în 2014.
Datoriile externe ale țării au scăzut cu 147 mln $ în 2015, cu toate acestea
R.Moldova mai are datorii de 6.207 mlrd $.

3.Turism
În R.Moldova turismul este foarte slab dezvoltat turismul, cu toate acestea, în
ultimii ani se dezvoltă turismul rural. În anul 2014, comparativ cu anul 2013 s-a
majorat numărul de turişti şi excursionişti participanţi la turismul intern cu
26,0%, la turismul emiţător şi receptor respectiv cu 14,7% şi 9,2%.

Tabel 3.1: Activitatea turistică a agenţiilor de turism şi

turoperatorilor din Republica Moldova în anul 2014
2014 2014 în % față de 2013
Turiști și Turiști- Turiști și Turiști-
excursioniști zile excursioniști zile
Turism receptor 14 362 37 050 116.2 114.2
Odihnă,recreere,agremen 8 355 14 605 131.7 94.9
t
Afaceri 4 952 13 889 83.1 82.1
Tratament 559 7 586 93.8 93.7
Alte scopuri 496 970 199.2 62.5
Turism emițător 180 646 1 287 340 114.7 117.0
Odihnă,recreere,agremen 178 260 1 269 617 115.5 118.1
t
Afaceri 1 144 7 416 79.9 114.9
Tratament 1 164 10 042 77.3 61.0
Alte scopuri 78 269 25.3 9.8
Turism intern 43 045 307 502 126.0 108.1

Din cei 14,4 mii de turişti şi excursionişti străini, care au vizitat Republica
Moldova în anul 2014 şi au beneficiat de serviciile agenţiilor de turism şi
turooperatorilor, 58,2% au sosit în scopuri de odihnă, recreere şi agrement,
34,5% - de afaceri şi profesionale şi 3,9% - de tratament. Ponderi mai însemnate
în numărul total de turişti şi excursionişti străini sosiţi în Republica Moldova le-
au revenit cetăţenilor din România (21,2%), Federaţia Rusă (13,9%), Ucraina
(10,7%), Germania (4,9%), Turcia (4,8%), Italia (4,0%), Statele Unite ale
Americii (3,9%),  Israel (3,7%), Polonia (3,0%), Regatul Unit al Marii Britanii
şi Irlandei de Nord (2,9%), Bulgaria (2,7%), Belarus (2,5%), Olanda (2,3%),
Austria (1,9%), Suedia (1,7%), Franţa (1,3%), Lituania (1,2%).
Tabel 3.2:Numărul de sosiri ale Vizitatorilor Stăini în Republica
Moldova, prin intermediul Agențiilor de Turism și Turoperatorilor,pe
Ţări de Origine, la 31 decembrie

2001 2004 2013 2014 2015

Armenia 25 94 28 72 47
Austria 105 153 308 269 133
Azerbaijan 24 107 109 55 80
Belarus 509 1072 64 365 248
Belgia 38 64 82 50 95
Bulgaria 295 471 246 392 379
Canada 42 31 35 44 39
China 201 58 65 49 83
Cipru 319 62 12 14 99
Danemarca 58 25 20 28 86
Elveția 36 80 240 45 191
Estonia 53 27 136 91 105
Federația Rusă 2361 3952 1604 1999 1524
Franța 304 319 364 190 293
Germania 558 632 798 708 547
Grecia 99 88 100 136 103
Irlanda 35 29 22 20 79
Italia 572 1019 593 575 520
Japonia 87 89 265 68 277
Olanda 125 223 336 336 300
Polonia 237 428 823 430 634
M.Britanie 163 3054 503 418 513
Republica
88 218 108 35 139
Cehă
România 2076 2350 2307 3046 3178
S.U.A 1072 2504 579 564 682
Spania 57 65 98 115 184
Suedia 120 116 276 238 484
Turcia 2405 3521 557 692 717
Ucraina 2261 3173 1042 1537 1785
Ungaria 519 146 40 46 31