Universitatea “Alexandru Ioan Cuza “ Iași

Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor

Specializare: Administrație Publică
Grupa 4

Caiet de practică
“Direcția Locală de Evidență a Persoanelor Iași”

Profesor Coordonator:
Lect.univ.dr. Dan Lupu
Student: Gîrbea Maria
 Cuprins

Capitolul I : Organizarea si Functionarea Directiei Locale de Evidenta a

Persoanelor
 I.1 Scurt Istoric
 I.2 Obiectul de activitate al Directiei Locale de Evidenta a
Persoanelor
 I.3 Organigrama
 I.4 Prezentare structurii organizatorice
I.4.1. Atributiile biroului Resurse Umane, Logistica
I.4.2 Atributiile biroului Financiar-Contabil si Buget
I.4.3 Atributiile compartimentului Juridic, Achizitii Publice

Capitolul II : Principiile de aplicare in stiinta administratiei

 II.1 Principiul autonomiei locale
 II.2 Principiul descentralizarii serviciilor publice
 II.3 Principiul deconcentrarii serviciilor publice
 II.4 Principiul eligibilitatii
 II.5 Principiul legalitatii
 II.6 Principiul consultarii cetatenilor in solutionarea
problemelor de interes deosebit

Capitolul III : Documente specifice Directiei Locale de Evidenta a Persoanelor

 III.1 Intocmirea actelor de Stare Civila
III.1.1 Intocmirea actului de Nastere
III.1.2 Intocmirea actului de Casatorie
III.1.3 Intocmirea actului de Deces
 III.2 Intocmirea actelor de Evidenta Persoanelor

I.1. Scurt Istoric

 Procesul de reformă instituţională privind descentralizarea administraţiei publice a
fost marcat de profunde transformări structurale şi sub aspectul înfiinţării şi organizării
serviciilor publice comunitare de evidenţă a persoanelor, precum şi al stabilirii atribuţiilor
acestora.

Serviciul Public Comunitar Local de Evidenţă a Persoanelor Iaşi denumit „Direcţia Locală
de Evidenţă a Persoanelor Iaşi” a fost înfiinţat prin Hotărârea Consiliului Local Iaşi nr. 572
din 28.12.2004, ca o instituţie cu personalitate juridică în subordinea Consiliului Local al
Municipiului Iaşi şi a fost constituit în temeiul art. 1 alin.(1) din O.G. nr. 84/2001 privind
înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea serviciilor publice de evidenţă a persoanelor, cu
modificările şi completările ulterioare.
Direcţia Locală de Evidenţă a Persoanelor Iaşi a fost constituită prin reorganizarea
Serviciului de Stare Civilă din aparatul propriu al Consiliului Local al Municipiului Iaşi şi
a Serviciului de Evidenţă Informatizată a Persoanei a Municipiului Iaşi.
Având în vedere particularităţile evidenţiate în demersurile privind transferul
competenţelor de la structurile centralizate ale Ministerului Administraţiei şi Reformei
Administrative la autorităţile administraţiei publice locale, s-a impus adoptarea măsurilor de
ordin legislativ care să reglementeze atribuţiile structurilor infinţate, în scopul asigurării
cadrului funcţional al acestor structuri.
Scopul Direcţiei Locale de Evidenţă a Persoanelor Iaşi este acela de a exercita
competenţele ce îi sunt date prin lege pentru punerea în aplicare a prevederilor actelor
normative care reglementează activitatea de stare civilă şi evidenţă a persoanelor.
I.2 Obiectul de activitate a Directiei Locale de Evidenta
a Persoanelor
Activitatea Direcţiei Locale de Evidenţă a Persoanelor Iaşi se desfăşoară în interesul legitim
al persoanei şi al comunităţii, în sprijinul instituţiilor şi autorităţilor statului, pe baza şi în
executarea legii.

Direcţia Locală de Evidenţă a Persoanelor Iaşi deserveşte locuitorii municipiului Iaşi şi

ai altor 26 de comune arondate, în total o populaţie activă de aproximativ 550.000 locuitori:

Municipiul Iaşi Comuna Leţcani Comuna Ţigănaşi

Comuna Andrieşeni Comuna Miroslava Comuna Tomeşti
Comuna Aroneanu Comuna Mogoşeşti Comuna Trifeşti
Comuna Bârnova Comuna Movileni Comuna Ţuţora
Comuna Bivolari Comuna Popricani Comuna Ungheni
Comuna Ciurea Comuna Probota Comuna Valea Lupului
Comuna Golăeşti Comuna Roşcani Comuna Victoria
Comuna Holboca Comuna Rediu Comuna Vlădeni
Comuna Horleşti Comuna Schitu-Duca Comuna Voineşti

Direcţia îşi desfăşoară activitatea în 2 sedii diferite:

- Serviciul de Stare Civilă, Compartimentul Resurse Umane şi Compartimentul Financiar-
Contabilitate funcţionează în imobilul din Iaşi, str. Vasile Alecsandri, nr. 8;
- Serviciul Evidenţa Persoanelor îşi desfăşoară activitatea în Iulius Mall, Bdul Tudor
Vladimirescu, etaj 2.
 I.3 Organigrama

I.4 Prezentarea structurii organizatorice

Structura organizatorica, statul de functii si regulamentul de organizare si functionare
ale Directiei Locale de Evidenta Persoanelor Iasi se stabilesc prin hotarare a Consiliului Local
al Municipiului Iasi, cu avizul prealabil al D.E.P.A.B.D. si al A.N.F.P.
Directia Locala de Evidenta a Persoanelor are atributii in domeniile:
a) Serviciul Stare Civila
 Biroul Acte Speciale
b) Serviciul Evidenta Persoanelor
 Biroul Actualizare Date
 Biroul Acte Identitate
 Compartimentul Verificari, Furnizari Date , Secretariat
c) Compartimentul Informatic
d) Biroul Resurse Umane, Logistica
  Compartimentul Administrativ
e) Compartimentul Juridic, Achizitii Publice
f) Compartimentul Financiar-Contabil si Buget

I.4.1 Atributiile Biroului Resurse Umane, Logistica

Art.30. Biroul Resurse Umane, Logistica (B.R.U.L) este in subordinea
Directorului Directiei, este condus de un sef biroul si are in componenta
Compartimentul Administrativ
Art.31. B.R.U.L. are urmatoarele atributii principale pe linie de resurse umane:
a) Coordoneaza si asigura activitatea privind recrutarea, selectia, formarea,
incadrarea, pregatirea continua, evaluarea, promovarea in cariera, motivarea,
recompensarea, sanctionarea, precum si prelucrarea automata a datelor referitoare
la personalul contractual si functionarii publici din structura Directiei Locale de
Evidenta a Persoanelor ;
b) Executa activitati de verificare a sesizarilor si reclamatiilor privind conduit la locul
de munca a personalului directiei;
c) Organizeaza si desfasoara concursuri/examene pentru ocuparea functiilor publice
sau contractuale vacante din cadrul directiei , de promovare in clasa, in grad
professional;
d) Intocmeste si gestioneaza documentele de personal si emite dispozitii de angajare,
detasare, transfer, suspendare sau incetarea raporturilor de serviciu sau a
contractelor de munca, avansare in gradatie de vechime, avansare in clasa, grad
profesional, numire in functie publica de conducere temporar vacanta, stabilire
drepturi salariale, constituie comisii de specialitate, etc.;
e) Intocmeste documentele necesare in vederea pensionarii personalului in conditiile
legii;
f) Elibereaza, la cererea personalului, adeverinte si alte documente prin care se atesta
anumite situatii ce rezulta din evidentele ce le detine;
g) Asigura, conform legi, acordarea concediilor de odihna, de studii, fara plata, a
invoirilor;
h) Asigura completarea si depunerea declaratiilor de avere si de interese de catre
functionarii publici in cadrul D.L.E.P. Iasi si postarea acestora pe site-ul institutiei;
i) Asigura acordarea tuturor drepturilor salariale legate personalului directiei;
j) Coordoneaza aplicarea politicilor si strategiilor de specializare si perfectionare a
pregatirii personalului;
k) Asigura aplicarea reglementarilor in vigoare si a dispozitiilor Directiei pentru
Evidenta Persoanelor si Administrarea Bazelor de Date;
l) Asigura gestionarea fiselor de post pentru toti salariatii directiei;
m) Participa la intrunirea comisiilor de disciplina si paritate;
n) Raspunde la petitii, sesizari, corespondenta in termen legal;
o) Asigura consiliere etica salariatilor din cadru directiei;

Art.32. B.R.U.L. are atributiile urmatoare in domeniul logistic:

a) Stabileste pe baza indicatorilor prevazuti, necesarul de tehnnica, investitii, reparatii,
cheltuieli material si servicii pentru intretinere;
b) Raspunde de intocmirea documentelor privind scoaterea din functie, transmiterea fara
plata, valorificarea sau casarea bunurilor material din dotare;
c) Asigura pastrarea si conservarea patrimoniului imobiliar al directiei, prin mentinerea
durabilitatii, functionalitatii si sigurantei in exploatare a constructiilor , evidenta de
cadastru si ia masuri pentru completarea tuturor datelor referitoare la imobilelor
folosite ;
d) Asigura mentinerea curateniei si ordinii in cladiri si celelalte suprafete aflate in
administrarea directiei;
e) Asigura efectuarea inventarierii generale si periodice a bunurilor materiale aflate in
dotarea directiei;
f) Coordoneaza, indruma si controleaza incadrarea in prevederile legale a modului de
folosire a mijlocului de transport din dotare, incadrarea conductorului auto, efectuarea
testarii periodice in domeniu, precum si calculul cantitatii de carburant;
g) Organizeaza si asigura controlul privind respectarea normelor pe linie de protectie a
muncii si a prevenirii si stingerii incendiilor;
h) Asigura constituirea fondului arhivistic din documentele rezultate din activitatea
proprie;

i) Urmareste derularea contractelor privind lucrarile de intretinere si reparatii curente a

bunurilor si spatiilor din administrarea institutiei;
j) Ia toate masurile pentru aprovizionarea ritmica cu materialele solicitate de serviciile
institutiei, confirm graficelor de livrare stabilite inpreuna cu furnizorii;
k) Organizeaza si asigura desfasurarea in bune conditii a activitatii de depozitare,
conservare, intretinere, eliberare, si folosire a tehnicii si bunurilor din dotare si ia
masuri pentru gospodarirea judicioasa a bunurilor materiale din inzestrare, cresterea
eficientei utilizarii acestora si inlaturarea oricaror forme de risipa;
l) Asigura pastrarea fondului arhivistic al Directiei in conditii adecvate conform legii.

I.4.2. Atributiile Biroului Financiar-Contabil si

Buget
Art.33. Compartimentul Financiar-Contabil si Buget (C.F.C.B.) este subordonat
Directorului executiv al D.L.E.P Iasi si in relatii de colaborare cu celelalte structuri
ale Directiei.
Art. 34. C.F.C.B. indeplineste urmatoarele atributii:
a) Asigura organizarea si desfasurarea activitatii financiar contabile, in conformitate
cu dispozitiile legale;
b) Asigura plata integrala si la timp a drepturilor salariale ale personalului;
c) Urmareste varsarea, la termen si in cuantumurile stabilite, a sumelor ce constituie
venituri bugetare ori obligatii catre alte persoane fizice si juridice;
d) Raporteaza, lunar, situatia privind executia bugetului de venituri si cheltuieli si
situatia efectivelor si a realizarii fondului de salarii, pe elemente componente, la
termenele stabilite de ordonatorul principal de credite;
e) Organizeaza contabilitatea veniturilor si cheltuielilor finantate din bugetul local si
venituri proprii, prin care se asigura evidenta platilor de casa, cat si a cheltuielilor
efective pe structura clasificariei bugetare;
f) Raspunde de deschiderea de credite a platilor, potrivit normelor legale;
g) Raspunde de folosirea eficienta a sumelor primite de la buget si a prioritatilor de
finantare, de tinerea la zi a evidentelor contabile si a indicatorilor programului de
cheltuieli, precum si de prezentarea la termen a darilor de seama asupra executiei
bugetare;
h) Dispune efectuarea inventarierii la termele stabilite si in conformitate cu
dispozitiile legale;
i) Verifica si efectueaza operatiile de incasari si plati in conformitate cu dispozitiile
legale;
j) Fundamneteaza proiectul de buget si urmareste executarea lui pe parcursul anului
bugetar;
k) Intocmeste raportari sintetice lunare privind situatiile financiare, monitorizarea
cheltuielilor de personal.

I.4.3. Atributiile Compartimetului Juridic,

Achizitii Publice
Art.35. Compartimentul Juridic, Achizitii Publice (C.J.A.P.) este subordonat
Directorului executiv al D.L.E.P. Iasi si in relatii de colaborare cu celelalte
structure din cadrul Directiei.
Art.36. C.J.A.P. are urmatoarele atributii
a) Asigura reprezentarea institutiei in fata instantelor judecatoresti;
b) Intocmeste intampinari, apeluri si recursuri catre instantele competente;
c) Tine evidenta citatiilor si a sentintelor instantelor de judecata;
d) Verifica si avizeaza pentru legalitate documentele emise de institutie; raspunde
in scris la petitiile adresate de persoanele fizice si juridice catre D.L.E.P. Iasi-
Serviciu Stare Civila;
e) Intocmeste planul anual de achizitii publice in vederea asigurarii cu materiale,
mijloace fixe si obiecte de inventor, pe baza referatelor comunicate de celelalte
servicii si compartimente din cadrul Directiei Locale de Evidenta a Persoanelor
Iasi, conform procedurilor legale si in functie de creditele bugetare aprobate
pentru anul in curs;
f) Alege procedurile utilizate, in conformitate cu legea cadrul din dimeniul
achizitiilor publice, O.U.G. nr.34 din 2006 cu modificarile si completarile
ulterioare;
g) Publica anunturi de intentie, de participare si de atributie in S.E.A.P. (Sistemul
Electronic de Achizitii publice ), dupa care le transmite catre Monitorul Oficial
al Romaniei, partea a-VI-a;
h) Identifica fondurile care se vor folosi pentru realizarea achizitiilor
i) Intocmeste sau, dupa caz, coordoneaza activitatile de elaborare a documentatiei
de atribuire sau selectare, intocmeste referatele pentru aprobarea procedurii
selectate pentru atribuirea contractului de achizitii publice si pentru
constituirea comisiei de evaluare, stabileste criteriile de atribuire;
j) Intocmeste si redacteaza procesele verbale de deschidere si hotararile comisiei
de evaluare;
 k) Intocmeste si transmite rezultatul aplicarii procedurilor de achizitie catre toti
ofertantii participantii, in cel mult doua zile de la data la care comisia de
evaluare a stabilit oferta castigatoare;
l) Asigura secretariatul tuturor procedurilor de achizitii initiate, impreuna cu
comisiile de evaluare
m) Intocmeste contractile de achizitii, dupa ce dosarul de achizitie este prezentat
conducerii institutiei;
n) Asigura constituirea si pastrarea dosarului achizitie publice;
o) Pastreaza confidentialitatea informatiilor gestionate si raspunde pentru
legalitatea actiunilor intreprinse
p) Arhiveaza documentele specifice compartimentului la sfarsitul anului;
q) Constituie si actualizeaza baza de date cu privire la furnizorii, executantii sau
prestatorii al caror obiect de activitate poate fi achizitionat prin cumpararea
directa in cursul anului.

Capitolul II : Principii de aplicare in stiinta

administratiei.
La baza organizarii si functionarii administratiei publice locale se afla anumite principii.
Notiunea de principiu de organizare si functionare a administratiei publice in unitatile
administrativ teritoriale evoca acele prescriptii generale, cu caracter obligatoriu, inscrise in
Constitutie si legi, care stabilesc directiile fundamentale in baza carora se constituie, se
organizeaza si functioneaza autoritatile administratiei publice locale, raporturile care se
stabilesc intre ele si formele de control carora ele se supun. O prima categorie de principii
sunt cele consacrate de legea fundamental a statului, ceea ce ne permite sa ne referim la
principii de rang constitutional, iar cea de-a doua categorie sunt principiile legale, consacrate
de Legea organica nr. 215/2001, cu modificarile si completarile ulterioare. Alaturi de Legea
215/2001, regasim reglementate principii si in alte acte normative de referinta in ceea ce
priveste organizarea si functionarea administratiei publice locale, cum ar fi Legea 195/2006 a
descentralizarii; Legea nr.340/2004 privind prefectul si institutia prefectului; Legea
nr.67/2004 privind alegerea autoritatilor administratiei publice locale.

II.1. Principiul autonomiei locale.

Principiul autonomiei locale, formulat expres in Constitutie, dar si in Legea nr.
215/2001, republicata in anul 2007, este unul dintre principiile fundamentale pe care se
bazeaza administratia publica locala.
 Drepturile recunoscute autoritatilor administratiei publice locale nu aduc atingere
posibilitatii de a recurge la consultarea locuitorilor prin referendum sau prin orice alta forma
de participare directa a cetatenilor la treburile publice, in conditiile legii.

Ca o consecinta a aplicarii principiului autonomiei locale, autoritatile

comunale/orasenesti nu sunt subordonate fata de vreo autoritate judeteana sau centrala. intre
consiliul local, respectiv primar, pe de o parte, si consiliul judetean, pe de alta parte, nu este
nici un raport de subordonare. Nu exista raporturi de subordonare nici intre consiliul
local/primar, pe de o parte, si prefect, minister, departament central, pe de alta parte. in
relatiile cu organele locale, organelor centrale, respectiv judetene, ie revin doar urmatoarele
drepturi:

- de a le organiza activitatea

- de a le da indrumari obligatorii (dreptul de instruire si instructiune);

- dreptul de a executa controlul general asupra diferitelor activitati cu caracter

economico-financiar, juridic, organizatoric, cultural etc.

- dreptul de a solicita anularea actelor ilegale.

Autonomia locala confera autoritatilor administratiei publice locale dreptul ca, in

limitele legii, sa aiba initiative in toate domeniile, cu exceptia celor care sunt date, in mod
expres, in competenta altor autoritati publice.

II.2. Principiul descentralizarii serviciilor publice.

In ceea ce priveste descentralizarea serviciilor publice, privit ca principiu, acesta
trebuie apreciat nu numai prin prisma continutului strict de descentralizare, respectiv prin
infiintarea, in fiecare unitate administrativ-teritoriala, a unor servicii, filiale etc,
corespunzatoare ministerelor si celorlalte departamente centrale. Specialistii afirma, pe buna
dreptate, ca 'organizarea administrativa nu exprima niciodata numai centralizare sau numai
descentralizare', dimpotriva, 'exista intotdeauna un dozaj intre una si alta' iar 'diferenta intre
o tara sau alta rezida din partea recunoscuta a descentralizarii' .

Descentralizarea serviciilor publice nu vizeaza in mod obligatoriu transferarea tuturor

activitatilor de la nivel central, la cel judetean sau local. O asemenea conduita nu este
necesara, nici posibila si nici oportuna. Daca luam in consideratie toate autoritatile
administratiei publice centrale (ministere, departamente, directii generale) vom constata ca,
pentru unele, nici nu s-ar putea pune problema descentralizarii unor servicii publice in
teritoriu. Spre exemplu, ministerul de externe, de regula, nu ar avea sa-si descentralizeze o
parte din activitate. isi vor infiinta astfel de servicii, pornind de la interesele strategice
centrale, in stransa corelatie cu cerintele din teritoriu, numai pe masura nevoilor absolut
necesare.
 Descentralizarea este determinata, in mare masura, si de nivelul de dezvoltare
economico-sociala a unitatii administrativ-teritoriale in care ar urma sa fie 'dislocate' astfel de
servicii publice. Este indiscutabil ca numarul si diversitatea lor vor fi mai ridicate in localitati
si judete cu o dezvoltare economico-sociala mai ridicata.
In virtutea principiului descentralizarii, avand m vedere si cele afirmate mai inainte,
autoritatile administratiei publice centrale presteaza servicii de interes national, cu avizul
Curtii de Conturi. Acestea sunt ministerele, departamentele si alte organe de specialitate
organizate in subordinea Guvernului, dar si unele autoritati administrative autonome.

II.3. Principiul deconcentrarii serviciilor publice.

Deconcentrarea este o forma specifica de exprimare a centralizarii. Ea 'consta
pentru Guvern in a delega o putere de decizie autoritatilor administrative ale statului
implantate in teritoriu. Actuala lege a descentralizarii, in articolul 2 litera 'j', defineste
deconcentrarea ca fiind redistribuirea de competente administrative si financiare de catre
ministere si celelalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale catre propriile
structuri de specialitate din teritoriu.
Deconcentrarea se identifica prin urmatoarele elemente; reprezinta o forma specifica
a centralizarii; atat autoritatile centrale cat si cele locale sunt de natura statala; competenta de
decizie apartine atat organelor centrale cat si celor locale. intelegem ca, autoritatile locale nu
mai sunt investite doar cu competenta exclusiva de executie, ele au si o anumita putere
decizionala, care lc-a fost transferata de centru; intre puterea centrala si cea din teritoriu exista
un raport de subordonare ierarhica, autoritatea deconcentrata fiind sub dependenta unui
superior ierarhic, care detine deplin drept de a-i anula deciziile.

II.4. Principiul eligibitatii.

Fara a fi formulat, in mod expres, de dispozitiile constitutionale, principiul eligibilitatii
este inserat in Legile nr. 215/2001, republicata in anul 2007 si Legea nr. 67/2004 cu
modificarile ulterioare, care privesc administratia publica locala si respectiv alegerile locale.

In sistemul autoritatilor administratiei publice sunt incadrate, organizate si

functioneaza, mai ales la nivel judetean, si alte autoritati -servicii descentralizate ale
ministerelor si ale altor organe centrale de specialitate, precum si prefectii. Spre deosebire de
primari si de consiliile comunale si judetene, care sunt alese, autoritatile serviciilor
descentralizate sunt numite ca reprezentante ale puterii executive, facand parte chiar din
structura ministerelor, iar prefectul, reprezentantul Guvernului in judet, este, deci, tot organ
numit.

Totodata, trebuie mentionat si faptul ca primarul, in exercitarea atributiilor de ofiter de

stare civila si de autoritate tutelara, precum si a sarcinilor ce-i revin din actele normative
privitoare la recensamant, la organizarea si desfasurarea alegerilor, la luarea masurilor de
protectie civila, precum si a altor atributii stabilite de lege, actioneaza si ca reprezentant al
statului, in comuna sau orasul in care a fost ales (art. 64 din Legea nr. 215/2001, republicata
in anul 2007).

II.5. Principiul legalitatii.

Legea nr. 215/2001, republicata in anul 2007 prevede, in mod expres, alaturi de celelalte
principii, si principiul legalitatii, caruia trebuie sa i se subordoneze organizarea si functionarea
tuturor autoritatilor administratiei publice locale, fie ca acestea au sau nu un caracter statal.

Legalitatea inseamna respectarea cu strictete a unei norme de drept. Cu alte cuvinte,

legalitatea este chiar rezultatul infaptuirii continutului legii. La starea de legalitate, se ajunge
fie prin respectarea unei dispozitii legale de bunavoie, din convingere, sau prin aplicarea silita
a legii de catre foita de constrangere a puterii publice. intr-un stat de drept, respectarea legii
este o cerinta a stabilitatii ordinii juridice si desfasurarii armonioase a vietii sociale.
Asigurarea legalitatii presupune ca fiecarui cetatean sa ii incumbe datoria de a respecta
dispozitiile generale ale legii. De aceea, constitutiile moderne contin prevederi prin care se
stipuleaza ca 'nimeni nu este mai presus de lege' ca respectarea legilor reprezinta o indatorire
cetateneasca.

Principiul legalitatii se aplica in administratia publica locala, privita in toata

complexitatea sa. in consecinta, toate aspectele organizatorice si functionale, respectiv
consacrarea structurilor organizatorice ale autoritatilor administratiei publice locale,
componenta, modul de constituire, atributiile, competentele si modul lor de functionare, la
care se adauga actele pe care le emana, ca si raporturile si relatiile lor cu alte autoritati publice
sau structuri organizatorice din tara si strainatate, trebuie sa fie in stricta conformitate cu legea
(cu prevederile Constitutiei, dar si cu cele ale legilor si ale celorlalte acte normative in
vigoare). Nerespectarea legilor este sinonima cu incalcarea principiului legalitatii, atragand
consecintele juridice corespunzatoare.

II.6 Principiul consultarii cetatenilor in solutionarea

problemelor de interes deosebit.
Acest principiu este prevazut in mod expres atat de dispozitiile Legii nr.
215/2001,republicata in anul 2007, cat si de cele ale Legii nr. 3/2000, privind organizarea si
desfasurarea referendumului.

Pe de o parte, Legea administratiei publice locale obliga consultarea locuitorilor, prin

referendum, in situatia oricaror modificari ale limitelor teritoriale ale judetului. Art. 13 alin.3
din Legea nr. 3/2000 precizeaza ca: 'Proiectele de lege sau propunerile legislative privind
modificarea limitelor teritoriale ale comunelor, oraselor si judetelor se inainteaza
Parlamentului spre adoptare numai dupa consultarea prealabila a cetatenilor din unitatile
administrativ-teritoriale respective, prin referendum. in acest caz, organizarea
referendumului este obligatorie'

De asemenea, ambele acte normative precizeaza ca problemele de interes deosebit din

unitatile administrativ-teritoriale si subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor
pot fi supuse, in conditiile legii, aprobarii locuitorilor, prin referendum local.

Referendumul local se poate organiza in toate satele si localitatile componente ale

comunei sau orasului ori numai in unele dintre acestea. in cazul referendumului la nivel
judetean, acesta se poate desfasura in toate comunele si orasele din judet ori numai in unele
dintre acestea, care sunt direct interesate.
Deci, de regula, referendumul are un caracter consultativ, de aceea rezultatul sau nu
este obligatoriu ci doar orientativ.
Problemele supuse referendumului local se stabilesc de consiliile locale sau judetene,
dupa caz, la propunerea primarului, respectiv a presedintelui consiliului judetean.
In acest sens, ne putem referi la 'principiul' colaborarii in infaptuirea administratiei
publice locale, care are la baza precizarea textului legii potrivit caruia 'in relatiile dintre
autoritatile administratiei publice locale si consiliul judetean, pe de o parte, precum si intre
consiliul local si primar, pe de alta parte, nu exista raporturi de subordonare'.
In relatiile dintre aceste autoritati este evidentiat in mod expres principiul colaborarii,
dar si cele ale responsabilitatii si solidaritatii, ca elemente de noutate fata de vechea
reglementare (Legea nr. 69/1991).

Capitolul III: Documente specifice Directiei

Locale de Evidenta a Persoanelor
III.1.1 Intocmirea actelor de Nastere
Înregistrarea naşterii se face la primăria pe a cărei rază teritorială s-a produs
naşterea. Declaraţia poate fi făcută de către părinţi, iar dacă, din diferite motive, nu o
pot face, obligaţia declarării revine medicului, persoanelor care au fost de faţă la
naştere, personalului desemnat din unitatea sanitară în care a avut loc naşterea sau
oricărei persoane care a luat cunoştinţă despre naşterea copilului.

Termenul pentru declararea şi înregistrarea naşterii este de 15 zile de la data naşterii,

pentru copilul născut viu şi aflat în viaţă, 3 zile de la data naşterii pentru copilul născut
mort şi 24 de ore de la data decesului pentru copilul viu care a decedat înlăuntrul
termenului de 15 zile.

La înregistrarea naşterii petentul prezintă următoarele documente: CCN întocmit pe

formular tip cu ştampila unităţii sanitare, semnătura şi parafa medicului, CN şi actul de
identitate al mamei şi al declarantului şi CC al părinţilor copilului sau declaraţia de
recunoaştere a tatălui, dacă mama nu este căsătorită şi copilul este recunoscut de către
tată.

În situaţia în care unul dintre părinţi sau ambii sunt cetăţeni străini, sunt necesare şi
următoarele documentele: paşaportul părintelui cetăţean străin/părinţilor cetăţeni
străini, respectiv actul de identitate pentru cetăţenii statelor membre ale Uniunii
Europene, în original şi în fotocopie, şi traducerea legalizată a filei care conţine datele
de identificare, CC al părinţilor copilului şi traducerea legalizată a acestuia, dacă
părinţii cetăţeni străini, sunt căsătoriţi; originalul CC şi traducerea acestuia vor fi
apostilate/supralegalizate.

În situaţia în care ambii părinţi au vârsta sub 14 ani sunt necesare următoarele
documentele: CCN, CN al mamei, actul de identitate al declarantului, actul de
identitate al reprezentantului legal al unuia dintre părinţii copilului, declaraţia de
recunoaştere a copilului, dată de către tatăl minor dacă acesta face dovada
discernământului la momentul recunoaşterii.

Actele de identitate ale părinţilor şi, după caz, al declarantului se restituie imediat după
confruntarea datelor, păstrându-se fotocopii ale actelor de identitate ale părinţilor şi ale
CC, în cazul părinţilor minori se reţin, copii după certificatele de naştere.

Dacă părinţii au nume de familie diferite sau există neconcordanţă între prenumele
copilului trecut în CCN şi declaraţia verbală a declarantului, se va solicita o declaraţie
scrisă, semnată de ambii părinţi cu privire la numele sau prenumele cu care va fi
înregistrat copilul.

Înregistrarea de către OSC a prenumelor indecente, ridicole şi a altora asemenea este

interzisă pentru a nu afecta ordinea publică şi bunele moravuri ori interesele
copilului, după caz.

Se trece la înregistrarea naşterii completându-se de către OSC toate rubricile în baza

actelor prevăzute, ţinându-se cont de prevederile legale şi anume: rubricile cu privire
la numele de familie şi prenume, localitatea naşterii şi a înregistrării actului se
completează cu litere mari de tipar, numele de familie cât şi prenumele compuse din
două sau mai multe cuvinte, sunt despărţite prin cratimă. Atât actul cât şi certificatul se
completează cu cerneală neagră specială sau în sistem informatic, fără să fie admise
ştersături, corecturi sau completări.

Copiii născuţi gemeni se înregistrează separat, li se atribuie fiecăruia CNP şi se face

menţiunea în buletinele statistice de naşteri.

În situaţia specială în care copilul născut viu a decedat şi naşterea nu a fost

înregistrată, se înregistrează mai întâi naşterea şi apoi decesul.

Înregistrarea AN a unui copil găsit se face în termen de 30 zile şi se solicită

următoarele documente: declaraţia scrisă a persoanei care l-a găsit sau referatul
reprezentantului SPAS din cadrul UAT pe a cărei rază a fost găsit copilul, PV întocmit
şi semnat de reprezentantul unităţii de poliţie competente, medic şi reprezentantul
SPAS, dispoziţia de stabilire a numelui şi prenumelui, emisă de primar, pentru
situaţiile în care nu se cunosc numele de familie şi prenumele copilului şi expertiza
medico-legală privind stabilirea sexului şi a vârstei aproximative ale copilului.

Înregistrarea AN a unui copil părăsit în unitatea sanitară, se face în termen de 30 de

zile la primăria în raza căreia a fost părăsit, pe baza următoarelor documente: PV de
constatare a părăsirii copilului semnat de reprezentatul DGPC, de reprezentantul
poliţiei şi de cel al maternităţii, CCN, autorizarea instanţei de tutelă cu privire la
măsura plasamentului în regim de urgenţă, comunicarea poliţiei cu privire la rezultatul
verificărilor privind identitatea mamei, dispoziţia de stabilire a numelui şi/sau
prenumelui, emisă de primar, pentru situaţiile în care nu se cunosc numele de familie
şi/sau prenumele copilului.

În cazul copilului găsit şi a copilului părăsit de mamă într-o unitate sanitară, AN se

completează numai la rubricile referitoare la copil, iar cele referitoare la părinţi rămân
necompletate.
Pe marginea actului se aplică menţiunea „copil găsit” sau „copil părăsit” cu indicarea
instituţiei sau a persoanei căreia i-a fost încredinţat copilul.

Dacă se constată ulterior că naşterea copilului a fost înregistrată şi au fost găsiţi

părinţii, se anulează actul copilului găsit sau părăsit printro hotărâre judecătorească,
urmând a se face o nouă înregistrare la SPCLEP/ Primăria locului de naştere.
În cazul în care se face dovada că naşterea copilului găsit/părăsit a fost înregistrată nu
se întocmeşte un nou act.

După înregistrarea actului, se trece la completarea certificatului, a buletinului statistic

şi a comunicării de naştere, aceasta fiind trimisă pe baza de borderou la SPCLEP de
domiciliu în termen de 10 zile.

Pe toate aceste documente, se aplică CNP care este luat din registrul de coduri.
De asemenea între data de 1-5 ale lunii următoare înregistrării actului, se trimite
buletinul statistic la Direcţia de Statistică.

Se înregistrează CN în registrul de evidenţă a certificatelor şi în opise alfabetice.

Pentru copilul născut mort se întocmeşte numai AN, iar pe CN se înscrie menţiunea
COPIL NĂSCUT MORT.
Se eliberează CN reprezentanţilor legali sau altor persoane împuternicite prin procură
specială, pe bază de semnătură, în termen de maxim 10 zile lucrătoare de la depunerea
solicitării.

Arhivarea documentelor se face la nivelul SSC în ordinea numerelor de înregistrare.

Datele cuprinse în actul de naştere se introduc în programul informatic de stare civila.

III.1.2. Intocmirea actelor de Casatorie

 Căsătoria se încheie de către OSC la sediul SSC în a cărei rază administrativ-
teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa unul dintre viitorii soţi, sau, după caz, la un
sediu destinat acestui scop, iar prin excepţie, căsătoria poate fi încheiată la o altă
primărie decât cea prevăzută mai sus cu aprobarea primarului unităţii administrativ-
teritoriale unde se încheie căsătoria.
 Cu aprobarea primarului căsătoria se poate încheia şi în afara sediului.
 DC se face personal de către viitorii soţi, în scris la primăria unde urmează să se
încheie căsătoria.
 În cazul în care unul dintre viitorii soţi nu se află în localitatea unde urmează a se
încheia căsătoria, el poate depune DC la primăria localităţii de domiciliu sau
reşedinţa, care o va trimite, în termen de 48 ore, la primăria localităţii unde urmează a
se încheia căsătoria.
 FSC face verificări cu privire la identitatea persoanelor, la documentele prezentate şi
la datele înscrise în declaraţie şi solicită următoarele documente:
- documentul cu care se face dovada identităţii şi a domiciliului/reşedinţei, după caz,
în original şi în copie, respectiv:
- pentru cetăţenii români – act de identitate sau paşaport CRDS;
- pentru cetăţenii UE sau SEE - documentul de identitate sau paşaportul emise
de statul aparţinător;
- pentru apatrizi - paşaport emis în baza Convenţiei privind statutul apatrizilor
din anul 1954, însoţit de permisul de şedere temporară sau permanentă, după caz;
- cetăţenii străini din statele terţe - paşaportul emis de statul ai căror cetăţeni
sunt, în care să fie aplicată viza de intrare pe teritoriul României; viza trebuie să
fie valabilă atât la data depunerii declaraţiei de căsătorie, cât şi la data oficierii
căsătoriei;
- cetăţenii străini cărora li s-a acordat o formă de protecţie în România -
document de călătorie emis în baza Convenţiei de la Geneva din 1951 şi
documentul de călătorie pentru străinii care au obţinut protecţie subsidiară -
protecţie umanitară condiţionată;
- cetăţenii străini solicitanţi de azil în România - paşaport emis de statul ai căror
cetăţeni sunt, însoţit de documentul temporar de identitate; declaraţia notarială
din partea viitorului soţ, care are statut de refugiat/solicitant de azil din care să
rezulte datele sale de stare civilă, document care suplineşte în acest caz şi lipsa
certificatului de naştere.
- CN, în original şi în copie;
- CMP aflat în termen de valabilitate, întocmit pe formular-tip, care trebuie să poarte
numărul de înregistrare, data certă, sigiliul/ştampila unităţii sanitare, semnătura şi
parafa medicului; certificatele medicale sunt valabile 14 zile de la data emiterii şi
trebuie să cuprindă menţiunea expresă că persoana se poate căsători;
- documente, în original şi în copii, traduse şi legalizate ori certificate de OSC, din
care să rezulte desfacerea sau încetarea căsătoriei anterioare, dacă este cazul(CD al
fostului soţ, certificatul de despărţenie sau de divorţ eliberat în perioada 1951-1960,
 CN ori CC cu menţiunea de desfacerea căsătoriei sau sentinţa de divorţ definitivă şi
irevocabilă, certificatul de divorţ eliberat de OSC sau notarul public);
- în situaţia în care viitorii soţi stabilesc un alt regim matrimonial decât cel al
comunităţii legale aceştia vor prezenta convenţia matrimonială autentificată de
notarul public;
- aprobarea primarului pentru încheierea căsătoriei între persoane care nu au
domiciliul sau reşedinţa pe raza de competenţă a UAT;
- aprobarea primarului pentru încheierea căsătoriei înainte de împlinirea termenului
de 10 zile de la data înregistrării DC, la cererea unuia dintre viitorii soţi;
- încuviinţarea instanţei de tutelă de la domiciliul celui care cere încuviinţarea, în
cazul existenţei unor impedimente rezultate din condiţiile de rudenie firească sau
adopţie;
- avizul medical, dovada încuviinţării părinţilor ori, după caz, a tutorelui şi
autorizarea instanţei de tutelă în a cărei circumscripţie minorul îşi are domiciliu,
pentru încheierea căsătoriei, în cazul existenţei unor impedimente rezultate din
condiţiile de vârstă; avizul medical nu înlătură prezentarea CMP;
- documentul eliberat ori autentificat de misiunile diplomatice sau oficiile consulare
acreditate în România, în cazul căsătoriei unui cetăţean străin cu un cetăţean român,
din care să rezulte că primul îndeplineşte condiţiile de fond cerute de legea sa
naţională pentru încheierea căsătoriei în România;
- documente eliberate de autorităţile competente ale statului de cetăţenie, datate
recent - maximum 3 luni de la emitere -, ori care au prevăzut, în conţinut, termenul de
valabilitate, pentru cetăţenii statelor cu care România a încheiat tratate, convenţii sau
acorduri de asistenţă juridică în materie civilă ori de dreptul familiei;
- declaraţia dată pe propria răspundere, autentificată de un notar public, din care să
rezulte că viitorul soţ, cetăţean străin sau apatrid, nu este căsătorit şi îndeplineşte
condiţiile de fond cerute de legea sa naţională pentru încheierea căsătoriei în România,
pentru cetăţenii statelor care nu au misiune diplomatică sau oficiu consular acreditat în
România ori au statut de refugiat în România; pentru apatrizi, legea naţională este
legea statului în care îşi au domiciliul sau, după caz, reşedinţă;
- Cetăţenii statelor pentru care DEPABD a transmis primăriilor notificările primite
din partea misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare acreditate în România prezintă
pentru încheierea căsătoriei documente eliberate de către autorităţile locale
competente, în conţinutul cărora se regăseşte termenul de valabilitate, iar în lipsa
acestuia termenul este de maximum 3 luni de la emitere;
- PV întocmit în cazul încheierii de căsătorii între cetăţeni străini sau un cetăţean străin
şi un cetăţean român ori între surdomuţi, care trebuie semnat de către OSC, interpret şi
viitorii soţi.
 Încuviinţarea căsătoriei minorilor de către părinţi sau tutore se face printr-o declaraţie
dată la primăria competentă odată cu DC; dacă părinţii sau tutorele locuiesc/locuieşte
în altă localitate decât cea în care se încheie căsătoria, încuviinţarea se dă la primăria
 din localitatea de domiciliu sau de reşedinţă a acestora, care o înaintează de îndată la
primăriei competente pentru încheierea căsătoriei ori se poate prezenta o declaraţie pe
proprie răspundere, autentificată, din care să rezulte că părintele este de acord cu
încheierea căsătoriei de către copilul său minor, care a împlinit vârsta de 16 ani.
 În situaţia în care numai unul dintre părinţi încuviinţează căsătoria minorului, iar
celălalt refuză, instanţa de tutelă decide ţinând seama de interesul superior al
copilului; în cazul în care părinţii sunt divorţaţi, pentru încheierea căsătoriei este
necesar consimţământul ambilor părinţi.
 Dacă unul dintre părinţi este decedat sau se află în imposibilitate de a-şi manifesta
voinţa, încuviinţarea celuilalt părinte este suficientă; dacă nu există nici părinţi, nici
tutore care să poată încuviinţa căsătoria, este necesară încuviinţarea persoanei sau a
autorităţii care a fost abilitată să exercite drepturile părinteşti.
 Opunerea la căsătorie (dacă este cazul) se va face înscris de orice persoană, cu
arătarea dovezilor pe care se întemeiază, în termen de 10 zile de la data afişării
publicaţiei la sediul UAT.
 Se programează oficierea căsătoriei, după expirarea termenului de 10 zile (în care se
cuprind atât ziua când a fost făcută DC cât şi ziua în care se oficiază căsătoria) până la
30 zile calendaristice.
 Oficierea căsătoriei are un caracter solemn făcându-se într-o încăpere corespunzător
amenajată, OSC având obligaţia să poarte eşarfă în culorile drapelului naţional; după
ce s-a constatat că au fost îndeplinite cerinţele legii şi după luarea consimţământului
se fac cunoscute dispoziţiile art. 258 alin. (1)-(3), art. 308 şi art. 309 din Legea nr.
287/2009 privind Codul Civil, republicată, cu privire la drepturile şi îndatoririle
viitorilor soţi.
 OSC completează actul de căsătorie (în 2 exemplare) întocmeşte CM pe care le
transmite Primăria/SPCLEP de la locul înregistrării naşterii viitorilor soţi, în termen
de 10 zile, completează şi transmite buletin statistic la Direcţia de Statistică, între data
de 1-5 ale lunii următoare înregistrării actului şi completează CC şi îl înregistrează în
RECC şi în opise alfabetice.
 AC se semnează de către soţi cu numele de familie pe care au convenit să-l poarte în
timpul căsătoriei, de cei 2 martori şi de către OSC.
 Nu pot fi martori la încheierea căsătoriei incapabilii, precum şi cei care din cauza unei
deficienţe psihice sau fizice nu sunt apţi să ateste faptul că soţii şi-au exprimat
consimţământul.
 După semnarea AC de către ambii soţi şi martori, se eliberează CC pe bază de
semnătură a unuia dintre soţi în RECC, se anulează actul de identitate al soţului
care-şi schimbă numele.
 În cazul în care CC este pierdut/deteriorat/furat acesta se eliberează titularilor sau
altor persoane împuternicite prin procură specială, pe bază de semnătură, în termen de
maxim 30 de zile lucrătoare de la depunerea solicitării.â

III.1.3. Intocmirea actelor de Deces

 AD se întocmeşte la UAT/directia de evidenta a persoanelor pe a cărei rază s-a produs
decesul.

Declaraţia se face verbal în termen de 3 zile de la data încetării din viaţă a persoanei, în care
se includ data decesului şi data înregistrării de către: membrii familiei decedatului, medicul
sau alt cadru din unitatea sanitară unde s-a produs decesul sau orice persoană care are
cunoştinţă despre deces.

Declarantul va depune CCD, CN, CC, după caz, actul de identitate şi dacă este cazul
documentul de evidenţă militară al celui decedat, fotocopia actului de identitate al
declarantului, paşaportul, în cazul decesului unui CRDS sau cetăţean străin, în original şi
fotocopie.

OSC primeşte şi verifică documentele necesare întocmirii AD, înregistrează în RII decesul,
întocmeşte şi semnează AD,CD şi AÎ/AI, după care eliberează CD şi AÎ/ai în aceeaşi zi în care
se face declaraţia şi înregistrarea decesului.

În cazul în care declarantul nu poate prezenta actul de identitate şi/sau documentul de

evidenţă militară al celui decedat va depune o declaraţie în care va scrie motivul neprezentării
acestora precum şi datele de stare civilă ale decedatului şi se înaintează prin adresă avizată de
şeful Serviciul Stare Civila la SPCLEP de la ultimul loc de domiciliu sau după caz
comisariatului militar. În cazul decesului unui CRDS, paşaportul acestuia se va transmite
serviciului de eliberare a paşapoartelor simple emitent.

În cazul decesului unui cetăţean străin, paşaportul, actul de identitate, permisul de şedere
permanentă sau permisul de şedere temporară se înaintează de îndată, cu adresă, structurii
teritoriale a I.G.I., împreună cu un extras de pe AD, dacă aceste documente nu au fost depuse,
la structura teritorial a IGI, se înaintează extrasul pentru uz oficial după AD, împreună cu
declaraţia motivată a declarantului precum şi un extras de pe AD la DEPABD, în termen de 5
zile.

Când decesul s-a datorat unei cauze violente, precum şi în cazul găsirii unui cadavru,
declararea se face în termen de 48 ore, socotit din momentul decesului sau găsirii cadavrului
fiind necesară şi dovada din care să rezulte că a fost anunţată poliţia sau parchetul.

Dacă decesul a fost declarat peste termenul legal, este necesară aprobarea parchetului pentru
înregistrare şi declaraţie scrisă cu privire la motivele întârzierii.

Pe actul de identitate se aplică ştampila „decedat”, numărul actului sub care a fost înregistrat
decesul şi locul decesului şi se trimite pe borderou la SPCLEP de la ultimul loc de domiciliu
al decedatului în termen de 10 zile, cu adresă de înaintare.

În mod obligatoriu, CCD trebuie să aibă completat diagnosticul la pct. c şi d, care va fi trecut
şi în AD.

După înregistrarea AD se trimite CM pentru a fi înscrisă pe ex. I al AN transmiţându-se apoi

la ex. II, ce se află în arhiva SPCJEP/DGEPMB sau la primăria localităţii de la locul naşterii,
precum şi pe AC al decedatului şi pe AN al soţului supravieţuitor, acolo unde este cazul.
Acestea se semnează de către OSC.
Se întocmesc buletine statistice care se trimit lunar, între data de 1-5 ale lunii următoare la
Direcţia de Statistică.

Se completează registrul de evidenţă a CD şi OAAD.

În cazul copilului născut mort AÎ/AI se elibereazã în baza CN cu menţiunea “copil născut
mort”.

Când decesul nu a fost înregistrat sau nu a fost eliberat CD, AÎ/AI se eliberează numai cu
aprobarea parchetului.

Pe verso-ul CCD sau al CN celui născut mort se face menţiunea despre eliberarea AÎ/AI.

AÎ/AI a cadavrului se eliberează într-un singur exemplar; duplicatul AÎ/AI pierdută ori
distrusã se poate elibera numai cu aprobarea primarului UAT.

Pentru persoanele decedate şi care nu au aparţinători legali sau cadavrele neidentificate găsite
pe raza de competenţă, se întocmesc AD în baza CCD, cu respectarea cerinţelor actelor
normative în vigoare, se eliberează AÎ/AI declarantului sau reprezentatului INML.

III.2. Informatii general despre actul de identitate

În sensul Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 97/2005, prin act de identitate se
înţelege cartea de identitate, precum şi cartea de identitate provizorie şi buletinul de identitate,
aflat în termen de valabilitate. Începând cu data de 1 ianuarie 2011, prin act de identitate se
înţelege şi cartea electronică de identitate.
Actele se prezintă în ORIGINAL - nu se acceptă copii legalizate.
Actul de identitate se eliberează pentru prima data la împlinirea vârstei de 14 ani. Cu acesta se
face dovada identităţii, a adresei de domiciliu şi, după caz, a adresei de reşedinţă a titularului.

Termenul de valabilitate al cărţii de identitate este:

- 4 ani pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 14-18 ani;
- 7 ani pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 18-25 ani
- 10 ani după împlinirea vârstei de 25 ani;
- permanent după împlinirea vârstei de 55 ani.

Cartea de identitate provizorie se eliberează atunci când persoana fizică nu posedă toate
documentele necesare eliberării cărţii de identitate şi în cazul cetăţenilor români cu domiciliul
in străinătate, care locuiesc temporar in România. Termenul de valabilitate al cărţii de
identitate provizorie este de un an.

Actele se depun la serviciul public comunitar de evidenţă a persoanelor pe raza căruia

solicitantul are domiciliul sau reşedinţa.

Cererile pentru eliberarea actelor de identitate se depun personal, iar cărţile de identitate
se eliberează titularilor. În situaţia în care solicitantul nu se află în ţară, mandatarul va
prezenta o procură specială pe care se află aplicată fotografia titularului, autentificată de
misiunea diplomatică sau oficiul consular de carieră al României din statul în care se află
solicitantul. În cuprinsul procurii este necesar să se regăsească referirea expresă la obiectul
mandatului.

Cetăţenii români aflaţi în străinătate pot depune cererea pentru eliberarea primului act de
identitate împreună cu documentele prevăzute de lege la misiunile diplomatice sau la oficiile
consulare ale României din statul respectiv.

Documentele cu care sa faca dovada numelui, prenumelui, cetăţeniei şi a domiciliului,

necesare eliberării actului de identitate, se prezintă în original şi copie.

Dovada adresei de domiciliu se poate face cu unul din următoarele documente:

a) Acte încheiate în condiţii de validitate prevăzute de legislaţia română în vigoare
b) Declaraţia scrisă a găzduitorului, persoană fizică sau juridică, de primire în spaţiu, însoţită
de unul dintre documentele prevăzute la litera a)
Declaraţia de primire în spaţiu poate fi dată în faţa lucrătorului din cadrul serviciului public
comunitar de evidenţă a persoanelor, a poliţistului de siguranţă publică, a notarului public ori
a funcţionarului misiunii diplomatice sau oficiului consular al României.
c) Declaraţia pe proprie răspundere a solicitantului (anexa nr.14), însoţită de nota de
verificare a poliţistului de ordine publică, prin care se certifică existenţa unui imobil şi faptul
că solicitantul locuieşte efectiv la adresa declarată, pentru persoana fizică ce nu poate prezenta
documentele prevăzute la literele a) şi b). Pentru minorii şi persoanele fizice puse sub
interdicţie, declaraţia se dă şi se semnează de către părinţi sau de către reprezentanţii lor legali
d) Documentul eliberat de primării, din care să rezulte că solicitantul sau, după caz,
găzduitorul acestuia figurează înscris în Registrul agricol.
Conform dispoziţiilor art. 13 alin. (7) din O.U.G. nr. 97/2005, termenul de soluţionare a
cererilor pentru eliberarea unui act de identitate este pâna la 30 de zile, acesta putând fi
prelungit cu cel mult 15 zile de către şeful serviciului public comunitar de evidenţă a
persoanelor.

Cazuri în care se eliberează o nouă carte de identitate:

- la expirarea termenului de valabilitate a actului de identitate care urmează a fi preschimbat;
- daca s-au modificat numele sau prenumele titularului, prenumele părinţilor, data ori locul
naşterii(exemple: schimbarea numelui/prenumelui pe cale administrativă; adopţie; constatarea
unor greşeli de scriere la întocmirea actului de stare civilă; înregistrarea unei persoane în
poziţia de "copil găsit" şi identificarea ulterioară a actului de naştere întocmit iniţial, între
acestea existând neconcordanţă la data naşterii; înregistrarea tardivă a naşterii unei persoane,
cu înscrierea numai a anului de naştere, s.a.
- în cazul schimbării domiciliului, a denumirii sau a rangului localităţilor şi străzilor, al
renumerotării imobilelor sau rearondării acestora, al înfiinţării localităţilor sau străzilor;
- în cazul deteriorării actului de identitate;
- în cazul pierderii, furtului sau distrugerii actului de identitate;
- când fotografia din cartea de identitate nu mai corespunde cu fizionomia titularului
- în cazul schimbării sexului;
- în cazul anulării actului de identitate;

in cazul atribuirii unui nou cnp

- pentru preschimbarea buletinelor de identitate.

În cazul expirării termenului de valabilitate a actului de identitate cetăţenii se pot

prezenta la serviciul public comunitar de evidenţă a persoanelor la care sunt arondaţi cu
domiciliul sau reşedinţa cu cel mult 180 de zile înainte, dar nu mai puţin de 15 zile, pentru a
solicita punerea în legalitate cu un act de identitate. Există posibilitatea păstrării de către
titular a vechiului act de identitate aflat în termen de valabilitate, până la emiterea noii cărţi de
identitate.

În celelalte situaţii enumerate mai sus sau la împlinirea vârstei de 14 ani cetăţenii sunt
obligaţi să solicite eliberarea unui act de identitate în termen de 15 zile de la producerea
evenimentului.

Nerespectarea acestor prevederi atrage răspunderea contravenţională, care se

sancţionează cu amendă cuprinsă între 40 lei şi 80 lei, fără a exista posibilitatea achitării, în
48 de ore, a jumătate din minimul sumei prevăzute.