Analiza sistemului bugetar

public din Suedia

Coordonator științific: lect. Univ. Dr. Dan Lupu

Student: Maria Gîrbea, FEAA, AP, an III

- IAȘI 2018 –

1
1.1 Prezentarea țării
 Suedia sau regatul suediei este un stat în europa de nord, situat în partea
estică a peninsulei Scandinave, la țărmurile Mării Baltice. Capitala Suediei
este la Stockholm. Limba oficială este suedeza, iar moneda este coroana
suedeză.
 Fiind una dintre cele mai prospere ţări ale lumii, Suedia are al 11-lea cel mai
mare venit pe cap de locuitor de pe planetă şi se află pe primele locuri şi la
capitolele sănătate, calitatea vieţii, învăţământ, educaţie sau protecţia
libertăţilor civile.
 În 2016, cele mai importante sectoare ale economiei Suediei erau:
administrația publică, apărarea, educația, sănătatea și asistența socială,
industria și comerțul, transporturile, serviciile de cazare și alimentație
publică
 Suedia este țara de origine a brand-urilor de talie mondială cum ar fi:
ericsson, H&M, ikea, skype, spotify, Volvo.
 Suedia a rămas o țară neutră în timpul celor două războaie mondiale. A
continuat să stea nealiniată în timpul Războiului Rece și nu este astăzi
membră a nici unei alianțe militare
 După sfârșitul Războiului Rece, Suedia a aderat în 1995 la Uniunea
Europeană, dar a refuzat aderarea la NATO, precum și la zona Euro, în urma
unui referendum. Este, de asemenea, un membru al ONU, Consiliul Nordic,
Consiliul Europei, Organizația Mondială a Comerțului.

2
 2. Analiza bugetului de stat în Suedia în perioada 2013-2017

Resurse

Țara/Perioada 2013 2014 2015 2016 2017

Suedia 220,695.9 214,510.6 223,674.2 235,272.7 241,689.1

50,6 49,5 49,8 50,8 50,9

Cheltuieli
Țara/Perioada 2013 2014 2015 2016 2017

Suedia 226,263.4 221,234.4 222,958.1 230,124.1 234,312.0

52 51,1 49,6 49,7 49,3

Analiza nivelului resurselor financiare al Suediei ca pondere În PIB în perioada 2013-2016

Suedia

50.8 50.9
51 50.6
50.5
49.8
50
49.5
49.5

49

48.5
2013 2014 2015 2016 2017

Suedia

3
 Analiza nivelului cheltuielilor financiare al Suediei ca pondere în PIB în perioada 2013-2017

Suedia
52
52
51.1
51
49.6 49.7
50 49.3

49

48

47
2013 2014 2015 2016 2017

Suedia

2.2. Analiza structurii generale a resurselor financiare publice pe principalele

componente: venituri fiscale, nefiscale, împrumutate în Suedia în perioada 2013-
2017
Venituri Fiscale
Țara/Perioada 2013 2014 2015 2016 2017

Suedia 220,659.9 214,510.6 223674.2 235,272.7 241,689.1

50,6 49,5 49,8 50,8 50,9

4
 Analiza veniturilor fiscale ca pondere în PIB
în Suedia în perioada 2013-2017

50.6 50.8 50.9

49.5 49.8

2013 2014 2015 2016 2017

Suedia

Impozite directe
Perioada 2013 2014 2015 2016 2017

Impozit pe venit și pe avere 77,512.3 77,077.2 82,469.3 87,091.9 90,005.1

17,8 17,8 18,4 18,8 18,9

Impozite asupra producțiilor și 96,515.9 94,488.1 97,923.1 104,282.5 107,060.0

importurilor

22,1 21,8 21.8 22,5 22,5

Impozitul pe contribuții sociale 51,690.5 50,725.7 52,827.1 55,558.0 56,931.2

nete

11,8 11,7 11,8 12,0 12,0

Alte impozite pe producție 44,825.4 43,726.4 45,096.1 48,724.6 50,128.8

10,3 10,1 10 10,5 10,5

5
 Analiza impozitelor directe în Suedia ca pondere în PIB

100% 10.3 10.1 10 10.5 10.5

80% 11.8 11.7 11.8 12 12
60%
22.1 21.8 21.8 22.5 22.5
40%
20% 17.8 17.8 18.4 18.8 18.9
0%
2013 2014 2015 2016 2017

Alte impozite pe producție

Impozitul pe contribuții sociale nete
Impozite asupra producțiilor și importurilor
Impozit pe venit și pe avere

Impozite indirecte
Perioada 2013 2014 2015 2016 2017

Accize și alte 37,092.8 36,175.2 36,414.8 37,232.1 37,236.4

taxe

8,5 8,4 8,1 8 7,8

Taxe de tip TVA 39,047.9 38,845.9 40,501.4 42,770.2 44,130.4

9 9 9 9,2 9,3

Taxe vamale 65,962.7 65,045.7 66,468.8 69,504.9 71,740.9

15,1 15 14,8 15 15,1

6
 ANALIZA IMPOZITELOR INDIRECTE ÎN SUEDIA
CA PONDERE ÎN PIB
20
15.1 15 14.8 15 15.1
15

8.5 9 8.4 9 9.2 9.3

10 8.1 9 8 7.8

0
2013 2014 2015 2016 2017

Accize și alte taxe Taxe de tip TVA Taxe vamale

7
 2.3. Analiza structurii economice și funcționale a
cheltuielilor publice
Structura economică a cheltuielilor publice în Suedia în marime absolută și ca pondere în PIB în
perioada 2013-2017

Cheltuieli/Perioadă 2013 2014 2015 2016 2017

Subvențiile 7,270.4 7,320.4 7,101.7 7,246.7 7,431.2

1,7 1,7 1,6 1,6 1,6

Cheltuieli publice 14,678.0 14,346.9 14,334.0 14,535.2 14,909.5

de capital
3,4 3,3 3,2 3,1 3,1

Cheltuieli publice 3,505.9 2939.5 2,008.1 1,919.8 1,670.4

cu dobânzile
0,8 0,7 0,4 0,4 0,4

Cheltuieli publice 15,259.4 15,517.1 16,431.9 18,155.0 17,937.6

cu asistență socială
3,5 3,6 3,7 3,9 3,8

Subvenții pe 2,152.2 2,249.2 2,279.7 2,345.3 2,446.2

produse
0,5 0,5 0,5 0,5 0,5

Cheltuielile cu 55,626.7 54,911.6 55,851.4 58,328.8 60,245.7

salariile
12,8 12,7 12,4 12,6 12,7

Nivelul total al 226,623.4 221,234.4 222,958.1 230,124.1 234,312.0

cheltuielilor
publice 52,0 51,1 49,6 49,7 49,3

8
Analiza categoriilor de cheltuieli publice ca pondere în PIB în Suedia în perioada 2013-2017

100%

90%

80%

70%

52 51.1 49.6 49.7 49.3

60%

50%

40%

30%

12.8 12.7 12.4 12.6 12.7

20%

0.5 0.5 0.5 0.5 0.5

10% 3.5 3.6 3.7 3.9 3.8
0.8 0.7 0.4 0.4 0.4
3.4 3.3 3.2 3.1 3.1
0% 1.7 1.7 1.6 1.6 1.6
2013 2014 2015 2016 2017
Nivelul total al cheltuielilor publice
Cheltuielile cu salariile
Subvenții pe produse
Cheltuielile publice cu asistența socială
Cheltuielile publice cu dobânzile
Cheltuielile publice de capital
Subvențiile

9
3. Analiza bugetelor locale în Suedia în perioada 2013-2017
3.1. Analiza nivelului total al resurselor și cheltuielilor financiare publice locale

Cheltuieli

Țara/Perioada 2013 2014 2015 2016 2017

Lituania 108,761.1 107,902.1 110,325.2 116,412.9 122,371.4

25 24,9 24,6 25 25,2

Suedia
25.2

25 25
24.9

24.6

2013 2014 2015 2016 2017

Suedia

10
 Structura funcțională a cheltuielilor publice în Suedia în mărime absolută și ca pondere în PIB în
perioada 2013-2017

Cheltuieli/Perioadă 2013 2014 2015 2016 2017

Servicii publice 33,963.7 32,505.5 31,462.3 30,710.3 _

generale
7,8 7,5 7 6,6 _

Sănătate 30,471.7 30,323.9 31,067.9 31,983.5 _

7 7 6,9 6,9 _

Apărarea națională 6,368.6 5,557.0 5,110.9 5,488.9 _

1,5 1,3 1,1 1,2 _

Educația 28,623.1 28,493.6 29,196.9 30,835.6 _

6,6 6,6 6,5 6,6 _

Recreație, cultură 4,911.2 4,903.1 4,892.9 5,080.5 _

și religie
1,1 1,1 1,1 1,1 _

Acțiunile 18,899 18,759.5 18,827.5 19,290.8 _

economice
4,3 4,3 4,2 4,1 _

Protecția mediului 1,445.2 1,337.8 1,303.3 1,419.7 _

0,3 0,3 0,3 0,3 _

Protecția socială 92,719.5 90,152.4 91,757.2 95,848 _

21,3 20,8 20,4 20,6 _

11
Analiza de categorii publice locale potrivit structurii funcționale ca pondere în PIB în Suedia în
perioada 2013-2016

Servicii publice generale Sănătate

Apărarea națională Educația
Recreație, cultură și religie Acțiunile economice
Protecția mediului Protecția socială

21.3
20.8
20.4 20.6

0.3 0.3
0.3 0.3
4.3 4.3
4.2 4.1
1.1 1.1
1.1 1.1
6.6 6.6
6.5 6.6
1.5 1.3 1.1 1.2
7 7 6.9 6.9

7.8 7.5 7 6.6

2013 2014 2015 2016

12
Concluzii
• În concluzie pot afirma faptul că Suedia nu a fost dintotdeauna un stat cu un
sistem economic stabil. La începutul anilor 1990, aceasta intră într-o
perioadă de mare deficit bugetar, însoțită de o creștere masivă a datoriilor
guvernamentale. Printr-o serie de reforme bugetare și măsuri adiționale, dar
și prin poziția sa de neutralitate, Suedia reușește pas cu pas să își recapete
stabilitatea economică și să devină una dintre cele mai dezvoltate state,
având în prezent al 11-lea cel mai mare PIB pe cap de locuitor din lume ( 40
900$) și un procent al șomajului doar de 8% din numărul total al populației
conform unor statistici din 2012.

13