GEIS VOL. XXVI.

2022

RISCUL DEMOGRAFIC ÎN
REGIUNEA CENTRU
dr. József SZILÁGYI1

Abstract: The impact of demographic change on social risks is often

identified years after its onset, when a problem begins to affect more and more
people, becoming a social phenomenon over time. The profound changes
experienced by the population and demographic phenomena have economic and
social impact.

Key words: vulnerability, feminization, population aging

1. Introducere

Regiunea Centru este una dintre cele opt regiuni de dezvoltare din
România, înființată în 1998, în conformitate cu legea Dezvoltării Regionale.
Este o unitate teritorial-statistică de nivelul al doilea (NUTS 2), conform
clasificării EUROSTAT și cuprinde județele Alba, Brașov, Covasna,
Harghita, Mureș și Sibiu.
Ca suprafață, Regiunea Centru se desfășoară pe o suprafață de
34.092 km2, ceea ce reprezintă 14,3% din suprafața totală a țării, cu o
populație ce însumează 2.606.644 locuitori (2022). În cadrul regiunii sunt
1845 de așezări, de unde rezultă o densitate medie de 18,5 așezări/km 2, cu
mari diferențieri pe unități administrative teritoriale. Modul de grupare a
așezărilor în teritoriu a fost puternic influențată de caracteristicile reliefului,
potențialul natural și economic și gradul de accesibilitate. Cele 1845 de
așezări sunt organizate în 20 de municipii, 37 de orașe și 357 sisteme
comunale.

2. Potențialul demografic

La 1 ianuarie 2022 numărul populației Regiunii Centru a fost de

2.606.644 locuitori, de unde rezultă o densitate a populației de 76,45
loc/km2. Din analiza evoluției numărului populației rezultă că, în ultimii 30

1
de ani populația regiunii analizate a scăzut cu 3,79%. Pentru același
interval, la nivel de județe, cu excepția județelor Sibiu și Brașov, care pe
fondul dezvoltării economice au înregistrat o creștere a numărului
populației cu 1,7%, respectiv 1,9%, toate celelalte județe componente au
înregistrat o scădere a numărului populației în medie cu 5-6%, cea mai mare
scădere înregistrând județul Alba cu 12,4%.
În mediul urban, comparativ cu anul de referință 1992, populația
urbană s-a diminuat cu 7,2%, de la 1.665.976 loc. în 1992 la 1.545.522 loc.,
cele mai mari scăderi ale numărului populației înregistrând marile centre
industriale, Brașov (-31.506 loc.), Tîrgu-Mureș (-17.777 loc.) și Mediaș
(-11.862 loc.).
Majoritatea orașelor regiunii fac parte din categoria orașelor foarte
mici sub 20.000 loc. (64,9%), cu rol de polarizare locală, dar cu funcții
economice diferețiate, și din categoria orașelor mici, cu o populație cuprinsă
între 20.000-50.000 loc. (24,6%). Din totalul de 51 de așezări urbane, cât
însumează cele două clase, 14 orașe sunt municipii de rangul II. În categoria
orașelor mijlocii (50.001-100.000 loc) se înscriu trei orașe municipii de
rang II, Mediaș (jud. Sibiu) cu 55.181 loc., Sfântu Gheorghe (jud. Covasna)
62.440 loc. și Alba Iulia (jud. Alba) 74.393 loc. Din a patra clasă valorică,
sub aspectul potențialului demografic (peste 100.000 loc.), fac parte
municipiile Tîrgu-Mureș (144.009 loc.), Sibiu (165.739 loc.) și Brașov
(286.393 loc.) (Tabel 1).
În cadrul Regiunii Centru, municipiul Brașov este singurul
municipiu de rang I și singurul pol de creștere de importanță națională,
având cel mai mare grad de urbanizare din regiune (74,7%), ocupând primul
loc în termeni de PIB/locuitor şi ai productivităţii muncii. În cadrul regiunii
se mai înscriu cinci poli de importanţă regională, Sibiu, Tîrgu-Mureş, Alba
Iulia, Sfântu Gheorghe şi Mediaş, cu o populaţie între 50.000 şi 100.000 de
locuitori.
Regiunea Centru. Populația urbană
Tabelul 1
Nr. loc. <20000 20000- 50000- >100000 Total Populația
Județ 50000 100000 urbană
Alba 6 4 1 0 11 221.312
Brașov 5 4 0 1 10 457.270
Covasna 4 0 1 0 5 110.731
Harghita 7 2 0 0 9 142.316
Mureș 7 3 0 1 11 300.530
Sibiu 8 1 1 1 11 310.096
Total 37 14 3 3 57 1.542.255
 3. Riscul demografic

Riscul demografic poate fi definit ca „...un proces (fenomen) social

extrem, periculos pentru individ și societate, în ansamblul ei. Consecințele
extreme ale riscului demografic sunt materializate în dezastre sociale. Pe
lângă consecințele de ordin economic și social „produsul extrem” al
riscurilor demografice se măsoară în numărul victimelor...”. (Surd, 2001)
Riscul demografic poate fi pus în evidență prin însumarea a mai
multor procese cu consecințe negative la nivelul socetății cum ar fi: sporul
natural și migratoriu negativ, mortalitatea infantilă, divorțalitatea,
subfertilitatea, feminizarea populației, îmbătrânirea populației.
În studiul de față, în vederea analizei riscului demografic, s-au luat în
considerare indicele de feminitate, ponderea populației vârstnice, indicele
de îmbătrânire demografică și indicele de dependență economică.

3.1. Indicele de feminitate

Pentru a evidenția vulnerabilitatea populației în funcție de ponderea

populației feminine s-a calculat indicele de feminitate (I F) la nivel de
așezări, iar pe baza valorilor extreme s-au stabilit cinci clase de
vulnerabilitate după cum urmează: vulnerabilitate foarte mică - I F≤90%,
vulnerabilitate foarte mică - I F≤90%, vulnerabilitate mică - I F=90,1-100%,
vulnerabilitate medie - IF=100,1-110%, vulnerabilitate mare - IF=110,1-
120%, vulnerabilitate foarte mare - IF ≥120%.
La nivel de regiune, în ultimii 30 de ani, se evidențiază o ușoară
tendință de feminizare a populaiei, ponderea populației feminine
înregistrând o creștere cu 0,8%, de la 50,3% (1992) la 51,1% (2022), iar
indicele de feminitate de la 101,3% la 104,3%, creștere ce se înscrie în
condițiile de evoluție normală a populației, dictată de speranța de viață mai
mare a populației feminine. Analiza indicelui de feminitate pe medii, indică
o pondere mai mare a populației feminine în mediul urban, unde valorile
medii oscilează între 107,3% și 110,6%, spre deosebire de mediul rural,
unde valorile medii sunt între 96,7% și 99,4% (Tabel 2.).
La nivel de unități administrative, 21 de unități administrative (5,1%)
prezintă o vulnerabilitate foarte mică, 246 de unități (59,8%) o
vulnerabilitate mică și 129 de unități (31,4%) o vulnerabilitate medie. Cu o
vulnerabilitate mare (IF=110,1-120%) se înscriu 14 unități administrative
(3,4%) din care 10 sunt așezări urbane - Alba Iulia (112%), Brașov
(113,5%), Făgăraș (111,9%), Sfîntu Gheorghe (110,9%), Tg. Secuiesc
(110,6%), Miercurea Ciuc (112,2%), Odorheiu Secuiesc (111,3%), Tușnad
(112%), Tg. Mureș (112,9%) și Sibiu (114,5%). Cu o vulnerabilitate foarte
mare se înscrie un singur sistem comunal din județul Sibiu, Poiana Sibiului
(123%) (Tabel 3).

Indicele de feminitate pe medii

Tabelul 2
1992 2022
  IF IF URBAN IF RURAL IF IF URBAN IF RURAL
RC 101,3 103,6 98,1 104,3 108,9 98,1
AB 100,2 102,5 97,2 102,9 107,3 96,7
BV 102,9 103,7 99,9 106,9 110,6 98,1
CV 100,6 103,2 97,7 103,2 108,5 98,2
HR 98,8 102,8 95,6 103,2 108,2 99,4
MS 101,6 103,9 98,8 103,8 109 98,6
SB 103,5 105,2 99,5 105,5 109,7 97,6

Vulnerabilitatea populației în funcție de indicele de feminizare pe

unități administrative
Tabelul 3
<90 90,1-100 100,1-110 110,1-120 >120
RC 21 246 129 14 1
AB 5 52 19 2 0
BV 2 34 20 2 0
CV 1 30 12 2 0
HR 3 30 30 4 0
MS 6 57 35 1 0
SB 4 43 13 3 1

În vederea punerii în evidență a procesului de feminizare

demografică la nivelul populației active, s-a analizat indicele de feminizare
spcific al grupei de vârstă cuprinsă între 15-59 ani. Sub aspectul raportării
populației active, la nivelul regiunii analizate, 48,4% din unitățile
administrativ-teritoriale prezintă o vulnrabilitate foarte mică și 46,5% o
vulnerbilitate mică, situație favorabilă prin dominanța potențialului de
muncă masculin (Tabel 4).

Vulnerabilitatea populației în funcție de indicele de feminizare al grupei

de vârstă cuprinsă între 15-59 ani
 Tabelul 4
<90 90,1-100 100,1-110 110,1-120 >120
RC 21 246 129 14 1
AB 5 52 19 2 0
BV 2 34 20 2 0
CV 1 30 12 2 0
HR 3 30 30 4 0
MS 6 57 35 1 0
SB 4 43 13 3 1

Indicele de feminitate în cadrul grupei de vârstă 0-14 ani este de

94,1%, iar în cadrul grupei de vârstă de peste 65 ani este de 142,7%.

3.2. Ponderea populației vârstnice

Analiza comparativă a piramidei vârstelor pe baza recensămintelor

din 1992, 2002, 2011 și la nivelul anului 2022, respectiv analiza
probabilistică pentru următorii 10 ani, indică o evoluție regresivă a
populației tinere pentru perioada următoare. În intervalul analizat, în
Regiunea Centru, asistăm la o scădere a ponderii populației tinere cu 8,4%,
de la 26,6% la 15,2% și creșterea ponderii populației vârstnice cu 8,4%, de
la 15,3% la 23,7%, pragul critic pentru acest indicator fiind de 13%. La
nivelul sistemelor administrative, din totalul de 414 unități, în cazul a 212
de unități (51%), populația vârstnică deține o pondere cuprinsă între 20-
30% și în 127 de unități (30,7%) o pondere cuprinsă între 13-20%.

3.3. Indicele de îmbătrânire demografică

Indicele de îmbătrânire demografică (Fig.1), pune în evidență o

pondere de 93,8% a unităților administrative în care valoarea acestui
indicator este mai mare de 52%, ceea ce indică o populație foarte
îmbătrânită. Cele mai mari valori se înregistrează comunele Râmeț
(522,2%), Intregalde (502,3%), Ponor (453,5%), Mogoș (401,1%) din
județul Alba, unde viabilitatea așezărilor este amenințată în următorii 20 de
ani.
 Fig.1. Regiunea Centru. Indicele de îmbătrânire demografică

3.4. Indicele de dependență economică

Presiunea populației întreținute asupra populației active este redată

de Indicele de dependență economică (Ide), dat de raportul dintre numărul
populației întreținute și numărul populației economic active. Pe fondul
creșterii ponderii populației vârstnice și a scăderii ponderii populației tinere,
valoarea medie a acestui indice relevă o creștere a valorii medii pe Regiunea
Centru de la 93,9% în 2011 la 132,2 în 2022. Din totalul de 414 unități
administrative, în cazul a 197 de unități (47,5%), valoarea Ide, depășește
media pe județ. În cadrul unităților administrative cu un process excesiv de
îmbătrânire demografică (9,4%), valoarea indicelui de dependență
economică este cuprins între 150-173%

4. Concluzii

Concluzia firească la care ajungem, după analiza preliminară a

unor indicatori demografici, este lipsită de ambiguitate: împiedicarea
depopulării masive a ţării, care se profilează pe termen lung şi foarte lung,
impune în mod necesar o redresare a politicii demografice.

BIBLIOGRAFIE
1. Irimuș, I. A., Szilágyi, J. (2017), Population vulnerability to
geomorphological hazards in Reghin Hills, Riscuri și Catastrofe, an
XVI, vol 20, nr.1/2017, Ed. Casa cărții de Știință, ISSN 1584-5273,Cluj
Napoca
2. Surd, V. (2001), Geodemografie, Editura Presa Universitară Clujeană,
Cluj-Napoca.
3. *** www. https://insse.ro/cms/ (1990-2022).