Sunteți pe pagina 1din 24

UNIVERSITATEA GEORGE BARITIU DIN BRASOV FACULTATEA DE ECONOMIE IN TURISM, COMERT SI SERVICII

ECONOMIA SERVICIILOR APLICATII PERSPECTIVELE SERVICIILOR DE TURISM IN REGIUNEA BRASOV

STUDENTA: ANUL III, GRUPA M-Z, AM

I. PREMISE
Activitatea turistica se numara printre cele cateva fenomene ce sau impus in epoca contemporana, dezvoltarea sa spectaculoasa constituind o trasatura caracteristica a secolului nostru si in special a celei de a doua jumatati a acestuia. In noianul de transformari produse in viata social-economica dupa al doilea razboi mondial - introducerea automatizarii, folosirea ciberneticii si tehnicii de calcul in diverse sectoare economice, industrializarea agriculturii, conturarea stiintei ca ramura de productie, modernizarea mijloacelor de transport etc. - societatea omeneasca, indiferent de forma relatiilor de productie, de sistemul social-politic existent s-a industrializat la scara planetara. Societatile industrializate, mai mult sau mai putin dezvoltate, au ca trasatura definitone o importanta concentrare a populatiei in centre urbane, in cadrul carora, pe suprafete restranse, se inregistreaza aglomerari ale locurilor de scolarizare si de munca, ale cailor si mijloacelor de transport ale familiilor in blocuri de locuinte, ale punctelor de distractie; de asemenea, societatea industrializata ofera prin organizarea stiintifica a productieisi a muncii, prin tehnologia moderna si concentrarea intreprinderilor producatoare - posibilitati nelimitate de crestere a productivitatii muncii, cu multiple efecte pozitive asupra membrilor societatii,. Intre care: cresterea veniturilor si a puterii de cumparare, sporirea duratei timpului liber prin reducerea zilei si a puterii de cumparare prin marirea concediilor, cresterea sperantei medii de viata dezvoltarea si modernizarea mijloacelr de informare. Insa, in acelasi timp, societatea industrializata are si efecte negative asupra membrilor ei, acestea manifestandu-se sub forma agresivitatilor biologice (poluare, lipsa de mis.care, maladii frecvente etc.), precum si a celor de ordin nervos (stresul psihic, constrangerile din viata sociala si profesionala s.a.). De aici, si nu numai, dorinta si tendinta oamenilor societatii contemporane de a-si petrece timpul liber calatorind, cautand sau visand la colturi linistite din natura, vizitand orase si sate din tara de bastina sau din alte tari pentru a cunoaste oameni si locuri, sau pentru a-si ingriji sanatatea. Si, cum numarul populatiei in majoritatea tarilor a crescut considerabil, iar influenta factorului distanta - timp a fost diminuata simtitor prin modernizarea mijloacelor de transport, turismul - ca modalitate de petrecere placuta i utila a timpului liber - a cunoscut o "explozie" fara precedent, constituind una dintre cele mai remarcabile trasaturi ale epocii contemporane, dar mai ales a deceniilor sapte, opt si noua ale secolului XX. Schimbrile politice i socio-economice de dup cel de-al doilea rzboi mondial au determinat ca n foarte multe ari ale lumii s creasc, de la an la an, numrul vacanelor i cltoriilor turistice, n interiorul i exteriorul granielor. Varietatea activitilor din domeniul turismului, interdependena

dintre acestea, legturile existente ntre acestea i alte ramuri ale economiei naionale, diversificarea motivaiilor, creterea numrului de factori cu aciune de durat i spaiere care influeneaz raporturile dintre cerere i ofert au fcut ca turismul s devin o adevrata industrie, al crui rol se gsete mereu n ascensiune, Privit ca un sector economic distinct, turismul include o gama variat de servicii, i anume: servicii de publicitate i promovare, informare, cazare, alimentaie public, tratament balnear, agrement i divertisment variat .a.

1.Analiza evolutiei serviciilor de turism in perioada 2000-2003


Analiza evolutiei economiei nationale - cadru pentru analiza serviciilor de turism Sursa datelor de mai jos este Ministerul de Finante, pentru datele din executia bugetului public national, bilant contabil si impozitarea veniturilor persoanelor fizice independente si asociatii familiale. Calculul PIB a) metoda de productie PIB= VAB+IP+TV-SP PIB=produs intern brut VAB=valoarea adaugata brtua IP=impozit pe produs TV=taxe vamale SP= subventii pe produs b)metoda cheltuielilor PIB=CF+FBCF+VS+( E-I) CF= consum final efectiv FBCF=forma bruta de capital VS= variatie stoc E=export I=import c)metoda veniturilor PIB=R+EBE+AI-ASP R=renumerare salriu EBE=exced brtu de exploatare AIP=impozit prod ASP=subventii prod

STUDIU DE CAZ: ZONA DE CENTRU A ROMANIEI Numarul de locuitori in zona de centru a Romaniei
18.03.2002 589018 07.01.1992 643261 05.01.1977 582863 15.03.1966 442692

Ev
numarul de locuitori 800000 600000
1977 108.7

Dupa cum se poate observa in acest grahic, populatia in zona de centru a Romaniei a vut cresteri semnificative dupa 1989, insa dupa 07.01.2002, numarul a inceput sa scada din cauza situatiei materiale precare.

Densitatea locuitorilor in zone de centru a Romaniei


2002 109.8 Loc/km 1992 119.9 1966 82.5

18.03

Densitatea locuitorilor

140 120 100 80 60 40 20 0 1960

400000
1977

1992

2002

densitatea

1966

200000
1970 1975 1980 1985 1990 1995 2000 2005 ani

1965

18.03.2002

La fel ca si numarul de locuitori, densitatea a inceput sa scada dupa 1992, desi din 1966 inregistrase o crestere continua datorita popularii masive din alte regiuni.

Populaia, fenomene demografice i fora de munc in Brasov Populaia stabila a Municipiului Braov a fost la 01.07.2005 de 282.517 persoane. n funcie de vrst, populaia Braovului are componena de mai jos: Structura populaiei stabile pe grupe de vrst n Municipiul Braov
Grupa de
vrst 06 ani 714 ani 1519 ani 2024 ani 2559 ani peste 60 ani Total

Populaia
stabil la 01.07.2005 13.281 16.627 21.640 25.910 157.704 47.355 282.517

Dinamica populaiei i evoluia forei de munc n Municipiul Braov sunt prezentate n tabelul urmtor:
Dinamica populaiei
Populaia legala -01.07.2005 Natalitatea (nscui vii la 1000 locuitori)-Semestrul I 2005 date provizorii Mortalitatea (decedai la 1000 locuitori)-Semestrul I 2005 - date provizorii Spor natural la 1000 locuitori-Semestrul I 2005 - date provizorii Populaia ocupat - date provizorii Numrul de omeri la sfritul anului Cf.AJOFM Rata omajului (% din populaia activ)-31.12.2005 -Cf AJOFM Mortalitate infantil (la 1000 nscui vii dup domiciliu) * Date operative (determinate prin metode statistice) ** Nu deinem date 2005 279.791 7,84 9,46 -1,62 133.352* 7.388 5,6 -**

Indicele PIB pe categorii de resurse 2000 92.4 2001 95.1 2002 102.3 2003 106.8

2500 2000 1500 1000 500 0 Series1 Series2 1 2000 94.2 2 2001 95.1 3 2002 102.3 4 2003 106.8

Se poate observa in grafic o crestere continua a PIB-ului, datorita avantului luat de sectorul tertiar dupa revolutie. Sporul cu baza fixa= > 106.8-92.4=14.4 Sporul cu baza in lant=> 106.8-14.4=92.4 Indice de evolutie cu baza fixa=> 106.8/92.4=1.15 Ritm de evolutie cu baza in lant=> 92.4/95.1=0.97 Media seriei=> 94.2+95.1+102.3+106.8/4=99.6 Spor mediu de evolutie=> 106.8-94.2/3=4.2 Indice mediu de evoulutie: 106.8/92.4=106.8/94.2=1.06 Ritmul mediu de evolutie 1.06-1=0.06

Productia , consumul intermendiar+valoarea adaugata bruta


Anii 1998 1999 2000 2001 2002 productie 19519.4 26607.9 35138.8 48333 67553.3 Consum intermediar 10018.3 12922.3 16096.4 23743 35215.7 Val ad brUTA 9501 13685.6 19042.4 24590 32337.6

Investitii , pe principalele active ale economiei nationale


2000 44.1 2001 47.1 2002 43.3 2003 46.9

47.5 47 46.5 46 45.5 45 44.5 44 43.5 43 1999.5 2000 2000.5 2001 2001.5 2002 2002.5 2003 2003.5

Investitiile au crescut din 2000 pana in 2001, dar dupa aceasta data au inregistrat o scadere iar apoi din nou o crestere. Sporul cu baza fixa= > 46.9-44.1=2.8 Sporul cu baza in lant=> 46.9-43.3=3.6 Indice de evolutie cu baza fixa=> 46.9/44.1=1.06 Ritm de evolutie cu baza in lant=> 1.06-1=0.06 Ritm de evolutie cu baza in lant=>

46.9/43.3=1.08 Media seriei=> 46.9+43.3+47.1+44.1/4=45.35 Spor mediu de evolutie=> 46.9+44.1/3=30.06 Indice mediu de evoulutie: 46.9/44.1=1.03 Ritmul mediu de evolutie 1.03-1=0.3

Investitii nete realizate pe surse de finantare


2003 4815.2 Mld lei 2002 3315.0 2001 2746.7 2000 1097.8

8000 7000
Sporul cu baza fixa= > 4815.2-1097.8=3717.4

6000 5000 4000 3000

Sporul cu baza in lant=> 4815.2-3315=1500.2

Indice de evolutie cu baza fixa=> 4815.2/1097.8=4.38 Indice de evolutie cu baza in lant=> 4815.2/3315=1.45

Ritm de evolutie cu baza fixa=> 4.38-1=3.38 Ritm de evolutie cu baza in lant=> 1.45-1=0.45 Media seriei=> 4815.2+3315+2746.7+1097.8/4=2993.6 Spor mediu de evolutie=> 4815.2-1097.8/3=1239.1 Indice mediu de evoulutie: 4815.2/1097.8=2.09 Ritmul mediu de evolutie 2.09-1=1.09

Indicii investiei, pe active


2001 162.5 2002 162.0 2003 197.8

Imobilizari corporale
2003 40189 2002 27774 2001 16254 2000 12111

45000 40000 35000 30000 25000


Sporul cu baza fixa= > 40189-12111=28087 Sporul cu baza in lant=> 40189-27774=

Imobilizarile corporale au crescut incontinuu datorita faptului ca se dorea o economie prospera in zona de centru a tarii, mediu propice pentru turism.

ld lei

Indice de evolutie cu baza fixa=> 40189-27774=124 Indice de evolutie cu baza in lant=> 40189/12111=3.31 Ritm de evolutie cu baza fixa=> 3.31-1=2.31

Ritm de evolutie cu baza in lant=> 2.31-1=1.31 Media seriei=> 40189+27774+16254+12111/4=24082 Spor mediu de evolutie=> 40189-12111/3=9.359 Indice mediu de evoulutie: 40189/12111=1.89 Ritmul mediu de evolutie 1.89-1=0.89

Indicii imobilizarilor corporale, pe active ale economiei nationale


2003 172.1 1. Inflaie Rata inflaiei, determinat pe baza creterii preurilor de consum al populaiei, a fost n luna decembrie 2005 de 0,5% fa de luna precedent. Rata inflaiei n luna decembrie 2005, fa de: Noiembrie Decembrie 2004 2005 0,5 8,6 1,1 5,7 0,2 9,8 0,3 13,1 Rata medie lunar a inflaiei n: Anul 2005 0,7 0,5 0,8 1,0 Anul 2004 0,7 0,6 0,9 0,7 2002 156.2 2001 111.2

Total Mrfuri alimentare Mrfuri nealimentare Servicii

La total grup mrfuri alimentare preurile fa de luna noiembrie 2005 au crescut cu 1,1%. n cadrul grupei creteri mai mari de preuri s-au nregistrat la: ou (+20,5%), cartofi (+12,2%), legume i conserve de legume (exclusiv cartofi, fasole boabe i alte leguminoase) (+3,4%), brnz (+2,3%), fructe proaspete (+1,4%), lapte de vac (+1,1%). n luna decembrie 2005 fa de luna noiembrie 2005 s-au nregistrat scderi de pre la urmtoarele produse alimentare: citrice i alte fructe meridionale (-3,3%), produse de morrit (-2,1%), carne de pasre (1,9%), ulei comestibil (-0,3%).

Comparativ cu luna noiembrie 2005 la grupa de mrfuri nealimentare preurile au crescut cu 0,2%. Creteri mai mari de pre n cadrul acestei grupe s-au nregistrat la: cri, ziare, reviste (+1,2%), confecii i nclminte (+0,5%), tricotaje, articole de galanterie, pasmanterie si mercerie (+0,4%). Scderi de preuri au avut loc la combustibili (-0,2%). n luna decembrie 2005 la grupa de servicii preurile au crescut cu 0,3% fa de luna precedent. n cadrul acestei grupe menionm creterile preurilor la: ap, canal, salubritate (+0,7%), confecionat i reparat mbrcminte i nclminte (+0,7%), ngrijire medical (+0,6%), reparaii auto, electronice i lucrri foto (+0,5%), cinematografe, teatre, muzee, cheltuieli cu nvmntul i turismul (+0,4%). 2. Salariai i ctigul salarial Numrul salariailor la sfritul lunii decembrie 2005 a fost n judeul Braov de 164.792 persoane, fiind cu 0,8% mai mic dect cel nregistrat la sfritul lunii precedente i cu 0,1% fa de luna decembrie 2004. Ctigul salarial mediu nominal net a fost n luna decembrie 2005 la nivelul judeului Braov de 834 lei (RON), fiind cu 10,3% mai mare dect n luna precedent. n ramura industriei i construciilor ctigul salarial s-a situat peste media pe jude, respectiv 844 lei (RON). Ctiguri salariale sub medie s-au nregistrat n agricultur, silvicultur i piscicultur, 707 lei (RON) i n servicii, 828 lei (RON). Fa de luna decembrie 2004, ctigul salarial mediu nominal net lunar a crescut cu 10,5%, iar preurile de consum au crescut n aceeai perioad cu 8,6%, deci salariul real a crescut cu 1,7%. Fa de luna octombrie 1990, ctigul salarial mediu net lunar, prezint o cretere de 2.388,3 ori, dar lund n considerare faptul c, n aceeai perioad preurile de consum al populaiei au crescut de 2.730,9 ori, rezult c, de fapt, salariul real a sczut cu 12,6%. 3. Pensionari i pensia medie Numrul mediu al pensionarilor de asigurri sociale de stat din judeul Braov a fost n trimestrul III 2005 de 128.599 persoane (mai mic cu 0,1% fa de trimestrul II 2005 i cu 0,2% fa de trimestrul III 2004), iar pensia medie a acestora a fost 323 lei (RON) (cu 3,5% mai mare dect n trimestrul II 2005 i cu 14,1% fa de trimestrul III 2004). 4. omaj Numrul omerilor n evidenele Ageniei Judeene pentru Ocuparea Forei de Munc Braov la data de 31.12.2005 a fost de 21.751 persoane din care 9.875 femei (45,3%). Rata omajului nregistrat la sfritul lunii decembrie 2005 a fost de 8,5%, calculat n raport cu populaia activ civil total. n luna decembrie 2005 rata omajului a fost mai mare cu 0,3 puncte procentuale dect cea din luna precedent i mai mic cu 2,1 puncte procentuale fa de luna decembrie 2004. Repartizarea omerilor n plat pe centre teritoriale se prezint astfel: Agenia Braov cu 4.942 omeri (din care 50,2% femei), Agenia Fgra cu 460 omeri (din care 50,6% femei), Agenia Rnov cu 567 omeri (din care 43,2% femei), Agenia Codlea cu 641 omeri (din care 57,1% femei), Agenia Zrneti cu 1.341 omeri (din care 48,9% femei), Agenia Rupea cu 215 omeri (din care 39,1% femei), Agenia Scele cu 465 omeri (din care 47,7% femei) i Agenia Victoria cu 131 omeri (din care 58,0% femei). Dintr-un total de 8.762 omeri n plat, 5.687 sunt fr studii medii (64,9%), 2.503 sunt cu studii medii (28,6%), iar 572 sunt cu studii superioare (6,5%). Se observ o scdere a ponderii omerilor cu studii superioare de la 8,3% n luna decembrie 2004 la 6,5% n prezent i o cretere a ponderii omerilor foarte tineri (sub 25 ani) de la 7,1% n decembrie 2004 la 9,6% n prezent. 5. Indicatori demografici Din datele operative primite de la Oficiul Strii Civile reiese c n luna decembrie 2005, n judeul Braov s-au nscut 446 copii, iar n aceeai lun s-au nregistrat 517 decese. Numrul cstoriilor ncheiate n judeul Braov n luna decembrie 2005 a fost de 137, iar divorurile au fost n numr de 57.

6. Cifra de afaceri n industrie Volumul cifrei de afaceri n industrie a sczut n luna decembrie 2005 cu 18,2% fa de luna precedent i cu 11,6% fa de aceeai lun a anului 2004. n anul 2005 cifra de afaceri n industrie a sczut cu 3,0% fa de anul 2004. 7. Producie industrial Producia industrial n luna decembrie 2005 a fost mai mic n volum absolut cu 16,0% fa de cea realizat n luna precedent i mai mare cu 22,8% fa de cea realizat n luna corespunztoare a anului precedent. n anul 2005 fa de anul 2004 producia industrial a sczut cu 2,1%. La principalele produse industriale realizate n judeul Braov s-au obinut producii mai mari n luna decembrie 2005 fa de luna decembrie 2004 la: preparate din carne cu 293,2%, confecii textile cu 132,1%, bere cu 140,0%, carne de bovine cu 48,1%, uleiuri minerale i unsori consistente cu 46,5%, nclminte cu fee din piele cu 44,6%, piese de schimb pentru autovehicule rutiere cu 42,6%, produse cosmetice cu 35,1%, carne de pasre cu 22,2%, var cu 20,8%, carne de porcine cu 9,6%, piese de schimb pentru autoturisme de ora cu 9,0%. Producii mai mici n luna decembrie 2005 fa de luna decembrie 2004 s-au obinut la: autocamioane cu 91,1%, produse macromoleculare de baz cu 70,8%, brnzeturi cu 59,4%, energie termic cu 55,1%, esturi din ln i tip ln cu 54,2%, piese de schimb pentru tractoare cu 37,8%, tractoare cu 33,5%, echipament electric pentru autovehicule i tractoare cu 27,5%, lapte de consum cu 26,8%, motoare electrice de 0,25 KW i peste cu 20,5%, piese turnate din feroase i neferoase cu 16,0%, rulmeni cu 12,8%, produse lactate proaspete cu 1,5%. Productivitatea muncii n industrie1 n luna decembrie 2005 estimm c a fost cu 15,3% mai mic fa de luna precedent i cu 27,5% mai mare fa de luna corespunztoare a anului precedent. n anul 2005 fa de anul 2004 productivitatea muncii n industrie a sczut cu 1,3%. Valoarea stocurilor de produse finite din industrie la 31.12.2005 a fost mai mic cu 28,3% fa de decembrie 2004 i cu 7,0% fa de noiembrie 2005. 8.Export i import n luna decembrie 2005 s-au realizat exporturi n devize convertibile n valoare de 51.660 mii euro, reprezentnd 119,5% fa de volumul exporturilor realizat n luna decembrie 2004 i 81,5% fa de cel realizat n luna precedent. n anul 2005 s-au realizat exporturi n valoare de 644.245 mii euro (date provizorii), cu 11,5% mai mult fa de anul 2004. Balana comerului exterior este deficitar att n luna decembrie 2005, ct i n anul 2005. n luna decembrie 2005 s-au realizat importuri de mrfuri n valoare de 80.571 mii euro, reprezentnd 101,5% fa de volumul importurilor realizate n luna decembrie 2004 i 83,1% fa de volumul realizat n luna precedent. n anul 2005 s-au realizat importuri n valoare de 923.151 mii euro (date provizorii), cu 22,3% mai mult fa de anul 2004. 9. Investiii i construcii Activitatea de investiii n anul 2005 s-a concretizat ntr-un volum de 1.106,1 milioane lei (RON) fiind cu 64,3% mai mare dect n anul 2004. Pe elemente de structur, investiiile n construcii au crescut cu 100,8% iar n utilaje (cu i fr montaj) i mijloace de transport cu 46,1%. n anul 2005 s-au finalizat i s-au dat n folosin 673 locuine (357 n mediul urban i 316 n mediul rural), cu 67 locuine mai puin fa de anul 2004 (cu 49 locuine mai puin n mediul urban i cu 116 locuine mai mult n mediul rural). Toate cele 673 locuine date n folosin n anul 2005 au fost construite din fondurile populaiei. La 31.12.2005 se aflau n construcie 1.073 locuine, din care pe stadii de execuie: 48 locuine terminate i nerecepionate, 518 n stadiul de finisaj, 272 n faza de executare a structurilor, 235 n stadiul de executare a fundaiilor, iar pe lng acestea se mai aflau n construcie prin Agenia Naional a Locuinelor un numr de 100 locuine. 10.Agricultur n agricultur, efectivele de animale din unitile aparinnd Societilor Comerciale din sectorul de stat, ca i din unitile aparinnd Direciei pentru Agricultur i Dezvoltare Rural, au fost la
1

31.12.2005 de: 2.263 bovine, 1.024 porcine, 125 ovine i caprine i 91 mii capete psri. n aceste uniti sau obinut n anul 2005, 23.596 hl lapte (fizic) de vac i bivoli i 11.017 mii buci ou. n sectorul privat al agriculturii, existau la 31.12.2005 urmtoarele efective de animale: bovine 60.025 capete (din care 88,6% aparinnd fermelor familiale), porcine 94.435 capete (din care 52,8% n ferme familiale), ovine i caprine 268.695 capete (din care 94,2% n ferme familiale), psri 2.112 mii capete (din care 26,8% n ferme familiale). n aceste uniti s-au obinut n anul 2005, 1.109.768 hl lapte (fizic) de vac i bivoli i 110.921 mii buci ou. n sectorul produciei vegetale s-au obinut n anul 2005 urmtoarele producii medii la hectar : 2.496 kg/ha la gru i secar, 2.374 kg/ha la orz, 1.960 kg/ha la orzoaic, 1.356 kg/ha la ovz, 11.491 kg/ha la cartofi, 20.700 kg/ha la sfecl de zahr. Sectorul privat deine ponderi mari n producia vegetal total: la gru i secar 97,8%, la orz 100,0%, la orzoaic 98,1%, la ovz 99,0%, la cartofi 96,8%, la sfecl de zahr 99,0%. 11. Societi comerciale La sfritul lunii decembrie 2005, erau nregistrate n judeul Braov, 16 regii autonome, 725 societi pe aciuni, 28.360 societi cu rspundere limitat, 197 societi n nume colectiv, 11 societi n comandit simpl, 91 organizaii cooperatiste. Numrul total al societilor care existau la 31.12.2005 n judeul Braov era de 29.400. n urma unui studiu realizat pe un eantion de 438 uniti turistice, reiese c numrul de sosiri ale turitilor n structurile de primire turistic, n luna decembrie 2005 a fost de 38.820 persoane, din care 35.260 turiti romni (90,8%) i 3.560 turiti strini (9,2%). Comparativ cu luna decembrie 2004 numrul de turiti a crescut cu 0,5% (cu 1,8% la turitii romni i a sczut cu 10,6% la turitii strini). Indicele de utilizare a capacitii de cazare turistic n funciune n luna decembrie 2005 a fost de 28,2% la total structuri de primire turistic cu funciuni de cazare turistic (37,8% la hoteluri, 27,5% la vile turistice, 23,9% la cabane turistice, 21,0% la pensiuni turistice urbane i 17,5% la pensiuni turistice rurale) fa de 27,5% n aceeai lun a anului 2004. Durata sejurului a fost n luna decembrie 2005 de 2,5 zile (2,5 zile la turitii romni i 2,9 zile la turitii strini), fa de 2,3 zile n luna decembrie 2004. n anul 2005 numrul de sosiri ale turitilor n structurile de primire turistic a crescut cu 6,3% fa de anul 2004 (a crescut cu 9,0% la turitii romni i a sczut cu 3,7% la turitii strini). Indicele de utilizare a capacitii de cazare turistic n funciune a sczut de la 24,7% n 2004 la 23,9% n 2005 datorit reducerii duratei sejurului. n sectorul produciei vegetale s-au obinut n anul 2005 urmtoarele producii medii la hectar : 2.496 kg/ha la gru i secar, 2.374 kg/ha la orz, 1.960 kg/ha la orzoaic, 1.356 kg/ha la ovz, 11.491 kg/ha la cartofi, 20.700 kg/ha la sfecl de zahr. Sectorul privat deine ponderi mari n producia vegetal total: la gru i secar 97,8%, la orz 100,0%, la orzoaic 98,1%, la ovz 99,0%, la cartofi 96,8%, la sfecl de zahr 99,0%.

PIB Regional din turism


2000 2730.3 2001 3321.3
PIB Turism
5000 4000 suma 3000 2000 1000 0 ani 2001 2000 2002

2002 4304.6

PIB-ul din turism a inregistrat o crestere continua din 2000, datorita faptului ca Brasov este o zona turistica prima din Romania. Sporul cu baza fixa= > 4304.6-2730.3=1574.3 Sporul cu baza in lant=> 4304.6-3321.3=983.3

Indice de evolutie cu baza fixa=> 4304.6/2730.3=1.57 Indice de evoilutie cu baza in lant=> 4304.3/3321.3=1.29 Ritm de evolutie cu baza fixa=> 1.57-1=0.57 Ritm de evolutie cu baza in lant=> 1.29-1=0.29 Media seriei=> 4304.6+3321.3+2730.3/3=3452.06 Spor mediu de evolutie=> 4304.6-2730.3/2=2517.4

Indice mediu de evoulutie: 1.29=1.13 Ritmul mediu de evolutie 1.13-1=0.13

Populatia ocupata civila


Sectorul primar Sectorul 2 Sectorul 3 2002 36.2 29.9 33.9 2001 40.9 27.5 31.6 2000 41.4 27.4 31.2

2002-36.2% din populatia activa din centrul tarii lucra in sectorul primar -29.9% din populatia activa din centrul tarii lucra in sectorul secundar -33.9% din populatia activa din centrul tarii lucra in sectorul tertiar 2001-40.9% din populatia activa din centrul tarii lucra in sectorul primar -27.5% din populatia activa din centrul tarii lucra in sectorul secundar

-31.6% din populatia activa din centrul tarii lucra in sectorul tertiar 2000-41.4% din populatia activa din centrul tarii lucra in sectorul primar -27.4% din populatia activa din centrul tarii lucra in sectorul secundar -31.2% din populatia activa din centrul tarii lucra in sectorul tertiar Se observa o crestere continua a ponderii populatiei din sectorul tertiar dupa cum exprima si urmatoarele grafice 2000
2000

31%

42%

1 2 3

27%

2001
2001

32% 40% 1 2 3 28%

2002

2002
34% 36% 1 2 3 30%

Sectorul 3

0.339 %

0.312

0.316

2 anii

Capacitatea si activitatea de cazare turistica

Capacitatea de cazare Exist:9611, in fctiune:3650, media : 6630

sosiri 329

innoptari 830

Indice de utilizare 22.6

Judetul Brasov este unul din judetele tarii cu un patrimoniu natural si istoric de invidiat, dar care nu este valorificat cum se cuvine. Brasovul este depozitar a nenumarate monumente ale naturii, ntre care "Poiana Narciselor" din vecinatatea municipiului Fagaras, Mlastinile Harman - Dealul Lempes, cu microclimat si flora de exceptie, Tigaile Ciucasului, Abruptul Bucsoiu sau Caldarea Malaiestilor din muntii Bucegi de o valoare peisagistica unica. Exista doua parcuri nationale pe teritoriul sau - parcul national Piatra Craiului si o parte a parcului national Bucegi, exista 24 de rezervatii naturale. Se poate spune ca prin elegantele hoteluri si baze turistice din Brasov, Poiana Brasov si Predeal, prin pitorescul gospodariilor taranesti din zonele Bran, Poiana Marului, Tara Brsei, Tara Fagarasului si Vama Buzaului, judetul Brasov ofera "casa buna" oricui doreste sa vada, sa simta frumosul naturii si al oamenilor dintr-un areal turistic exceptional, recunoscut ca atare de toti cei ce i-au trecut pragul. Judetul Brasov este ncarcat de istorie. Urmele vietii omului pe aceste meleaguri dateaza nca din paleolitic si n continuare, pna n epoca fierului care este bogat reprezentata. Asezarile dacice si ale populatiei daco - romane ale caror existenta este atestata prin descoperirile arheologice de la Brasov, Rsnov, Zarnesti, Feldioara, Teliu, Rupea - dovedesc ca si dupa retragerea stapnirii romane (271 e.n.) a existat o continuitate a populatiei autohtone, care s-a mentinut si n perioada de trecere la feudalism si n continuare pna astazi. Rsnovul dateaza din epoca romana existnd vestigii ale trecutului la hotarul dintre orasul Rsnov si comuna Vulcan concretizate n urmele unui castru roman al legiunii a - XIII - a Gemina. Fagarasul, ca tinut este cunoscut nca din anul 1222 sub denumirea de Tara Fagarasului identica cu Tara Romnilor (terra Blachorum). Din ndepartate vremuri si mai ales de la nceputul secolului al XIV-lea, datorita pozitiei sale, Brasovul ajunsese un important centru mestesugaresc si comercial ce avea intense relatii economice cu Tara Romneasca si Moldova nca din timpul domnitorilor Vlaicu Voda si Mircea cel Batrn, Alexandru cel Bun si Stefan cel Mare. n Scheii Brasovului, cu aproape cinci secole n urma (1495) a luat fiinta Prima Scoala Romneasca si tot aici si tipareste n secolul al XVI-lea, diaconul Coresi primele carti n limba romna. n centrul istoric al orasului Brasov se afla Casa Sfatului ce dateaza din anul 1420 cnd apartinea breslei cojocarilor ( n prezent aici functioneaza sectia de istorie a Muzeului judetean), Casa Hirscher sau Podul Mestesugarilor, gazda renumitului complex comercial,"Cerbul Carpatin ". n imediata apropiere a acestora se nalta impunatoarea Biserica Neagra recunoscuta pentru valoroasa colectie de covoare orientale din sec.XVI-XVII si cea mai mare orga, cu 4000 tuburi, din sud-estul Europei. Constructia acestui edificiu a fost nceputa n anul 1385 si terminata abia dupa 100 ani.

Ca bastioane ale apararii cetatii Brasovului au fost ridicate Turnul Negru, la sfrsitul secolului al XV- lea si Turnul Alb construit n aceeasi perioada. La poalele Tmpei ne ntmpina Bastionul Tesatorilor si Poarta Ecaterina. Desi cea mai mare pondere n total a capacitatii de cazare turistica n functiune din tara de-a lungul celor 3 ani o detine judetul Constanta (20,3% n 2001, 21,9% in anul 2002), judetul Brasov este urmatorul judet cu o pondere a capacitatii de cazare n total de 7,1% anul 2001 si 6,5% n 2002. Avantajul sau este ca aceasta capacitate de cazare poate fi utilizata n toate anotimpurile. Dar pentru a detalia gradul de folosire a capacitatii de cazare este necesar a cunoaste reteaua turistica a judetului Brasov de-a lungul celor 3 ani. Este interesant de urmarit evolutia capacitatilor de cazare si a numarului de unitati turistice, pe tipuri de unitati, n vederea determinarii unei prognoze ct mai apropiate de realitate a evolutiei turismului brasovean.

Numarul de locuri a scazut n anul 2003 fata de anul 2001 cu 506, n timp ce numarul de unitati turistice cu o capacitate de cazare ce poate fi utilizata n toate anotimpurile a crescut cu 25 n aceasta perioada (7,4%).

Se poate observa ca n ultimii 3 ani, n judetul Brasov s-au pus n functiune 2 moteluri, 35 pensiuni, 7 pensiuni agroturistice, n schimb a scazut numarul de hoteluri cu 2, vile turistice cu 5, de cabane cu 8, bungalouri cu 3, campinguri cu 1. Cel mai afectat a fost n anul 2003 turismul montan, numarul locurilor de cazare n hoteluri scaznd cu 559, cel n cabane scaznd cu 317, n vile cu 8 si sistemul taberelor, unde numarul locurilor de cazare a scazut cu 174 din anul 2001 pna n anul 2003.

Explicatia acestui fenomen o reprezinta n principal calitatea serviciilor, dar si cuantumul tarifelor pentru serviciile oferite, servicii al caror tarif mediu a crescut n ultimii 3 ani dupa cum urmeaza:

Cresterea preturilor a fost n perioada 2001-2003 de 43,3% la cazarea a doua persoane n hotel de doua stele, de 42,4% la cazarea pentru o noapte a unei persoane n hotel de 2 stele si de 28,9% la cazarea n apartament. De aici rezida si numarul de sosiri n structurile de primire turistica cu functiuni de cazare turistica, dupa cum urmeaza:

Din tabelul de mai sus rezulta ca a scazut numarul de sosiri la turistii romni cu 3,4% (de la 260.026 n anul 2001 la 251.070 n anul 2003), n timp ce la turistii straini acesta a crescut cu 8,0% (de la 68.289 n 2001 la 73.746 n anul 2003) pe de o parte datorita publicitatii facute turismului romnesc peste hotare, iar pe de alta parte datorita cresterii reale a calitatii serviciilor n unitati turistice. Se observa nsa ca la categoria "alte", unde intra si pensiunile turistice numarul turistilor a nregistrat o crestere n anul 2003.

Numar de nnoptari pe tipuri de capacitati de cazare:

Ca numar de nnoptari, acestea au scazut la turistii romni cu 16,2% n 2002 si cu 8,1% fata de anul 2001. La turistii straini numarul de nnoptari a nregistrat o crestere cu 5,4% n anul 2002 comparativ cu anul 2001, urmnd sa scada apoi cu 7,1% din anul 2002 pna n 2003 . Pe total, indicele de utilizare neta a capacitatii de cazare turistica, determinat ca raport ntre numarul de nnoptari si numarul de locuri-zile pe capacitate turistica a fost n judetul Brasov n anul 2003 mai mic dect media pe tara (si asa destul de mica) si mai mica chiar dect media regiunii centru. Acesta reprezinta un real semnal de alarma n vederea luarii de masuri pentru relansarea turismului brasovean. Cel mai mare indice de utilizare a capacitatii turistice n functiune s-a nregistrat n anul 2002 (23,6%), comparativ cu ceilalti ani (23,1% n 2001 si 22,5% n anul 2003). Din punct de vedere economic si financiar firmele brasovene angrenate n activitatea de turism au realizat n anul 2002 o cifra de afaceri de 1.316,4 mld. lei (fata de 1054,3 mld. lei n 2001), reprezentnd doar 1,4% din totalul cifrei de afaceri realizata la nivel de judet n anul 2002 (conform bilanturilor contabile depuse de agentii economici care au sediul pe teritoriul judetului Brasov). Soldul exercitiului financiar net a fost n anul 2002 de 113 mld. lei, iar nivelul datoriilor s-a ridicat la 713,7mld. lei. Rata rentabilitatii financiare, determinata ca raport ntre valoarea profitului brut si cea a cifrei de afaceri reprezinta la nivelul agentilor economici studiati 9,0%. Concluzia este ca unitatile turistice sunt rentabile si de aici necesitatea luarii de masuri n vederea extinderii activitatii turistice. Este dificil de prognozat evolutia turismului brasovean. Cert este ca se afla n impas si trebuie luate masuri de relansare a acestuia n primul rnd prin mbunatatirea calitatii, dar si prin extinderea pensiunilor rurale si agroturistice, prin acordarea de facilitati fiscale ntreprinzatorilor n domeniu, dar si punerea n aplicarea a unor proiecte de finantare externa. De asemenea este necesara realizarea unei promotii inteligente, intensive si cu o arie larga de raspndire, att n interiorul ct si n exteriorul tarii, si nu n ultimul rnd practicarea unor tarife decente comparabile din punct de vedere tarif-calitate cu cele ale altor tari cu potential turistic. nsa pentru toate acestea este necesara o infrastuctura sanatoasa si moderna si chiar realizarea vestitului aeroport la Brasov, toate presupunnd un efort financiar deosebit care la ora actuala nu poate fi realizat dect prin colaborari internationale. Aceste masuri sunt absolut necesare deoarece turismul este speranta cresterii economice n viitor, n judetul Brasov dar si speranta bunastarii sociale determinata de ocuparea locurilor de munca din domeniu, care nu trebuie sa fie deloc putine, n conditiile n care industria brasoveana va genera noi someri.

2. Corelatia intre gradul de evolutie economico- sociala a Brasovului si evolutia serviciilor de turism
PIB Regional din turism/Brasov
2000 2730.3 2001 3321.3 2002 4304.6

Populatia ocupata civila


Sectorul primar Sectorul 2 Sectorul 3 2002 36.2 29.9 33.9 2001 40.9 27.5 31.6 2000 41.4 27.4 31.2

%din populatie
Coeficientul de corelatie liniara simpla (r) AN 2000 2001 2002 Total PIB=X 27 33 43 103 PO=Y 31.2 31.6 33.9 96.7 x*y 842.4 1024.8 1457 3324.9 x 729 1089 1849 3667 y 973.4 998.5 1149.2 3121.1

R=3*3324.9-103*96.7/[3*3667-(103)]*[3*3121.1-(96.7)] =9974.7-9960.1/(1101-10609)*(9363.3-9350.8) =14.6/392-12.5 =14.6/70=0.2 In urma calculelor s-a obtinut valoarea de 0.2, ceea ce inseamna ca intre cei 2 indicatori nu exista o legatura stransa, popluatia din Brasov nu influenteaza PIB deoarece nu ei il produc ci turistii veniti la noi. Astfel, chiar daca populati din Bv manifesta o scadere sau crestere importanta, aceasta nu va afecta si PIB.

Coeficientul de corelatie a rangurilor Spearman (Sp) Regiunea NE SE S SV V NV Centru Bucuresti PO 1409.1 1090.6 1293.8 953.5 821.1 1170.0 1063.9 827.3 PIB 39820.8 38745.0 38916.3 28351.7 33841.8 44615.2 41422.8 106166.1 rx 1 4 2 6 8 3 6 7 ry 4 6 5 8 7 2 3 1 d 9 4 9 4 1 1 4 36 68

Sp=1-6*68/8(64-1)=0.19

Coeficientul de corelatie Kendall (K)

Regiunea NE S NV SE Centru SV Bucuresti V

ry 4 5 2 6 3 8 1 7

pi 4 3 4 2 2 0 1 0 16

Qi 3 3 1 2 1 2 0 0 12

S=Pi-Qi-16.12=4 K=2*4/8(8-1)=0.14 La nivel teritorial, legatura dintre PO si PIB creat din servicii este, de asemenea, foarte slaba, din date rezultand ca productivitatea populatiei ocupate are o influenta mai mare asupra PIB.

3.ANALIZA COMPARATIVA A DEZVOLTARII SERVICIILOR INTRE ZONA CENTRALA SI BUCURESTI


Pentru comparatie s-au luat in considerare urmatorii indicatori: PO in servicii, PIB creat si indicatorii specifici turistici. Regiune Centru Bucuresti Total PO in servicii 337.6 484.6 2702.3 PIB 41422.8 106166.1 371879.7 PIB/PO 122.69786 219.07985 137.61590 PIB/PO 4 1

Analiza comparative intre regiunea centrala si Bucresti este foarte simpul de facut intr-cat se observa o diferenta imensa intre productivitatea populatiei ocupate in Bucuresti si cea din zona centrala. O persoana care lucreaza in Bucresti audce un aport exprimat in PIB de 2.56 ori mai mare decat colegul lui din Brasov.O explicatie este numarul mare de firme din Bucuresti care ofera locuri de munca in acest sector dar si faptul ca renumeratia este mai mare, la fel si facilitatile oferite. Capacitatea de cazare si activitatea turistica Bucuresti Centru Cap. De cazare 2998 3650 Sosiri 540 329 Innoptari 1123 830 Indice de utilizare 37.7 22.3

Total

51632

5057

17845

34.6

Se observa din tabel ca in Centru sunt cu 121.7% mai multe spatii de cazare decat in Bucuresti insa numarul de sosiri este cu 164% mai mare decat in zona centrala a tarii. Acest lucru se explica prin faptul ca Bucuresti este capitala dar si faptul ca poseda 2 aeroporturi. Nevoia de business este mai acuta in Bucuresti datorita faptului ca marii afaceristi prefera capitala tarii pentru perfectarea afacerilor lor.

4. PERSPECTIVA SERVICIILOR DE TURISM IN PERIOADA URMATORILOR 3 ANI


a) anul 1966 1977 1992 2002 2005 Total Metoda sporului mediu Yi(mii pers) 442.6 582.8 643.2 589.0 297.7 T 0 1 2 3 4 Y=yi+*t 442.6 590.6 658.98 612.67 329.26 (yi-yi~) 0 60.84 246.4 560.2 996.03 1863.07

=7.890 mii pers y mediu=511.06 Y=y1+ti Y1966=442.6+7.890*0=0 Y1977=582.8+7.890=590.6 Y1992=643.2+7.890*2=658.98 Y2002=589+7.890*3=612.67 Y2005=297.7+7.89*4=329.26

Y1966=(442.6-511.06)=0 Y1977=(582.8-590.2)=60.84 Y1992=(643.2-658.98)=246.4 Y2002=(589-612.67)=560.2 Y2005=297.7-329.26)=996.03 =\/(y1-yi)/n =\/ 1863.07/5 =0.03>5%, metoda ajusteaza bine seria de date b)Metoda indicelui mediu de dinamica Anii 1966 1977 1992 2002 Yi(mii pers) 442.6 582.8 643.2 589.0 ti 0 1 2 3 Yi=y1*I 495.712 562.736 720.384 659.68 (y1-yi) 0 401 5943 4947

2005 I=1.1205

297.7

333.424

1250 =12541

=\/(12541)/5= 5.08 >5% => acesata metoda nu ajusteaza bine seria de date c)Metoda trendului liniar Anii 1966 1977 1992 2002 2005 Yi(mii pers) 442.6 582.8 643.2 589.0 297.7 ti -2 -1 0 1 2 0 Ti 4 1 0 1 4 10 Yi*ti -885.4 -582.8 0 589 595.4 283.8 yi 435.2 568.3 652.3 596.2 325.56 (yi-yi) 54.76 210.25 6544.81 51.84 776.17 7637.83

Yi=a+b*ti a=y=511.06 b=yiti/ti= =28.38 => nici acesta metoda nu ajusteaza bine seria d)Metoda trendului parabolic Anii 1966 1977 1992 2002 2005 Yi(mii pers) 442.6 582.8 643.2 589 297.7 ti -2 -1 0 1 2 Ti 4 1 0 1 4 ti -8 -1 0 1 4 Ti4 16 1 01 16 34 Yi*ti -885.6 -582.8 0 589 595.4 Yi*t 1770.4 582.8 0 589 1190.8 yia+bt+ct 462.5 456.23 653.2 569.2 356.23

a=653.2 b=28.38 c=5.6 =25.36, v=5.07<5% deci metoda ajusteaza bine seria de date Anii 2006 2007 2008 ti 3 4 5 yi=a+bti+c*ti 653.2+3*28.38+5.6*9=760 653.2+4*28.38+5.6*16=856.32 653.2+5*28.38+5.6*25=935.1

1966

1977

1992

2002

2005

2006

2007

2008

442.6

582.8

643.2

760 589 297.7

856.32

935.1

Se observa o crestere semnificativa a populatiei ocupate in servicii in regiunea de centru a tarii, prin aparitia noilor centre hoteliere dar acest fenomen poate fi explicat si prin apropiata intergrare in Eu si sosirea turistilor din aceasta zona in zona Brasovului.